infuzie

Planta care creste la margini de paduri si drumuri, din zona deluroasa pana in zone muntoase, umede. Are frunze semicirculare. Florile sunt  mici de culoare galben-verzui, asezate in manunchi. fructele sunt achene. Cretisoara infloreste din lunile iunie-iulie pana in septembrie. Se recolteaza partea aeriana a plantei, in perioada de inflorire. Frunzele de cretisoara sunt cunoscute ca avand efect astringent, tonic si antiinflamator, datorita continutului ridicat de taninuri. Intrucat in componenta plantei se gasesc fitosteroni, cretisoara este cel mai des utilizata in diverse afectiuni ale aparatului genital feminin.   Uz intern: - partea aeriana - dismenoree, menstre abundente, leucoree, amenoree, fibroame uterine mici si medii, infectii urinare, cervicite, anemie, diabet, enterite, dizenterii, diaree, simptome de menopauza,  sangerari nazale, spasme stomacale, meteorism, congestie cerebrala, astenie, cevalee,... [continuare]

Planta medicinala raspandita mai ales in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta, paroasa acoperita de frunze mici ca dimensiune, de culoare rosie. Frunzele pot atinge chiar si un metru in diametru; sunt acoperite de peri si au marginea zimtata. Radacina este carnoasa si lunga. Florile sunt mici, grupate, de culoare rosie sau alb patat, cu miros placut, dulceag. Captalanul infloreste in luna martie sau aprilie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele si rizomii. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine ulei volatil, inulina, rezine, substanta amara, saruri minerala, proteine, mucilagii, furanopetazina. Captalanul are efect diuretic, diaforetic, expectorant, antiasmatic, hipotensiv, antispastic. Uz intern: - edeme, ast bronsic, bronsita, tuse, hipertensiune, boli reumatice, colici biliare, dischinezii biliare, meteorism, colici abdominale, anxietate, boala Basedow, hipertiroidie, insomnie, manifestari... [continuare]

Planta medicinala anuala, de cultura, cu putine frunze, dintate si inflorescente umbrelate de forma ovala, mici si albe. fructele sunt in forma de stea, acoperite de un par aspru, scurt. Contin semninte din care se prepara infuzii. Au gust aromat si miros placut. Acestea au in compozitie ulei volatil format din anetol, metilcavicol, cetone, adelhide anihica si acetica, colina, protide, lipide, amidon, zaharuri si substante minerale. Fructele coapte se recolteaza din luna iulie pana in septembrie, recomandabil dimineata sau seara. In scop medicinal se folosesc fructele uscate pentru ca au efect carminativ, galactogog dar si expectorant. Anasonul se utilizeaza si in gastronomie, pentru aromatizarea mancarurilor. Uz intern: - fructe - bronsite, stimularea secretiei lactate, combaterea oxiurozei, sindrom dispeptic gastric, meteorism, colici abdominale (recomandat si sugarilor si copiilor mici), stimuleaza digestia, apetitul si... [continuare]

