salate

De ce am probleme cu cruditatile ?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli intestinale

de cate ori mananc cruditati ( de ex. mere, salata verde ), ma balonez, usoare crampe, bolboroseli ), in general o senzatie acuta de disconfort.( nu am diaree ). din ce cauza am aceste probleme si exista vreun medicament ajutator ? vitaminele se gasesc in cruditati, toata lumea le recomanda dar neputandu-le consuma, ce-mi ramane de facut ? Nausia [continuare]

Cura de slabire

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Diete

buna, de cateva zile am inceput cura de slabire.azi dimineata, dupa ce am alergat, am mancat oua cu cascaval, la amiazi am mancat o jumatate de covrig si la 5 am mancat 3 felii de paine cu margarina branza topita cu salata de cruditati, cam mult dar nu am mai rezistat de foame si pentru ca nu mananc dupa ora 6, am zis sa mananc un pic mai mult ca sa rezist pana ma culc. dupa ce am terminat de mancat, am baut o gura de apa si m-a luat dintr-o data raul, si am varsat tot.oare din ce cauza?am exagerat cu mancarea? va mltumesc [continuare]

Cred ca sunt constipat...

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Constipatia si diareea copilului

Buna ziua , de 3 zile am probleme cu iesitul la toaleta , imi vine a face ,, treaba mare" dar cand stau pe colac...nu pot face ..:( simt ca un dop ce retine iesirea si stau minute insir fara a avea un rezultat ... ieri am fost la farmacie si am cerut ajutorul farmacistei , mi s-a dat DULCOLAX si SUPOZITOARE CU GLICERINA , am luat aceste medicamente am avut iesire dar astazi se repeta aceeasi poveste . Ce sa fac in continuare ?? Mentionez ca in ultima perioada am mancat multe branzeturi si lactate ,salate , ceapa verde , nu am un regim special de alimentatie bazate pe ,, fibre" sufar de ,, VARICE" acum stau si ma gandesc daca nu cumva este posibilitatea sa fie vorba de ,, HEMOROIZI" iesirile de pana acum nu au fost cu sangerari...asa cum am mai citit pe net. Spuneti-mi va rog , ce trebuie sa fac in continuare ... ce sfaturi imi dati ??!! va multumesc o zi placuta ! [continuare]

vitamina k, numita si antihemoragica, este indispensabila vietii, functia ei de baza fiind aceea de a coagula rapid sangele si de a actiona preventiv asupra sangerarilor si hemoragiilor interne. Este o vitamina liposolubila, care rezista la caldura, dar nu si la lumina in prezenta oxigenului si in mediile alcaline. Se cunosc trei vitamine K: vitamina K1 (fitochinona) este sintetizata de frunzele verzi si se gaseste in vegetalele verzi. Ea micsoreaza permeabilitatea capilarelor si favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. vitamina K2 (farnochinona) este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. vitamina K3 (menadiona) este un produs de sinteza cu proprietatea ca este hidrosolubil (spre deosebire de celelalte). Dozele mari de menadiona risca sa se acumuleze in organism, generand distrugerea globulelor rosii, avand drept consecinta anemia. Vitamina K este produsa de propria noastra flora intestinala in proportie de 50%. Restul provine din: legume verzi... [continuare]

boala parazitara a omului si mamiferelor, consecutiva infestarii cu diferite specii de Distoma. Distomele sunt viermi plati din clasa trematodelor, avand forma unei frunze, posedand doua ventuze si putand mlsura pana la 3 cm lungime. Dupa organul in care se fixeaza parazitul, se disting distomatozele hepatice, intestinale sau pulmonare. Distomatoza hepatica - Distomatoza hepatica, sau fascioloza, este o boala parazitara a ficatului, consecutiva infestarii cu Fasciola hepatica (numita si galbeaza mare a ficatului), Ea este prezenta in Franta la ierbivorele domestice (vaci, oi etc.), mai rara la om, ciclul de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei mici moluste semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza cu ea consumand salate crude ca cea de papadie, creson sau fetica, culese din fanete. Dupa ingestie, viermele merge din stomac in ficat pana in caile biliare. In saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febra, frisoane di simte dureri ale... [continuare]

