Distomatoza

boala parazitara a omului si mamiferelor, consecutiva infestarii cu diferite specii de Distoma. Distomele sunt viermi plati din clasa trematodelor, avand forma unei frunze, posedand doua ventuze si putand mlsura pana la 3 cm lungime. Dupa organul in care se fixeaza parazitul, se disting distomatozele hepatice, intestinale sau pulmonare.

Distomatoza hepatica - Distomatoza hepatica, sau fascioloza, este o boala parazitara a ficatului, consecutiva infestarii cu Fasciola hepatica (numita si galbeaza mare a ficatului), Ea este prezenta in Franta la ierbivorele domestice (vaci, oi etc.), mai rara la om, ciclul de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei mici moluste semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza cu ea consumand salate crude ca cea de papadie, creson sau fetica, culese din fanete. Dupa ingestie, viermele merge din stomac in ficat pana in caile biliare. In saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febra, frisoane di simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin pusee de urticarie si uneori umflaturi ale articulatiilor. Trecerea perazitului in caile biliare provoaca un icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice si o inflamare a cailor biliare si a veziculei. De la primele simptome, infestarea este diagnosticata prin examene serologice si sangvine, care pun in evidenta o hipereozinofilie (cresterea numarului unei varietati de leucocite care atesta o infestare parazitara). Prezenta oualor viermelui in scaune sau in lichidul biliar, obtinut prin tubaj duodenal, confirma diagnosticul.
Tratamentul necesita o spitalizare si consta in amdinistrarea de emetina. Prevenirea se bazeaza pe consumarea de creson si fetica de productie exclusiv industriala; papadia trebuie sa fie spalata cu atentie, si nu trebuie s-o culegem de pe pajisti pe care pasc vacile sau oile.

Distomatozele intestinale - Acestea sunt boli parazitare ale intestinului subtire, frecvente in Extremul Orient si in Egipt, consecutive infestarii cu Fasciolopsis huski in Asia de Sud-Est, in China si in India, cu Heterophyes heterophyes in aceleasi regiuni ca si in Orientul Apropiat si in Egipt, si cu Metagonimus in Extremul Orient. Viermii responsabili de distomatozele intestinale infesteaza omul, porcul, pisica, cainele si unele pasari acvatice. Aceasta parazitoza se contracteaza prin ingestia de vegetale sau pesti, in stare cruda, infestati. Distomatoza intestinala se manifesta prin dureri abdominale si o diaree cronica cu eliminarea de mucozitati si de sange. Subiectul slabeste treptat si resimte o mare oboseala. Diagnosticul se bazeaza pe examinarea microscopica a scaunelor, care releva prezenta oualor de viermi. Distomatozele sunt tratate prin administrarea de praziquantel sau de niclosamid. Prevenirea consta in prepararea termica a pestilor de apa dulce si a vegetalelor inainte de a fi consumate.

Distomatoza pulmonara - Distomatoza pulmonara este consecinta infestarii cu un vierme din genul Paragonimus care se gaseste in Africa, in America intertropicala si, mai ales, in Asia de Sud-Est. El se cuibareste in bronhiile omului si ale numeroase animale salbatice si domestice: feline, rozatoare, porc, caine etc. Ciclul lui de reproducere necesita prezenta apei dulci si a anumitor moluste acvatice.
Contaminarea se face prin ingestia racilor sau crabilar cruzi. Viermii se prind in bronhii, care se dilata pana formeaza o cavitate. parazitii pot sa rataceasca pe sub piele, uneori in creier, provocand atunci un abces. Infestarea se traduce prin dureri toracice si o tuse rebela. Uneori subiectul poate scuipa sange. radiografia plamanilor permite sa se constate prezenta cavitatilor juxtapuse ca cercurile olimpice. Examenul microscopic al scuipatului si al scaunelor arata prezenta oualor de viermi caracteristici.
Praziquantelul este eficace. Este prudent sa se evite consumul de crustacee crude sau bautul apei de o provenienta dubioasa, netratata, in acele regiuni ale globului mai sus mentionate.