Planta anuala cultivata ca planta alimentara sau condimentara in toata tara noastra. Florile sunt de culoare alba, mici ca dimensiune. Ardeiul infloreste din luna iunie pana in septembrie. Fructul este o baca de culoare verde inchis, portocaliu, galbe-verzui sau rosu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele (dulci sau iuti). Ardeiul contine glucide, protide, cumarine, glicoalcaloizi, substante minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupriu, zinc, fosfor, clor, iod), lipide, tiamina, riboflavina, piridoxina, nicotinamida, acid folic, acid pantotenic, acid ascorbic, tocoferoli, steroli, acizi organici, carotenoizi, compusi flavonici. Ardeiul are actiune vasodilatatoare. Planta are gust iute sau dulce, este folosita atat ca aliment si condiment. Uz intern: - dispepsii atone, fermentatii intestinale, diaree, dizenterii, varsaturi, hemoragii uterine, boli reumatice, algii musculare, zona zoster, laringita, tuse - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei si Americii de Nord. In Romania este foarte raspandita pe terenuri virane, in culturi, pe marginea drumurilor, in gradini. Este considerata a fi o planta invadatoare, care se intinde cu rapiditate. Are tulpini taratoare, lungi de pana la 2 m, ramificate. Frunzele cresc opuse, cate patru, sunt mici, ovale, ascutite la varf. Florile se formeaza in varful tulpinilor, sunt mici, albe, au forma de stea si se deschid numai atunci cand este soare. Principalele substante chimice din compozitia plantei sunt: saponine, mucilagiu, triterpenoide, cumarine, flavonide, acizi carboxilici si carotenoizi, siliciu si vitaminele a si C. Cele mai importante proprietati ale plantei sunt: antiinflamatoare, digestiva, tonica, febrifuga, calmanta. In fitoterapie se utilizeaza partile aeriene. Uz intern: - ulcere gastro-intestinale, tuse, probleme digestive, oboseala, lipsa de energie, bronsita, pleurezie, raceli, constipatie, scorbut - sub... [continuare]

Drobul este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Drobul este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii. Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile uterine pentru ca... [continuare]

Planta este caracteristica zonelor temperate din Eurasia, Africa de Nord si America de NOrd. In tara noastra apare ca flora spontana in locuri umede, mlastinoase, pe marginea lacurilor, a locurilor inundabile de la ses pana in zonele subalpine. Piperul baltii creste in tufe, atinge inaltimea maxima de 60 cm, are tulpina dreapta si rosiatica. Frunzele sale sunt lanceolate, au un gust iute pregnant. Florile cresc in inflorescenta asemanatoare spicului de grau si sunt roz  sau albe. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recomanda a fi recoltata in lunile iulie- septembrie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: acizi, tanin, rutina, quercetrina, acizii formic, malic, valeranic, vitamina k, esteri flavonici ai bisulfatului de potasiu, rutozid, hiperozida, cvercitrozida, remnazinsicarina, metropersicarina, oxilometilantrachinone, glicozizi, substante amare. Principalele calitatii ale acetei plante sunt: diuretic, antiscorbutic, hemostatic in... [continuare]

Planta este anuala, se inmulteste prin seminte si se cultiva in gradini atat toamna scat si primavara datorita rezistentei la temperaturi scazute, poate aparea si spontan pe la marginea drumurilor, pe locuri virane sau parloage. Creste atat la umbra cat si la soare, este rar atacata de daunatori. Se recolteaza cand este inca tanara si frageda, prin smulgere. Este o planta cu port inalt, prezinta tulpina simpla sau ramificata, frunzele pot fi de culoare verde (var. viridis), rosu-violacee (suber), usor galbui (luteus), sunt mari, de forma trunghiulara si usor catifelate la atingere. Florile sunt de culoare verde sau rosie.  Semintele sunt de mici dimensiuni, incapsulate in aceste fructe denumite achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori semintele. Planta contine glucide, celuloza, proteine, substante minerale, acidul oxalic liber, pigmenti clorofilieni si carotenoizi. Are actiune diuretic-depurativa, remineralizanta si... [continuare]

Paducelul este un arbust spinos, care creste pana la 5metri inaltime, intalnit in zona de munte, campie, deal. Frunzele Florile sunt de culoare alba, iar fuctele sunt sferice, mici ca dimensiune, de culoare rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, fructele si rareori coaja de pe ramurile tinere. Infloreste in lunile mai sau iunie. Florile se culeg in lunile mai sau aprilie, frunzele se recolteaza dupa perioada de inflorire, iar fructele se recolteaza din luna septembrie pana in noiembrie. Planta contine flavonoizi, acizi triterpenici, acid crategic, acid ursolic, pectine,vitamina c, steroli vegetali, taninuri. Paducelul este tonic cardiac, astringent, antiasmatic, vasodilatator, hipotensiv. Uz intern: - flori, frunze, fructe - hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, angina pectorala, manifestari neurovegetative cardiace, aritmii cardiace, insomnii, vertij, diaree, enurezis, litiaza renala, insuficienta cardiaca, afectiuni... [continuare]