Distomatoza hepatica, sau fascioloza, este o boala parazitara a ficatului, consecutiva infestarii cu Fasciola hepatica (numita si galbeaza mare a ficatului), Ea este prezenta in Franta la ierbivorele domestice (vaci, oi etc.), mai rara la om, ciclul de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei mici moluste semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza cu ea consumand salate crude ca cea de papadie, creson sau fetica, culese din fanete. Dupa ingestie, viermele merge din stomac in ficat pana in caile biliare. In saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febra, frisoane di simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin pusee de urticarie si uneori umflaturi ale articulatiilor. Trecerea perazitului in caile biliare provoaca un icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice si o inflamare a cailor biliare si a veziculei. De la primele simptome, infestarea este diagnosticata prin examene serologice si sangvine, care pun in evidenta o hipereozinofilie... [continuare]

Sorbestrea este o planta nativa din Europa si vestul Asiei, aclimatizata si in America. In Romania poate fi intalnita pe pasunile umede, in poieni si in apropierea zonelor mlastinoase. Planta are in pamant un rizom, din care creste tulpina dreapta, inalta de 1-1,5 m. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si lucioase. Florile sale au culoarea sangerie si infloresc in perioada iunie- iulie. Frunzele sale au gustul asemanator castravetelui. Dintre elementele chimice constituente amintim:  tanin (catechol, galacatechol)  25%, vitamina c 900- 1000 mg/ 100 g, acizi terpenici de tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, saruri minerale. Principalele calitati ale Sorbestrei sunt: antidiareic, astringent cu actiune hemostatica, vasodilatatoare, galactagoga, antispastica, antiinflamatoare, aperitiv- aromatica, diuretica, depurativa, regleaza tranzitul intestinal, antimicrobiana. In fitoterapie sunt folosite frunzele, ce se recomanda a se recolta in perioada... [continuare]

Maslinul este un arbore originar din Siria si zonele de litoral din Asia Mica, foarte raspandit in Grecia. In Romania s-a incercat cultivarea lui in sere. Maslinul este un pom mic, care area trunchiu; si ramurile noduroase la maturitate, frunzele au o culoare speciala specifica de gri-verde (oliv). Florile sunt albe, asezate in grupuri de 15- 30 pe un racem si apar vara. fructele (maslinele) sunt drupe verzicare si cad din copac toamna tarziu, au in interior un sambure dur. Dintre elementele chimice constitutive ale maslinei enumeram: apa, vitaminele a, B, C, E, F, saruri minerale, materii azotate, grase, ulei, substante extractive, sulf, fosfor, cupru, mangan, calciu, fier, magneziu, protide, celuloza, etc. Principalele calitati: asigura o buna digestie, laxativ, asigura drenajul biliar, purgativ, emolient, antidot al otravilor, colagoga, stimuleaza functionarea ficatului, scade colesterolul, ajuta la inmuierea keratozelor, vindeca leziuni si diferite rani. In... [continuare]

Usturoita este flora spontana specifica zonelor de clima temperata a Europei. In Romania este raspandita in padurile de foioase, in tufarisuri, locuri umbroase din gradini, livezi, poieni, pe langa drumuri sau garduri. Usturoita are tulpina inalta de pana la 80 cm, ramificata la varf. Frunzele sunt adanc crestate pe margini, cresc opus si sunt mari. Florile cresc in varful tulpinii, grupate in inflorescente si sunt de culoarea alba si au cate 4 petale. Dintre elementele chimice din compozitie subliniem: ulei eteric (asemanator usturoiului), saruri minerale, caroten, saponine, zaharoza, glicozizi, mirozina, siringina, celuloza,  sulfocianat de alilca. Principalele calitati ale plantei sunt: antiputrida, antiseptica, detergenta, vulnerara, actiune contra viermilor intestinali, diuretica, sudorifica, astringenta, expectoranta, antispasmodica, bactericida, antifermescibila, cardiotonica, vasodilatatoare. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, dar proaspata. Trebuie... [continuare]

