Papadia (taraxacum officinale)

Papadia este o planta medicinala comuna, destul de des intalnita, care se gaseste in pasuni, campii, munti, dar si nisip. Are frunze lungi, crestate si flori grupate in capitule. Infloreste incepand din luna aprilie pana in luna septembrie.

Frunzele sunt bogate in potasiu, iar pentru a se beneficia din plin de principiile lor active vor fi recoltate din luna mai pana in august. Frunzele de papadie contin vitamina a, B2, D, si G dar si minerale.

Radacina se va recolta in primele luni de primavara sau din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de taraxacina (pectina, vitamina b1, C si D) si inulina este crescut.

Tijele se vor recolta in timpul infloririi. Cura cu tije proaspete, de papadie, recomandata in mod special diabeticilor, este indicata primavara (timp de doua saptamani se vor consuma cate 6 tije pe zi). Consumul de tije se va face doar cat planta este inlforita. Cura ajuta si la eliminarea calculilor biliar.

Planta macerata se va consuma cu 30 de minute inainte de micul dejun si la 30 de minute dupa acesta. Papadia se poate consuma si sub forma de salata, preparata din frunze si radacini proaspete la care se adauga sare, otet si ulei.
Floarea, poate fi gatita in compozitia ciorbelor, salatelor sau se poate praji usor in ulei incins.

Uz intern:

- partea aeriana: in caz de boli de ficat, icter, malarie
- florile: pentru obezitate, eliminarea toxinelor din sange
- radacinile: pentru dischinezii biliareateroscreloza, ulcere varicoase, varice, eczeme, diabet, stari febrile, reumatism, boli digestive (constipatie), boli de ficat, imunostimulator al organismului
- frunzele: ateroscreloza, boli de ficat, diabet, anemie, guta, abcese, boli renale (diuretic), edem asociat cu hipertensiune arteriala.

Uz extern:

- de la partea aeriana se va folosi sucul pentru veruci (plane, vulgare sau papilomatoase).