Acest arbore este originar din Australia si Tazmania. Este un arbore urias, de obicei inalt de 30- 100 m, cu frunzisul vesnic verde, are trunchiul neted, de culoare cenusiu- albastrui. Frunzele sunt lungi, subtiri si usoare, cu suprafata brazdata de nervuri si punctate de pete albicioase si cresc numai pe ramuri cu varste mai mari de 5 ani. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar si astringent. Fructele au forma de potir si adapostesc multe seminte. Principalele componente chimice regasite in frunze sunt: flavonide, ulei esential bogat in cineol si eucaliptol, tanin, rasini, ceara, terpene, cumarine. Cele mai importante calitati ale eucaliptului sunt: antifungic, antibacterian, decongestionant, hipoglicemiant. In fitoterapie se folosesc frunzele aromate de pe ramurile mai batrane, ce trebuiesc culese vara. Uleiul esential al eucaliptului intra in componenta produselor cosmetice, ale cremelor pentru ameliorarea durerilor reumatismale, este utilizat in... [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in paduri, dar si in zone deluroase in zone umede. Poate creste chiar si pana la doi metri inaltime. Forma frunzelor este asemanatoare cu laba ursului, de unde si denumirea plantei, florile sunt albe si au seminte late. Mirosul este patrunzator. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta. Radacinile se recolteaza primavara, iar florile si seminele in luna august. Planta este cunoscuta mai ales pentru  proprietatile ei tonice si revigorante. Este cunoscuta ca unul din cele mai puternice afrodisiace. Are actiune vasodilatatoare genitala, antispastica uterina si stimuleaza activitatea ovarelor. Datorita acestor proprietati este recomandata in caz de infertilitate sau frigiditate. Dupa utilizarea externa a plantei, nu se recomanda expunerea la soare intrucat planta are proprietati fotosensibilizante. Uz intern: - insuficienta renala, hipertensiune arteriala, epilepsie, anorexie, frigiditate, impotenta sexuala, sterilitate si... [continuare]

Planta medicinala care creste in tara noastra in zona alpina, pe stanci si in pasuni (este ocrotita de lege). Frunzele au dimenisuni mari, forma ovala. Florile au culoare galbena si sunt strabatute de puncte brune. Planta contine principrii amare, alcaloizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Gentiana infloreste din luna iulie pana in septembrie. Radacina se recolteaza dinluna august pana in luna octombrie. Are calitati stomahice, carminative, laxative, antimicrobiene, hepatice, imunostimulatoare, vermifuge, antipiretic, antipsihotice, antibiotice, expectorante, antiiflamatoare. Uz intern: - stimularea poftei de mancare, stimularea sistemului nervos, imbunatatirea functiei ficatului, marirea secretiei biliare, paraziti intestinali, febra, guturai, constipatie, afectiuni catarale, stimularea secretiilor gastrice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - eczeme, mancarimi ale pielii, conjunctivita, pecingine - sub forma de comprese,... [continuare]

Cereala cultivata atat ca planta alimentara, medicinala, industriala, furajera, intalnita. Porumbul are doua tipuri de flori: masculine si feminine. Florile femeiesti sunt cele care formeaza stiuletele iar cele barbatesti se afla in varful tulpinei. Fructul este o cariposa. Frunzele sunt mari, lineara si ascutite. Porumbul contine amidon, ulei volatil, alantoina, vitamina C, vitamina e, albumine, vitamine din grupul B, saruri de potasiu, saponinehidrocarburi, fier, vitamina k, magneziu, fosfor, zinc, potasiu. In scop medicinal se foloseste matasea de porumb, dar si faina de porumb. Matasea de porumb se recolteaza in perioada de inflorire, din luna iunie pan ain luna august. Porumul are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice. Porumul este utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. Uz intern: - matasea de porumb - pielocistite acute sau cronice, colecistita, dischinezie biliara, climax. metrorargii, litiaze... [continuare]