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Planta intalnita din zone luminoase, de campie pana in zone deluroase si subalpine. Florile, sub forma de mici buchetele sunt catifelate si au culoare galben-auriu. Acestea emana un miros dulceag, placut. Planta infloreste primavara si se recolteaza pentru in scop medicinal atat florile (in lunile aprilie sau mai) cat si radacinline si rizomii(toamna tarziu). Rizomii is radacinile plantei cotin saponozide triterpenice (primulina, acid primulinic A), heterozide, primuverozida, zaharuri, tanoizi, enzime, flavoinizi, etc. Florile cotin flavonozide, saponozide triterpenice. Frunzele au un continut ridicat de vitamina c, saruri minerale si beta caroten. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salate sau supe, avand gust usor acrisor. Ca remediu fitoterapeutic, ciubotica cucului are actiune secretolitica, diaforetica, cicatrizanta si expectoranta. Uz intern: -  flori, radacina cu rizomi - afectiuni renale, tulburari gastrointestinale, dureri de cap,... [continuare]

Papadia este o planta medicinala comuna, destul de des intalnita, care se gaseste in pasuni, campii, munti, dar si nisip. Are frunze lungi, crestate si flori grupate in capitule. Infloreste incepand din luna aprilie pana in luna septembrie. Frunzele sunt bogate in potasiu, iar pentru a se beneficia din plin de principiile lor active vor fi recoltate din luna mai pana in august. Frunzele de papadie contin vitamina a, B2, D, si G dar si minerale. Radacina se va recolta in primele luni de primavara sau din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de taraxacina (pectina, vitamina b1, C si D) si inulina este crescut. Tijele se vor recolta in timpul infloririi. Cura cu tije proaspete, de papadie, recomandata in mod special diabeticilor, este indicata primavara (timp de doua saptamani se vor consuma cate 6 tije pe zi). Consumul de tije se va face doar cat planta este inlforita. Cura ajuta si la eliminarea calculilor biliar. Planta macerata se va consuma cu 30 de... [continuare]

Fasolea este o planta medicinala si alimentara anuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Tulpina poate atinge chiar si 3 metri inaltime sau poate fi scurta de maxim 30 cm. Florile sunt de culoare alba, roz, rosie sau verde. Fructul este o pastaie. Fasolea infloreste din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tecile fara seminte, recoltate in luna septembrie sau octombrie, la maturitatea lor completa. Fasolea contine protide, glucide, saruri minerale (fier, potasiu, zinc, fosfor), oligoelemente, vitamina A, vitamina C, vitamine din grupul b. Are efect nutritiv, depurativ, hipoglicemiant, hipotensiv, energizant, diuretic, remineralizant. Fasolea se foloseste ca aliment in gastronomie, in prepararea diverselor tipuri de salate sau preparate culinare. Uz intern: - boli renale, boli ale aparatului urinar (cistite, pielonefrite), afectiuni cardiace, edeme, boli reumatice, guta, tuberculoza pulmonara, diabet,... [continuare]

Este o planta comestibila, originara din zona Marii Mediterane si apartine familiei Brassicaceae. In Romania este cunoscuta sub numele de Voinicica sau Rucola si se intalneste in zonele insorite de campie si de deal si in zonele cu culturi. Planta creste pana la 1 m inaltime, pe tulpina se gasesc frunzele adanc crestate, lobate, avand pana la 10 lobi laterali mici si unul terminal mai mare, au o aroma asemanatoare ridichii si sunt comestibile. Florile sunt mici, au 4 petale alb- galbui, brazdate de vinisoare fine de culoare violet. fructele sale sunt lunguiete si contin seminte comestibile. Planta este bogata in potasiu si vitamina c, uleiuri volatile si esentiale, myrosin, fier. Calitatile sale principale: antioxidanta, antiscorbutica, diuretica, stimulativa, stomahica, antibacteriana, afrodisiaca, previne sclerozarea vaselor de sange, diuretica (radacina). In fitoterapie sunt utilizate frunzele tinere (ce trebuie recoltate inainte de perioada de inflorire, altfel... [continuare]

