parenchimatos
Vulvovaginita cu chlamydia
Dr. Andrei PENESCU
Medic specialist ginecologie
Ce este vulvovaginita? Vulvovaginitele constituie afectiunile pentru care femeile consulta medicul cel mai frecvent. O treime din femeile care se prezinta la consultatie acuza simptome legate de infectiile vulvovaginale. De la inceput trebuie subliniat faptul ca infectiile vulvare si vaginale nu sunt aproape niciodata izolate numai la vulva sau la vagin, ele coexista si din acest considerent ele sunt prezentate impreuna. Tipologie patogeni Evolutia vulvovaginitelor depinde atat de agentul patogen incriminat cat si de mediul vaginal. Agentii patogeni-variati pot fi de origine: - microbiana; - micotica; - parazitara; - mixta. La 50% din femei se constata o secretie normala (albicioasa, groasa ca laptele batut, foarte acida). In schimb secretia patologica este usor acida, uneori alcalina, galbena sau verzuie, fluida sau aerata, spumoasa. Diagnosticul pozitiv Istoricul trebuie sa precizeze : - data debutului tulburarilor; - caracterele... [continuare]
Cefaleea la varstnici
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80% din populatia generala a suferit o astfel de durere si aproximativ 20% din pacienti se prezinta la medic avand ca principala acuza cefaleea. Un procent insemnat dintre acesti pacienti sunt in varsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este foarte variata. Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este urmatoarea (diferentiat pe sexe): - intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati sufera adesea de cefalee, - intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati, - dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang de astfel de dureri. Desi peste 90% din cazurile de cefalee descrise la pacientii tineri sunt primare, la varstnici procentul de cefalee primara este mai scazut, in jur de 66%. Prevalenta cefaleei in randul varstnicilor este diminuata comparativ cu a persoanelor adulte. Dupa 70 de ani doar 5%... [continuare]
Hemoptizia (expectoratia cu sange)
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Generalitati Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si este un semn nespecific asociat cu numeroase afectiuni pulmonare care poate sa cuprinda infectia (ca de ex. Bronsita acuta, abcesul pulmonar, tuberculoza, aspergiloza, pneumonia, bronsiectazia). De asemenea se asociaza cu neoplasme, afectiuni cardiovasculare (stenoza mitrala, embolia pulmonara, malformatii vasculare pulmonare), trauma unor boli autoimune (cum ar fi granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture, lupus eritematos sistemic) precum si unele medicamente si toxine (de exemplu cocaine, anticoagulante, agentii trombolitici, penicilinaminele, solventii). Deseori, etiologia specifica a hemoptiziei nu este determinata. Cauze Cauzele pot fi multiple, insa cele mai frecvente sunt: - tuberculoza pulmonara - cancerul bronsic - dilatatia bronhiilor - chisturile aeriene - stenoza mitrala - infarctul pulmonar. In tuberculoza pulmonara, hemoptizia poate aparea: la un bolnav care se ignoreaza, in... [continuare]
Descriere Compusii din clasa barbituricelor sunt derivati ai acidului barbituric, ureida ciclica a acidului malonic. Cercetatorul belgian, Adolf von Baeyer, sintetizeaza in 1863 acidul barbituric. Descoperirea a survenit in ziua de St. Barbara, asa ca el a ales numele "barbiturate" ca o combinatie dintre St Barbara si "ureea". Primul derivat barbituric introdus in terapeutica a fost sintetizat de E. Fischer si Joseph von Meering in1903, acesta fiind acidul dietilbarbituric (dietilmaloniluree, barbital, veronal). In 1912 a fost introdus, acidul feniletilbarbituric (luminal, fenobarbital). Mai tarziu au fost descoperiti derivatii acidului tiobarbituric, compusi cu liposolubilitate marcata, cu latenta si cu o durata de actiune mai redusa. In functie de durata de actiune, derivatii barbiturici se clasifica astfel: - durata foarte scurta (15-20 min.) – prezinta o liposolubilitate mare, penetreaza rapid in creier, apoi se redistribuie. Sunt utilizate ca anestezice (tiopental,... [continuare]