Este o planta originara din America de Nord si Asia, dar este raspandita si in Europa. In tara nostra poate fi intalnita la margini sau raristi de paduri, formand tufisuri, mai ales in Dobrogea si Banat. Scumpia este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale si lungi, avand marginea dreapta. Florile sunt grupate in panicule, sunt gri- galbui si par pufoase, dand aspect de fum in jurul plantei. Planta infloreste in luna iunie. Dintre elementele chimice din compozitie amintim: taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina, glicozid- fustinozidul, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: febrifuga, hemostatica, antiinflamatore, cicatrizanta, antivomitiva, stimuleaza pofta de mancare, antidiareica. In fitoterapie se utilizeaza  frunzele si coaja, ce trebuiesc recoltate astfel: coaja atunci cand da frunza, iar frunzele in momentul infloririi.     Uz intern:   - afectiuni gastrice, afectiuni hepatice, afectiuni intestinale, alergie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona alpina. Urzica are pe tulpina si frunze peri urticanti (atingerea lor provoaca urticarie de contact). Frunzele sunt dintate, iar florile sunt de dimensiuni reduse si culoare verde. Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana, frunzele recoltate inainte sau in timpul infloririi (din luna mai pana in luna octombrie), dar si semintele. urzica este o planta care contine saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor) vitamine din grupul b, vitamina C si K, clorofila, flavonoide, provitamina A, mucilagii, ulei esential, ulei grahmic. Planta are efect emolient, hemostatic, antiseptic, diuretic,tonic, hipotensiv, expectorant. Uz intern: - hemoragii, anemie, cefalee, diabet, obezitate, boli reumatice, dizenterie, metrorargii, hematurii, epistaxis, hemofilii, anemie, rahitism, tuberculoza, menopauza, dermatoza, urticarie, nefrite, boli hepatobiliare, meteorism abdomnal, enurezis,... [continuare]

Capsunul este cultivat datorita fructelor sale gustoase, dar se regaseste si in flora spontana din Europa si Asia. In Romania s-a renuntat la cultivarea sa pe scara larga si este mai ales intalnit in gradini si sere. Are o inaltime maxima de pana la 40 de cm, creste singur sau mai multe plante grupate. Frunzele au culoarea verde intens, sunt alcatuite din 3 lobi, zimtate pe margini si cu nervuri proeminente. Florile sunt mici, albe, au 5 petale si la o planta se intalnesc 3-7 flori. fructele denumite capsuni sunt carnoase, foarte parfumate, de culoare rosie, avand seminte vizibile pe suprafata lor. Dintre elementele chimice din componenta plantei amintim: hidrati de carbon, protide, saruri minerale, fragarol, substante uleioase, acid salicilic, acid elagic, evercitrina, citrol, tanin, zaharuri, polifenoli, vitaminele: A, B, C, iod, brom. Principalele sale calitati sunt: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, reduce colesterolul, alcalibizant al sangelui, reminalizant. In... [continuare]