Planta anuala de cultura, intalnita in zone cu climat bland si umed. Radacina este fasciculata, se prelungeste aerian cu o tulpina cilindrica de pana la 1.3 m inaltime care prezinta frunze ce au lingula triungiulara, urechiuse dezvoltate ce inconjoara tulpina. Inflorescenta apare in iulie-august, sub forma de panicul, care se transforma in fructe cariopse, concrescute cu paleele. Planta contine celuloza, proteine, grasimi, substante extractive neazotate, minerale (calciu, fosfor, fier, potasiu, sodiu, sulf, magneziu, mangan, clor, iord, zinc, fluor, arsenic) si vitamine A, B1, B6, b12 continute in coaja care din pacate se pierde in procesul de prelucrare. Cariopsele contin: 13.7 % apa, 10.4% fibre, 2.3% lipide, 5.8% proteine, 73.7% glucide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele de orez decorticate partial sau integral (orezul cargo – orezul curatat de prima lui invelitoare, de pleava, apoi orezul semi-complet care a suferit o prima prelucrare si orezul alb sau... [continuare]

Planta este originara din Europa. Lintea este o planta scunda,de circa 40 cm inaltime, paroasa. Frunzele sunt paripenat compuse. Florile au culoare alb- albastrui.  Semintele plantei sunt comestibile si cresc in pastai asemanatoare celor de mazare. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: amidon, fier, calciu, sodiu si potasiu (care favorizeaza asimilarea grasimilor), vitaminele b, C, mangan, apa, protide, hidrati de carbon, lipide, saruri minerale, celuloza, 162 mg de purine la 100 g, acid uric.Principalele calitati ale Lintei sunt: foarte nutritiva si printre cele mai digeste, galactogog, energizant, antiinflamator, ajuta la scaderea colesterolului din sange. In fitoterapie sunt utilizate semintele. Aceste seminte, alaturi de soia, reprezinta o alternativa pentru vegetarieni, reprezentand o foarte bogata sursa de proteine. Uz intern:   - convalescenta, crestere, dispepsii, mamele care alapteaza pentru marirea cantitatii de lapte, sportivi, persoane cu... [continuare]

Planta cu frunze dintate, intalnita in locuri umbroase si umede, mai ales in paduri si livezi. fructele, ca si tulpina, sunt paroase. Florile, aflate in capatul unei codite lungi, au cinci petale, de culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se folosex radacina si rizomii, dar si partea aeriana in perioada de inflorire (varfurile). Varfurile se recolteaza in lunile mai si iunie. Radacinile se recolteaza in luna septembrie, cel tarziu in octombrie. Cerentelul contine taninuri, ulei volatil, geina, substanta bactericida care determina mirosul de cuisoare specific rizomilor plantei. Planta are actiune aseptica, antidiareica si astringenta. Din frunze de cerentel se pot face salate cu gust acrisor si cu un bogat continut de vitamina c.   Uz intern: - radacina si partea aeriana in perioada de inflorire - dizenterie, enterite infectioase, diaree, febra tifoida, hemoroizi, adjuvant in sangerari uterine,... [continuare]

Planta erbacee bienala sau trienala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Bulbul este alungit, iar tulpina este groasa, de culoare alba. Frunzele sunt lungi, cu varf ascutit. Florile au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza bulbul si semintele. prazul contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, saponine vitamine (C, PP, B6), substante minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, sodiu). Prazul are efect antiinflamator, antiseptic, carminativ, hipotensiv, stomahic, diuretic, expectorant, hipogliceminant, tonic, vasodilatator. Planta are aroma si gust specific Prazul se foloseste in gastronomie pentru prepararea diverselor tipuri de mancaruri si salate.   Uz intern:   - gripa, angina, afectiuni cardiace, arterite, astm bronsic, bronsite, traheite, laringite, guta, convalescenta, constipatie, sterilitate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta anuala de cultura sau salbaticita la noi in tara, intalnita in zone cu climat bland. Tulpina poate atinge chiar si un metru, este acoperita cu peri albi. Frunzele sunt e culoare verde inchis, ovale. Florile sunt de dimensiuni reduse, de culoare albastra sau roz, in forma de stea. fructele sunt nucule de culoare brun inchis, dispuse cate patru. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si tulpinile. Frunzele se culeg in perioada infloririi. limba mielului infloreste pe tot parcursul verii. Planta contine mucilagii, acid salicilic, alcaloizi. Are actiune diuretica, sudorifica, anticoagulanta, depurativa, nervina, antiinflamator. Planta este utilizata si in gastronomie, fie ca si condiment sau la prepararea diverselor tipuri de mancaruri sau salate. Uz intern: - bronsita, gripa, febra, tuse, boli reumatice, depresii, edeme, retentii urinare, palpitatii, infectii ale cailor respiratorii superioare, hiperhidroza, stimuleaza secretia lactata,... [continuare]