Generalitati Pionefroza este termenul medical care descrie acumularea urinii purulente intr-un sistem colector renal obstruat. Similar unui abces, pionefroza este asociata in mod tipic cu aparitia clinica a febrei, frisoanelor si durerii in flanc, desi exista si situatii in care pacientii, desi aveau boala, nu prezentau simptome. Pionefroza este o afectiune de natura infectioasa, care poate sa apara fie ca urmare a complicarii unei infectii urinare, fie prin diseminarea hematogena a bacteriilor dintr-un focar infectios aflat la distanta. Obstructia tractului urinar, in prezenta unei pielonefrite, poate favoriza aparitia unei colectii de leucocite, bacterii si detritusuri celulare cu localizare in sistemul colector al rinichiului si aparitia consecutiva a ceea ce specialistii numesc “pionefroza”. Intr-o astfel de situatie, mai ales daca colectia de puroi este sub presiune, starea pacientului se poate dezechilibra foarte rapid si poate sa apara septicemia. Datorita... [continuare]
Generalitati Pneumonia de ventilatie este pneumonia care debuteaza dupa minim 48 de ore de la intubarea orotraheala a pacientului sau dupa realizarea unei traheostome. Ea apare ca urmare a invaziei tractului respirator inferior si parenchimului pulmonar cu microorganisme. Aceasta invazie microbiana este facilitata de intubatie, deoarece aceasta procedura interfereaza cu mecanismele fiziologice de aparare a orofaringelui si traheei si permite secretiilor orale si gastrice sa ajunga in caile respiratorii. Pneumonia de ventilatie apare ca o complicatie destul de frecventa a pacientilor intubati, din sectiile de terapie intensiva, fiind diagnosticata chiar si la 30% dintre acestia. Incidenta de aparitie creste direct proportionat cu durata ventilatiei mecanice, specialistii estimand o rata de 3% pe zi, in primele 5 zile. Mortalitatea pneumoniei de ventilatie ramane destul de crescuta si se situeaza intre 30-76%, fiind cu atat mai mare cu cat microorganismul care a determinat-o... [continuare]
Generalitati Abcesul perirenal este o colectie de puroi, material necrotic si detritusuri celulare, localizata in spatiul perirenal. Apare de obicei ca o complicatie a infectiilor de tract urinar, in special in situatiile in care diagnosticul initial a fost de pielonefrita obstructiva (cauzata de obicei de germeni gram negativi sau de infectii plurimicrobiene). Abcesul poate sa se dezvolte si in urma insamantarilor hematogene sau in infectii sistemice cu Stafilococul auriu. Datorita faptului ca o astfel de afectiune are o morbiditate si mortalitate mare, este foarte important ca diagnosticul sa fie stabilit cat mai rapid posibil, iar tratamentul sa fie inceput imediat. Suspiciunea diagnostica trebuie sa apara la orice pacient care acuza dureri abdominale sau in flanc, are febra si are afectiuni cronice precum diabetul zaharat sau anomalii renale: vezica neurogena, tumori obstructive, chisturi benigne, rinichi polichistic, reflux vezicouretral. Datorita progreselor... [continuare]
Descriere Utilizarea toxicelor de razboi dateaza din primul razboi mondial. Exista dovezi ca asemenea practici erau folosite si inaintea izbucnirii acestuia. In ultimii ani au fost semnate mai multe conventii prin care se interzice utilizarea substantelor chimice in caz de razboi. Ultima din aceste conventii a fost semnata la Paris in 1993. Recent, se vorbeste despre posibilitatea utilizarii substantelor chimice in atacuri teroriste impotriva civililor, lucru ce s-a petrecut deja la gara din Tokyo avand ca rezultat uciderea a 12 persoane si ranirea a mai mult de 5000. Clasificare Toxicele de razboi pot fi clasificate in mai multe categorii. In general ele sunt impartite in doua grupuri principale, cele letale si cele non-letale. Toxicele letale - provoaca moartea sau cauzeaza stari patologice grave care nu pot fi solutionate decat prin aplicarea unor masuri terapeutice complexe si de durata. In cazul supravietuirii, victima ramane, cel mai probabil, cu sechele, mai mult... [continuare]
