Hreanul (cochlearia armoracia)

Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita.

Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata.

In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august.

Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice.
Hreanul este folosit si in alimentatie, ca si condiment.

Uz intern:

- infectii urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, pielonefrite, anasarca, bronsite, hipertensiune, edem pulmonar, pleurezii, astm bronsic, tuberculoza, guta, rahitism, astenie, scorbut, tuse - sub forma de infuzie, decoct.

Uz extern:

- alopecii, pelada, ulceratii cutanate, boli reumatice, intepaturi de insecte, acnee, muscaturi de sarpe, dermatite, pigmentatii ale pielii - sub forma de bai locale, comprese, cataplasma.

Contraindicatii:

- Consumul de hrean este interzis sub orice forma in caz de hipersorticism, boli ale aparatului digestiv, boli cardiace, hemoragii interne, dar si in timpul sarcinii si alaptarii. De asemenea, hreanul va fi consumat de copii mai mici de 5 ani.

Efecte adverse:

- Supradozajul poate determina iritatii renale, diaree, hemoragii digestive, scaderea brusca a tensiunii arteriale, diaree.