Gulia este originara din Bazinul Marii Mediterane, unde creste ca flora spontana. In Romania ea este intalnita in culturi intense sau in sere. Planta este legumicola, are frunze mari, dintate si tulpina ingrosata, sfenoidala, comestibila, desi deseori este confundata ca fiind radacina, gulia creste de fapt la suprafata. In fitoterapie sunt utilizate tulpina ingrosata si frunzele. Dintre elementele chimice ale plantei amintim: saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenta sulfo-azotata, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele a, B, C, fier si cupru. Principalele proprietati sunt: revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, racoritor, pectoral, emolient. Este utilizata si ca atare in salate de cruditati sau in diferite produse culinare. Uz intern: - afectiuni pulmonare, angina, bronsite, cistite, enterite, guta, guturai, litiaza renala, obezitate, oboseala generala, tuse – sub forma de decoct de frunza si gulie, sirop de gulie. Uz extern: - abcese,... [continuare]

Planta cu tulpina ramificata, flori albastre, mari dispuse pe tulpuni si ramuri, la baza frunzelor. Cicoarea este una din plantele comune, des intalnite in tara noastra, atat la marginea campiilor, pe pasuni, poienite, pajisti dar si la marginea drumurilor. Recoltarea plantei se face in timpul infloririi, in prima parte a zilei, pentru a nu se inchide florile, in lunile incepand din luna august pana in luna octombrie. De la aceasta planta, in scop fitoterapeutic se utilizeaza planta, fara partile lemnoase ale tulpinii dar si radacina. Radacinile se vor recolta in lunile septembrie sau octombrie. Planta are actiune febrifuga, hipotensiva, are efect colagog, laxativ dar si diuretic. Cicoarea contine principii amare, inulina, acid cichoric. Din radacini se obtine o licoare, inlocuitor natural pentru cafea care combate astenia. Frunzele de la baza plantei cu gust amarui sunt utilizate la diverse tipuri de salate. Uz intern: - planta intreaga recoltata in timpul... [continuare]

Arbore inalt cu frunze eliptice cultivat in tara noastra, rar intalnit spontan. Florile au dimensiuni mari si culoare roz sau alba. fructele au miros placut, sunt mari, ovale, galbene, acoperite de peri fini. Gutuiul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, semintele si frunzele. Gutuia contine magneziu, fosfor, fier, cupru, sulf, vitamina pp, C, B, A, calciu, sodiu, apa, glucide, tanin, pectina, protide, lipide, mucilagii, acid malic. Gutuiul are proprietati astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stomahice. Fructele se utilizeaza si in cosmetica pentru ameliorarea ridurilor si tratamentele tenului gras.  De asemenea, se recomanda consumul gutuiei in curele de slabire, fiind un fruct care contine putine calorii. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de voma, diaree, infectii ale cailor respiratorii, boli pulmonare, tuse, raguseala, dizenterie, metrorargii, hemoroizi, inapetenta, convalescenta, hepatite,... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Compozitie 1 cub Regulax contine: 0,71 g frunze de Senna si 0,30 g fructe de Senna. Adjuvanti: Propilenglicol, parafina semifluida, monostearat de glicerol, adeps solidum, acid sorbic, zahar invertit, sorbitol, gem de prune, pasta de smochine, aromatizanti. Actiune terapeutica Laxativ vegetal. Indicatii constipatie cu defecatii rare sau/si cu scaune de consistenta crescuta, motilitate intestinala scazuta. Motilitatea intestinala scazuta si constipatia sunt afectiuni larg raspandite, dar rareori sunt consecinta unei boli severe. In general, sunt cauzate de conditii deosebite de viata, cum ar fi stresul, lipsa de miscare, toalete straine si alimentatia necorespunzatoare. De aceea, un laxativ bun ar trebui sa va ajute fara a va crea un disconfort. Folosind Regulax, ati ales un produs care regleaza motilitatea intestinala, mareste volumul scaunelor si stimuleaza peristaltismul intestinal. Astfel, se stabileste o defecatie regulata, fiziologica. Regulax este produs la... [continuare]