Generalitati Abcesul pulmonar este definit ca o necroza a tesutului pulmonar ca urmare a unei infectii locale microbiene si formarea unor cavitati ce contin materialul necrotic (devitalizat) sau/si fluid. Aparitia acestor abcese de mici dimensiuni (sunt mai mici de 2 cm in diametru) se mai numeste si pneumonie necrotizanta sau gangrena pulmonara. Specialistii considera atat pneumonia necrotizanta cat si abcesul pulmonar manifestari ale aceluiasi proces patologic iar tratamentul neadecvat sau tarziu administrat are un prognostic nefavorabil de fiecare data. Se pare ca la originea formarii acestei cavitati sta aspirarea materialelor straine, de provenienta orofaringiana, a caror prezenta in plaman poate leza parenchimul, aspirare ce apare in starile patologice cu constiinta alterata. Una din cele mai importante stari care predispune la aparitia abceselor pulmonare este alcoolismul. Specialistii considera ca fiind un abces primar, cavitatea ce apare in urma unui proces... [continuare]
Generalitati Limfomul Hodgkin (cunoscut si ca boala Hodgkin) este de fapt un cancer al sistemului limfatic, un limfom cu potential curabil, ce prezinta caracteristici histologice, biologice si clinice particulare. Afectiunea fost descrisa pentru prima oara de Thomas Hodgkin, in anul 1832. Elemente definitorii ale bolii sunt aspectul microscopic (histologia) si expresia markerilor de suprafata (imunofenotipul). Limfomul se extinde organizat, de la o grupa ganglionara la urmatoarea, cuprinzandu-le pe fiecare pe rand. In acelasi timp, apar si simptome sistemice, cu atat mai grave cu cat boala este mai avansata. Aceasta afectiune maligna are doua varfuri de incidenta: primul, in perioada 15-35 de ani, si al doilea dupa 55 de ani. Cancerul pare a fi mai frecvent la barbati comparativ cu femeile. Aceasta predominanta este mult mai pregnanta la varstele mici, cand peste 85% din pacienti sunt baieti. Detectarea si tratarea bolii intr-un stadiu incipient va imbunatati... [continuare]
Boli oportuniste in hiv: limfomul non - hodgkin
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Organismul pacientilor cu infectie HIV, mai ales cand infectia a atins stadiul SIDA, este foarte slabit, atat datorita bolii in sine, care prin caracterul cronic consuma rezervele energetice si nutritive, cat si datorita tratamentului. Pe acest teren pot sa apara o serie de afectiuni, numite oportuniste. Acestea pot fi relativ bine suportate de o persoana anterior sanatoasa, insa pe un fond de infectie HIV, ele pot face adevarate ravagii. Bolile cu caracter oportunist pot fi infectii (atat bacteriene si fungice, cat mai ales parazitare), si cancere. Una din aceste afectiuni oportuniste este si limfomul non - Hodgkin, a carui frecventa de aparitie este relativ crescuta in randul pacientilor HIV, dar ramane in limite reduse in populatia generala. Limfomul non - Hodgkin Datorita frecventei atat de crescute in HIV, limfomul non - Hodgkin este denumit de specialisti, in acest context, limfomul asociat HIV. Virusul imunodeficientei umane dobandite este un agent patogen... [continuare]