Este o planta medicinala viguroasa, cu frunze spinoase si mari, flori rosii violacee invelite la baza de solzi carnosi, comestibili. Este cultivata mai ales in zonele de deal, campie si la marginea padurilor. Infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Contine polifenoli, cinarina, flavonozide, oxidaze, polifenoli, insulina, glicozidele A si B, zaharului, acid clorogenic, tanoizi, saruri de potasiu si magneziu, derivati triterpenici, acizi, compusi sterolici. Se va recolta toata planta (desi cel mai des se folosesc frunzele care ating lungimi de peste 30 de cm) incepand cu luna iunie pana in septembrie. Componentele plantei au efect depurativ, diuretic, tonic, colagog, coleretic, antioxidant. Uz intern: - frunzele - boli urinare, enterite, dischinezii biliare, litiaze biliare, icter, fermentatii intestinale, boli hepatice, hipercolesterolemie, ateroscreloza, dislipidemii, obezitate, astm bronsic, constipatie, balonare, inapetenta, greata, dureri abdominale,... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Face parte parte din familia Passifloraceae si este originala din America de de Nord, Brazilia si insulele Bermude. Este o planta agatatoare, ce poate ajunge pana la 12 m lungime, are tulpini si ramificatii simple, prevazute cu carcei, filiforme, de culoare verde inchis. Frunzele sunt digitate sau lobate si lucioase. Florile sale sunt albe, mari - ajung pana la 6 cm diametru, parfumate, au centrul colorat in roz sau purpuriu si apar la capatul frunzelor, infloresc vara. Fructul este de culoare portocalie, cat un ou de porumbel si se zbarceste atunci cand e copt. Fructele sunt comestibile si aromate, au un aspect neted, au pulpa galbena, gelatinoasa si sunt bogate in vitamina C. Dintre componentele chimice ale plantei amintim: alcaloizi, alfalanina, apigenina, crizina, acid citric, izovitexin, kaempferol, loturina, leucina, orientina, acid pasifloric, pasiflorina, pectina, acizi fenolici, fenilamina, prolina, pronasina, quercetin, sambunigrin, saponarina, saponaretina,... [continuare]

Planta originala din Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania este flora spontana intalnita pe pajisti si in livezile din zonele de deal si de munte, prefera zonele deschise, dar poate fi si cultivata. Este o planta ierboasa, care are in pamant un rizom carnos, puternic, din care iese tulpina. La baza tulpinii frunzele sunt dispuse in forma de rozeta si sunt acoperite de perisori si au despicaturi adanci. Celelate frunze sunt lungi, asemanatoare unui deget (de unde si denumirea populara de deditel), sunt segmentate in trei si sunt inconjurate de tulpinite cu flori. Florile sunt de culoare mov, foarte catifelate, irizate pe margini cu galben si au forma de clopotel. Infloreste in luna aprilie pana spre vara, cand atat frunzele, cat si florile emana un miros puternic daca sunt strivite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltata in martie-aprilie. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii,  pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie,  hemoptizie, hemoragii... [continuare]

Vindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]

Planta este originara din Mongolia si unele zone ale Chinei. Astragalusul creste pana la 1 m inaltime, are tulpina paroasa si o radacina puternica si laptoasa. Frunzele sunt alcatuite din cate 12-18 perechi de foliole verzi, mici si alterne. Florile cresc grupate in varful tulpinii, sunt albe si se aseamana cu cele ale fasolei. Printre compusii chimici din radacini se numara: saponine, flavonide, polizaharide, fitosteroli, aminoacizi, triterpentine, seleniu, zinc, magneziu, crom, cumarine. Principalele proprietati ale atragalusului sunt: antioxidant, hepatoprotector, stimuleaza imunitatea, tonic, adaptogen, antihipertensiv, hemostatic. In fitoterapie se utilizeaza radcinile, ce trebuiesc recoltate toamna, de la plante cu varsta mai mare de 4 ani. Uz intern: - raceli, infectii persistente, adjuvant in cancer (mai ales dupa tratamentele cu chimioterapie), boli cardiace, boli renale, probleme de motilitate a spermatozoizilor, hipotiroidie, combate virusii hepatitici B si C,... [continuare]