Generalitati Sarcoidoza este o boala granulomatoasa sistemica de etiologie necunoscuta, cu localizare multiviscerala, ce afecteaza in principal adultii tineri si care se caracterizeaza in principal prin limfadenopatie hilara, infiltrat pulmonar si leziuni cutanate si oculare. Adesea, cel mai afectat organ este plamanul, dar boala se poate extinde si la alte organe si sisteme. Sarcoidoza este diagnosticata relativ rar la copii, in aceasta situatie simptomele fiind de obicei reprezentate de triada leziunilor oculare, tegumentare si articulare, fara implicarea plamanilor in procesul patologic. La copiii mai mari si adolescenti, este tipic ca boala sa fie cantonata la nivel pulmonar, limfatic si ocular. In ciuda numeroaselor studii si incercari de evidentiere a cauzei exacte de aparitie a acestei boli, specialistii nu au putut stabili pana in prezent etiologia ei. Diagnosticul este stabilit in general doar daca exista dovezi histopatologice clare (deci modificari tisulare)... [continuare]
Generalitati Colesteatomul reprezinta de fapt un chist cu localizare in urechea medie. De foarte multi ani specialistii il considera un chist cu potential distructiv, deoarece poate eroda in structura osoasa a craniului, distrugand astfel structuri importante localizate in osul temporal. Colesteatomul poate constitui in acelasi timp si o sursa de infectii ale sistemului nervos central, ducand la aparitia abceselor cerebrale, meningitelor, unele avand chiar prognostic rezervat si evolutie grava. Colesteatomul consta in proliferarea tesutului scuamos prins in interiorul bazei craniului. Datorita faptului ca osul nu este deloc o structura flexibila, dezvoltarea chistului se face doar pe masura ce are loc eroziunea structurii osoase in care apare. Din acest motiv, majoritatea complicatiilor induse de prezenta acestui chist se datoreaza unor leziuni mai mult sau mai putin extinse ale structurilor localizate in fosa temporala. Eroziunea osoasa apare in general prin 2 mecanisme... [continuare]
Bună ziua Am un membru al familiei, de 60 de ani, care de anul trecut are tuse persistenta, respirație șuierătoare, dureri mari în umărul stâng. Suferă de diabet și obezitate. Din luna aprilie când avea 138kg, a ajuns acum la 109, fara nici un fel de regim. O slăbire brusca care ne-a pus pe gânduri. De 2 săptămâni, are dureri puternice de cap, pierderi de echilibru si amețeli. Doarme foarte mult, obosește foarte repede. Având o banuiala, l-am trimis sa își facă măcar markerii tumorali pentru plămâni. După rezultatele de la ei, i s-a dat trimitere la Ct torace și la neurolog. Neurologul i-a făcut trimitere la rmn cerebral dar acolo e programat abia în 4 iulie. Azi am primit rezultatul lui la Ct și medicul pneumolog este în concediu. Multumesc Rezultate markeri: cyfra 21-1 5,7 ng/mL și Nse 21,95 ng/mL Rezultat CT: Fara adenopatii mediastinale cu alura suspecta CT. -Cativa limfoganglioni mediastino-hilari( cei mai mari de 10 si 8 mm)... [continuare]
Rezultat Rmn:La nivelLDHSEGMENT Vse observa o formațiune înlocuitoare de spațiu cu dimensiuni 20mm/12,6mm/11mmAP/TV/Ccavand contur regulat,hipersemnalT2,DWI neomogen(mai accentuat periferic)/hiposemnakDualEcho neomogen(mai accentuat periferic)și hiposemnalADC(moderat central)Postcontrastformatiunea se încarcă periferic în timp arterial ,mai accentuat decât în restulparenchimului hepatic fiind înconjurată de-o bandă de grosime 2mm cu încărcare mai redusă și hiposemnal față de parenchimul hepatic adiacent.In timp portal parenchimatos și tardiv formațiunea se încarcă în crescendo,centripet din periferie spre centru rămânând în hiper semnal față de parenchimul hepatic adiacent fiind vizibilă și bandă periferică cu hiposemnal [continuare]
La rmn scrie așa:1a nivel LDHsegment 5se observa o formațiune înlocuitoare de spațiu cu dimensiuni 20/12.6/11mmAP/TV/Ccavand curba de contrast de tip 1(fără spălare pe secventeleportala parenchimatoasa și tardivă .Asta scrie la concluzii . [continuare]
EXAMINARE: CT ABDOMEN CU SUBSTANTA DE CONTRAST La niv.bratului extern al gl SR dr. se observa o voluminoasa formatiune de aprox.62/50mm parenchimatoasa, cu iodofilie inomogena, cu arii hipodense. Pe bratul intern si corpul gl SR stg. nodul hipodens si periferie iodofila de 25mm. Ficat, pancreas, splina dimens.normale, fara procese expansive. Colecist fara calculi. CBIH,VP, Wirsung nedilatate. RD si RS morfofunctional normale. Uretere nedilatate. VU, uter normale CT. Fara adenopatii abdominopelvine. Fara ascita. Important bloc de adenopatii infracarenara si hilar drept(partial cuprins in volumul scnat). Fara pleurezie sau pericardita. Fara semne de det.sec.osoase. Aorta abdominala si vasele iliace normale. METASTAZA GL.SR DR., POSIBIL SI GL.SR STG. METASTAZE GANGLIONARE INFRACARENAR SI HILAR DREPT. EXAMINARE: CT CRANIU CU SUBSTANTA DE CONTRAST Intracerebral se observa multiple(peste 10) procese expansive de 8-10-11mm diseminate emisferial bilateral, in vermis-... [continuare]
buna ziua am o intrebare adica o adoua parere intr-o problema pe care o are un unchi de al meu am un bilet de iesire din spital cu urmatoarele diagnostice ciroza hepatica de etiologie virala C decompensata parenchimatos insuficienta hepatica cronica,trombocitopenie secundara ,tbc sechelar si a primit urmatoarul tratament rp-ursofalk de doua ori pe zi;kreon de 3 ori pe zi si esentiale de 3 ori pe zi ......am si biletul de externare cu analize....intrebarea noastra ar fi inca o parere la tratament si el nefiind de fata can sau cat s-ar mai tine pe picioare ....sa fim pregatiti ....va multumesc anticipat astept un raspuns [continuare]
Ureterohidronefroza gradul 2 la copil
Buna ziua, Baietelul nostru, acum in varsta de 1 an si 11 luni are o dilatatie a ureterului stang de 5-7 mm vizibil inainte de implantarea in vezica urinara , nevizualizat dupa emergenta din bazinet. Rinichiul stang masoara 68/31, indice parenchimatos mediorenal de 12 mm, ectazie pielocaliceala; bazinetul masoara anteroposterior 7 mm, tija calicelor superioare 3 mm, suprafata bazinetului 2,6 cm patrati. Rinichiul drept masoara 69/39 mm, indice parenchimatos mediorenal 10 mm, cai excretorii fine. Volumul vezical premictional masoara 130 cmc. La ecografia de acum 1 an si jumatate valorile au fost aproximativ aceleasi: Rinichi stang 62/29, indice parenchimatos mediorenal 9,7 mm, bazinet anteroposterior 6 mm, tija calicelor superioare 2-3 mm, ureter vizibil dilatat inainte de implantarea in vezica unde masura 5-6 mm. Ni s-a recomandat sa mai asteptam 6 luni. Este posibila o remisie spontana? Mentionez ca ecografiile au fost facute de catre acelasi medic iar la 6 luni s-a efectuat... [continuare]
Ureterohidronefroza gradul 2 la copil
Buna ziua, Baietelul nostru, acum in varsta de 1 an si 11 luni are o dilatatie a ureterului stang de 5-7 mm vizibil inainte de implantarea in vezica urinara , nevizualizat dupa emergenta din bazinet. Rinichiul stang masoara 68/31, indice parenchimatos mediorenal de 12 mm, ectazie pielocaliceala; bazinetul masoara anteroposterior 7 mm, tija calicelor superioare 3 mm, suprafata bazinetului 2,6 cm patrati. Rinichiul drept masoara 69/39 mm, indice parenchimatos mediorenal 10 mm, cai excretorii fine. Volumul vezical premictional masoara 130 cmc. La ecografia de acum 1 an si jumatate valorile au fost aproximativ aceleasi: Rinichi stang 62/29, indice parenchimatos mediorenal 9,7 mm, bazinet anteroposterior 6 mm, tija calicelor superioare 2-3 mm, ureter vizibil dilatat inainte de implantarea in vezica unde masura 5-6 mm. Ni s-a recomandat sa mai asteptam 6 luni. Cat de posibila este o remisie spontana in acest caz ? Dilatarea ureterului poate fi cauzata si de situatia de... [continuare]