Planta anuala, intalnita mai ales in zona de campie si deal, in zona de stepa, in locuri cultivate. Romanita de camp are radacina subtire, tulpina curbata si ramificata. Frunzele au peri lungi, iar florile au petale de culoare alba si receptacul semiglobulos de culoare galbena. Fructul este o achena. Romanita de camp infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, recoltate in luna august sau septembrie. Planta contine acizi fenolici, alcaloizi, furanocumarine, taninuri, steroli, triterpene, glucide, acizi grasi,substante minerale, hidrocarpuri, glicozide, principiu amar, ulei volatil. Romanita de camp are efect antiseptic, stomahic, antiinflamator, febrifug. Uz intern: - hiperhidroza, febra, gripa, constipatie, meteorism abdominal, inflamatii, dismenoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, eczeme - sub forma de compresa, cataplasma, infuzie. Contraindicatii: - Consumul... [continuare]

Planta ierboasa bienala care creste in toate regiunile tarii. Frunzele sunt paroase, iar florile sunt de dimensiuni mici, grupate si au culoare alba. fructele plantei sunt diachene, ovale, de culoare maronie. Mirosul cucutei este neplacut, semanand cu urina de rozatoare. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Planta se recolteaza in lunile august si septembrie. Cucuta contine alcaloizi piperidinici toxici, uleiuri esentiale, acizi organici, flavonoizi, cumarine, glucide, oline, alcaloizi, furancocumarine. Planta trebuie culeasa si manevrata cu atentie, intrucat neuscata este foarte toxica, consumul in aceasta stare ducand pana la paralizia centrilor nervosi. Cucuta are efect antispastic, antinevralgic si analgezic.   Uz intern: - rigiditate musculara, spasme esofagiene, biliare, spasme intestinale, tuse covulsiva, astm, dispnee, erectii dureroase, blenoralgie, cistita, colica renala - sub... [continuare]

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Arbust cultivat mai ales in zonele submontane si deluroase. Florile sunt mici, de culoare galben-verzui la exterior si rosie spre interior, dispuse in ciorchini. Planta infloreste in lunile aprilie sau mai, iar fructele sunt coapte si pot fi recoltate in lunile iulie si august. fructele au forma sferica, gust placut, aromat, dulce-acrisor si culoare neagra. Contin proteine, glucide, acizi organici, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, carotenoizi, vitamine din grupul B (B1, B2, si B6), vitamina c in cantitati mari, vitamina pp, flavonoizi, acizi organici, antocianine, pectine, taninuri, ulei esential. Frunzele contin raninuri, ulei esential, saruri de potaziu, vitamina C, rutozizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. fructele au proprietati deuprative, sudorifice, stomahice, antiinfectioase si cicatrizante. Uz intern: - fructe - anemie, surmenaj, insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, pneumonie, gastrita, hipertensiune... [continuare]

Ce este Ceaiul din floare de tei si pentru ce se utilizeaza Indicatii Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant),sudorific, antipiretic. Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: Uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta. Uz extern - congestia usoara a tegumentului. Gargara - in faringo-amigdalite. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese umede local. Mod de preparare Uz intern - infuzie 1 - 2 doze (1-2 plicuri) a 1 g la 250 ml apa clocotita, se acopera, se lasa in repaus 10 - 15 minute. Se poate bea indulcit dupa gust. Uz extern - infuzie... [continuare]

Ce este Gratiosplant si pentru ce se utilizeaza Indicatii Actiune: diuretica, laxativa, sudorifica, depurativa. In mod traditional ca adjuvant in tratamentul obezitatii. Mod de administrare Decoct si infuzie. O lingura de plante se fierbe in 250 ml apa timp de 15 minute, se completeaza cu apa clocotita si se infuzeaza inca 10 minute, se strecoara, se bea la temperatura camerei. Utilizare: 2-3 cani ceai/zi, neindulcit, intre mesele principale, in cure de 3-4 saptamani, cu pauze de 10 zile intre ele. Informatii suplimentare Compozitie Coaja de crusin - Frangulae Cortex, iarba de papadie -Taraxaci Herba, frunze de mesteacan - Betulae Folium, flori de soc - Sambuci Flos, matase de porumb - Stigmata maydis, frunze de urzica - Urticae Folium. [continuare]