Leziunile parenchimatoase descrie la examenul CT anterior au urmatoarele aspecte IRM:hiposemnal T1 si T2, hipersemnal STTIR, cea mai voluminoasa fiind la nivelul corpului D12 in jumatatea stg extinzandu-se posterior in pedicul si articulare, superioare si inferioare ingustand gaurile de conjugare D11- D12 si D12- L 1 iar median are extensie in canalul vertebral extradural - aspecte IRM pledeaza pt leziuni secundare . Leziuni similare exista si la nivelul L2 SI ARIPI SACRATE DREPTE. Importanta scolioza lombara dextro-cocava . CATEVA INSULE DE INVOLUTIE GRASOASA L3 . L 4 L5 SI S1. MULTUMIM MULT! [continuare]
Buna ziua D-le Dr va deranjez cu o întrebare.in urma unui uro-rmn facut la fetita 1 an a rezultat diagnosticul.... rinichi normalul contur discret neregulat la polul superior renal drept unde zona corticala este subțiata.sistem pielocaliceal cu dublicitate pielica dreapta ,pielonul superior cu aspect rudimentar cu dilatatia pielica si a calicelor unde cupele calicelor apar discret convexe.pielonul superior se continua cu un ureter cudat discret dilatat,vizibil pana la nivelul joncțiuni uretero-vezicale,pielonul inferior fara dilatatii continuat cu ureter fin vizibil. Dupa administrarea contrastului se evidențiaza nefrograma omogena simetrica in timpul parenchimatos cu mai buna evidențiere a subtierii paranchimului la polul superior drept unde apare liniar,excretie normala si opacifierea sistemului pielocaliceal.....având hidronefroza congenitala care la nastere in urma eco a fost infirmata....are si incontinenta urinara,recent am facut si cistografie si nu are reflux,este... [continuare]
Bună am descoperit că am o leziune pseudonodulara hipodensa spontan cu densități similare LCR cu diametre axiale de 11/10mm localizată intra parenchimatos cerebral subcortical la nivel temporal anterior de partea dreapta [continuare]
CIROZA HEPATICA ETANOLICA DECOMPENSATA VASCULAR SI parenchimatos CLASA CHILD PUGH B SCOR MELD 19 HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA EXTERIORIZATA PRIN HEMATEMEZA SI MELANA VARICE ESOFAGIENE GRADUL II RISC ADITIONAL FOARTE INALT ANEMIE SECUNDARA FOARTE USOARA TROMBOCITOPENIE SECUNDARA FORMA USOARA SPLENOMEGALIE Multumesc anticipat! [continuare]
Vreau pt mama mea 78 ani urgenta interpretare la un PET/CT (in trecut a fost operata cu histeroctomie la uter si ovare in 1984, in 1994 cancer san-operata si cobaltoterapie; in iulie 2017 un chist inghinal-operat si dupa biopsie am avut rez : metastaza tisulara-adenocarcinom cu aspect pailar, apoi RMN pelvis cu rez: adenopatie adiacenta iar rezultatul de anatomopatologie- metastaza carcinom seros grad jos cu origine genitala, posibil ovarian) acum in 11 sept a facut acest PET CT la Cluj si rezultatul: CAP SI GAT : Datorita metabolismului glucidic crescut de la nivel cerebral examinarea PET/CT cu FDG nu poate interpreta leziunile situate la acest nivel. La nivel orofaringian - baza hemilimbii in dreapta - se evidentiaza o asimetrie cu crestere semnificativa de activitate FDG cu SUV lbm Max de 5.93- recomandam consult ORL. Tiroida marita de volum predominant pe seama LTD cu calcifieri si cu activitate FDG intensa aspect de tiroidita cronica... [continuare]
ATPO ATg-neg,calcitonina neg,TSH-0,8,CA trombocitoza,hepatocitoliza.Ecografie tiroidiana LD-8cm3,LS-9cm3.Glanda tiroida hipertrofiata difuz cu structura granulara izoecogena,semnal vascular CFD normal bilateral.La polul inf al LD prezinta un nodul mixt predom hipoecogen parenchimatos,cu semnal vasc intra si perinodular de 17/8mm,mediolobar dr chist de 7,8/5,8mm.Polul inf al LS prezinta un nodul mixt,predom izoegen parenchimatos cu arie transonica centrala cu margin I neregulate cu asp lobular,halou hipoecogen inconstant,semnal vasc intra si perinodular,dim de 20/23 mm in sect longit.Fara adenopatii laterocervicale semnificative.Testament recomandat FNAB/Strumectomia.Ce opereratie mi s-a recomandat?De extirpare totala a glandei?E neaparat nevoie de operatie?Cu tratament nu se poate rez?Punctia m-ar ajuta cu CV?Sau inevitabil tot la op o sa ajung?Va multumesc [continuare]
E ceva ce ar trebui sa ma ingrijoreze?
Ficat cu dimensiuni: ? lob stang (diametrul antero-posterior): 6.1 cm, ? lob caudat (diametrul antero-posterior): 1.8 cm, ? lob drept (diametrul prerenal): 16 cm, Prezinta contur net, ecostructura neomogena, hiperecogena difuz, aspect usor steatozic, cu cateva plaje hiperecogene milimetrice, imprecis delimitate, fara semnal vascular situate in lobul drept, segmentul VII, fara dilatatii de cai biliare intrahepatice, cu retea vasculara normala. Colecist: situat subhepatic, cudat infundibulo-corporeal, moderat destins de volum, cu pereti ingrosati pana la 5 mm, cu reziduu biliar minim. Calea biliara principala cu dimensiuni normale – 5 mm, permeabila. Vena porta: in hil – de calibru normal – 12 mm, permeabila, cu flux hepatopet. Pancreas de dimensiuni normale, contur net, cu structura discret neomogena difuz. Splina:ax lung – 11.5 cm, cu structura omogena.Vena splenica in hil – 5 mm. Fara dilatatii vasculare in hil. Rinichi drept: cu forma, pozitie si dimensiuni normale:... [continuare]
Buna ziua! Am 25 de ani, acum 3 saptamani mi a apărut la axila dreapta un ganglion, îl simteam fierbinte,tare si dureros si crestea de la zi la zi, am mers la un medic internist pentru o eco de părți moi, diagnosticul a fost "formațiune parenchimatoasa bine delimitate cu diametrul 24,9/20,8 mm, ca si tratament am luat augumentin de 1000, am revenit dupa o săptămână, în urma ecografiei s-a stabilit că ganglionul a dat înapoi dimensiunile fiind 21,9/17,2mm Si am continuat cu un alt antibiotic ciproflixacina pentru 5 zile, am mers si la o consultație la hematologie unde mi s a spus ca exista posibilitatea unui cancer limfatic sau a unei leucemii de acolo am plecat cu următoarele recomandări: -consult boli infectioase, -eco abdomen total( pe această am făcut o acum 2 luni si e in regula), -ct gât toarce abdomen+ pelvis cu substanta de contrast, -Cea, afp, ca 19-9, ca 15-3, ca 125, -ex chirurgie toracică pt biopsie ganglionara, ex histopatologic. A doua zi am... [continuare]
LM leziune nodulara subpleurala de 9 mm cu aspect CT suspect. Adenopatii mediastinale de 15 mm subcarinal și hilare pulmonare bilaterale 14 mm. UHN stânga gr 3 nou apărută. Adenopatie perirectala de 10 mm nou apărută. Fără colecție pleurala. Fără semne CT de pneumotorace. Ficat, pancreas, splina, rinichi drept, glande suprarenalefara leziuni focale. La nivelul lombo-aortic exista câteva imagini de limfonoduli cu dimensiuni infracentimetrice. Fără colecție peritoneala. Fără leziuni osteolitice la nivelul segmentului investigat. Fără semne CT de compresie medulara. CONCLUZII: Leziune nodulara pulmonara dreapta suspectă. Adenopatii mediastinale și hilare pulmonare bilaterale suspecte. Adenopatie perirectala. Fără leziuni suspecte pentru determinări secundare la nivelul organelor parenchimatoase abdominale. Analizele sunt ale mamei în vârstă de 72 de ani. A avut cancer de col uterin tratat și vindecat. În decurs de sase luni SCC-ul a fost: ian 1,7. ... [continuare]
Buna ziua Am primit rezultatul RMN la sani cu urmatoarele mentiuni Sani cu structura fibroglandulara densa bilateral. Moderata incarcare a backgraundului parenchimatos mamar. RM SAN DREPT: Piele si tesut celular subcutanat de aspect normal. Multiple imagini chistice san drept difuz distribuite de pana la 4 mm. Focuri nespecifice de backgraund. Adenopatii axilare drepte, cu centrul grasos de pana la 7mm. RM SAN STANG Piele si tesut celular subcutanat de aspect normal. Superoextern san stang se evidentiaz doua leziuni nodulare confluente sub o leziune nodulara, contur usor neregulat, in hiposemnal T2 neomogen, in minim hipersemnal DWI, dimensiune de 18/ 11 mm, cu priza arteriala de contrast. Cateva imagini chistice san stang difuz distribuite cu dimensiuni milimetrice. Focuri nespecifice de backgraund. Adenopatii axilare stangi, cu centrul grasos de pana la 8 mm. Concluzie: Mastoză microchistică bilateral, cu chisturi mai numeroase în sânul dr. Formaţiune nodulara... [continuare]
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter