infuzie

sughitul este un spasm al diafragmei, care poate fi trecator (nepatologic) sau cauzat de boala: imbolnavirea esofagului, stomacului, pleurilor, peritoneului etc. Pentru a trece, se va inghiti apa, se va retine respiratia etc. Daca se repeta cateva zile, poate fi lipsa de potasiu. Ceai neindulcit cu 1 lingura de seminte de marar/1 cana apa - infuzie sau cateva picaturi suc de lamaie. Se pot mesteca seminte de marar. Sa se inghita 1 lingurita chimen cu apa, fara a-l mesteca. infuzie de scortisoara pisata (3 vf. cutit/1 cana apa) timp de 5 min. [continuare]

Lichid absorbit pe gura, destinat sa compenseze pierderile de apa ale organismului. Fata de cei 2,5 litri pe care organismul ii pierde in fiecare zi in medie, bautura trebuie sa aduca minimum 1 litru (restul fiind furnizat de catre alimente sau fiind produs in timpul reactiilor chimice de transformare a alimentelor in organism). Dintre bauturi, doar apa este realmente indispensabila. Diferite tipuri de bauturi - Apa potabila (de la robinet sau vanduta la sticla), spre deosebire de apa pura (apa distilata), contine in solutie bioxid de carbon si elemente minerale (saruri de calciu, magneziu, fosfati, carbonati etc.). Apele minerale au un continut in minerale variabil dupa sursa. - sucurile de fructe si de legume sunt bogate in special in vitamina c si in saruri minerale. sucurile de fructe aduc calorii (de la 100 la 200 kilocalorii pe litru) prin intermediul zaharurilor simple (glucoza, fructoza, zaharoza) pe care le contin, iar preparatele industriale contin o cantitate... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]

Perisorul este o planta din flora spontana specifica Europei. In romania este intalnita in paduri, la liziera padurilor, in locuri umede. Planta are tulpina dreapta, inalta de 60 cm. Frunzele dispuse bazal sunt mari, cu nervuri proeminente, iar cele tulpinare sunt mici si sesile. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta sub forma piramidala si sunt mici si albe, infloresc in iulie- august. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei. Printre elementele chimice continute se numara: arbutozid, metilarbutozid, tanoizi, zaharuri, substante pectice, mucilagii, rezine, substante minerale, celuloza. Principalele calitati ale plantei sunt:  diuretica, astringenta, antidiareica, dezinfectanta,  antihemoragica datorita tanoizilor si pentru lizarea calculilor renali, vulnerara.   Uz intern: - afectiuni renale,  diaree, hemoragii interne, hidropizie, litiaze urinare - infuzie de planta maruntita.   Uz extern: - contuzii, ... [continuare]

Curpenul face parte din familia  Ranunculaceae si este o liana ce creste in Europa, Africa si Asia. In Romania se intalneste in zonele impadurite umede de la campie pana in zonele de la poalele muntilor. Este o liana care se dezvolta pe arbori, vii, garduri si care daca nu are suport se taraie pe pamant si are un rizom subpamantean, foarte bine dezvoltat. Tulpina sa este lemnoasa, ramificata si are scoarta longitudinal exfoliata.Lujerii sai sunt verzi cenusii sau maronii,hexamuchiati. Frunzele sunt opuse, compuse si au 3-5 foliole ovale, sunt ascutite la varf, au marginile zimtate, iar partea inferioara sunt acoperite cu par. Coditele unor frunze se  transforma in carcei ce se ignifica treptat, cu ajutorul carora plata se catara. Florile sunt hermafrodite, albe si cu peri desi.Infloreste din iunie pana in octombrie. Planta contine urmatoarele substante:  anemonina, protoanemonina, vitamine, etc. Principalele proprietati sunt: antiinflamator, antibiotic (limiteaza... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Lichenul de prun este o planta simbiotica, se formeaza mai ales pe arborii foiosi si este creste in zonele cu climat temperat din Europa si in America. La noi in tara este intalnit in padurile de foioase, dar mai ales pe stejari, iar in livezi se dezvolta pe pruni. Este un lichen tufos, de marime medie, corticol, erect sau pendul, are culoarea cenusie sau oliv inchis si ramificatiile talului elastice si moi. Talul este mai inchis la culoare pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara. Dintre substantele chimice continute se numara: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina, ulei volatil (care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere). Principalele proprietati sunt: emolient, calmant, stimuleaza secretiile... [continuare]

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Coada racului este o planta medicinala intalnita pe malurile nisioape de pe marginea apelor, in locuri umede, in zone de deal si munte. Planta cu tulpini taratoare, peri rari si o rozeta specifica in punctul de pornire al tulpinilor. In varful tulpinii se afla o singura floare, izolata, cu cinci petale, de culoare galben-aurie. Frunzele au margini zimtate. Coada racului se recolteaza in perioada infloririi, in luna mai pana in luna septembrie. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si mai ales rozeta de frunze bazale, florile si rizomii. Planta este bogata in substante amare si tanin, flavone, colina, steroli, mucilagii,  saruri minerale, ulei volatil si substante glucidice. Printre proprietatile ei se numara efectul astringent, hemostatic, coagulant. antiseptic, antispastic. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salata sau supe de verdeturi.   Uz intern: [continuare]

Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Planta medicinala care creste pe coastele marii Nordului, coastele nordice ale oceanului Atlantic si Pacific. Alga marina bruna sau iarba de mare este o alga de culoare inchisa, cu talul lung. In scop fitoterapeutic este utilizata intreaga planta. Are urmatoarele caracteristici: antihipotiroidic, antireumatic, antibacterian, anticoagulant, antioxidant. Aceasta alga contine vitaminele C, B1, B2, B6, B12, minerale precum fier, calciu si magneziu, oligoelemente - crom, zinc, seleniu, iod, uleiuri volatile, celuloza, mucilagii, substante tonic amare. Uz intern: - combaterea obezitatii, adjuvant in hipotiroidie, reglarea zaharului din sange, pentru intensificarea metabolismul general si cresterea ratei metabolismului bazal, reducerea nivelul colesterolului - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - in adenite, obstrurari limfatice, hipotiroidie, gusa nodulara, reumatism si artrita reumatoida – sub forma de cataplasme. - reducerea tesutului adipos, tulburari... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Izma infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Izma are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Izma este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - frunze, planta intreaga - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli... [continuare]

Chimionul este o planta medicinala bienal care creste in regiuni de munte sau regiuni deluroase, in zone cu umiditate ridicata. Pentru a se dezvolta armonios si a produce fructe aromate are nevoie de lumina si caldura, de mult soare. Tulpinile sunt ramificate, florile sunt mici de culoare rosie sau alba. fructele sunt achene arcuite, cu forma de semiluna, oval-alungita, de culoare bruna-cenusie. Florile se recolteaza in luna iulie, cand fructele au deja o coloratie bruna. Pentru a nu se scutura fructele, se recomanda ca recoltarea sa se faca rapid. Mirosul acestora este aromat ca si gustul, de altfel. Fructele contin ulei volatil format din carvona, limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, lipide, substante albuminoide, substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc. Chimionul este galactogog, antispastic, astringent, antimicrobian. Datorita aromei sale, chimionul se utilizeaza si in alimentatie in preparatele culinare. Important este sa se faca distinctia dintre... [continuare]

Planta medicinala care creste salbatica in soluri cu umiditate ridicata, in mod special in zona montana. Cinci degete este o planta taratoare, cu frunze digitiforme. Florile au culoare galbena. Planta infloreste din luna mai pana in august. Se recolteaza radacinile sau planta intreaga din luna mai pana in septembrie.  Are actiune antidiareica, antiiflamatoare, antihemoragica, antitermica, antireumatismala.   Uz intern: - stari febrile, diaree - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - afte, ulceratii bucale, angine - sub forma de gargara, compresa. [continuare]

Rapita este o planta ce face parte din familia Cruciferae si este cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei. In Romania este cultivata intens in zonele de campie, atat pentru seminte , cat si pentru radacina sa. Planta are o radacina tuberoasa albicioasa, din care creste tulpina, lunga de 80 cm, ramificata la varf, unde se gaseste inflorescenta bogata. Frunzele sale cresc in jurul tulpinii, sunt de culoarea verde, acoperite cu perisori, cu nervuri bine evidentiate, alternante, cele de la baza sunt mai mari, cele de pe tulpina sunt laceolate si sunt acoperite cu un strat ceros. Florile sunt hermafrodite, cresc in manunchi, la varful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o pastaie lunga de 3-5 cm, in care cresc semintele.  Infloreste din mai pana in august, iar semintele se formeaza in iulie-septembrie. Planta contine urmatorii compusi chimici: proteine, hidrati de carbon, substante minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu,... [continuare]

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Calinul este un arbust stufos, care poate atinge in inaltime chiar si 5 metri. La noi in tara este inalnit in paduri umede si prin tufarisuri, incepand din zona de campie si deal, dar si in zone alpine si subalpine. Florile au culoare verde deschis, alba sau roz pal. Fructele sunt grupate in forma de ciorchine si au culoare rosie. Cand apar fructele, frunzele isi schimba culoarea, din verde in rosu. Planta infloreste primavara, din luna mai pana in luna iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor si tulpinilor tinere. Recoltarea se face incepand din luna aprilie. Planta contine rezine, glucide, pectine, proteine, flavonoide, tanin, acizi, tritermene, steroli, saponine, pectine, flavonoide, etc. Calinul are actiune astringenta, antidismenoreica, hipotensiva, sedativa, cardiotonica, laxativa. Uz intern: - diaree, edeme, dismenoree, menstruatii dureroase, crampe musculare, crampe abdominale, colici, hipertensiune, tahicardie - sub forma de infuzie,... [continuare]

Aceasta planta provine din China si America de Nord, suporta si clima racoroasa. Se incearca si aclimatizarea la noi in tara, in sere si gradini botanice. Face parte din familia Araliaceae si creste pana la 30-50 cm in inaltime. Frunzele sunt dispuse in varful tulpinii, in numar de trei, fiecare este compusa din 5 frunzulite mai mici, ovale, alungite spre varf, cu marginile dintate. Florile sunt de culoare galbena,iar pe o tulpina apar intre 6 si 20 de inflorescente in perioada iulie- august. fructele sunt rosii. Radacina are forma unui corp uman si este cunoscuta drept "radacina vietii", este groasa, ramificata, acoperita cu o coaja subtire, galbuie, este aromata si are un gust dulceag. Compozitie chimica: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, B12, D3, E, acid folic, penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, zinc, potasiu, fier, siliciu, un steroid care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Ginsengul are urmatoarele... [continuare]

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]

Descriere Anisi fructus - fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurti. De forma ovala, subcordate la baza, de 3-5 mm lungime si 2-3 mm grosime. fiecare fruct este format din doua mericarpe (achene) unite intre ele, greu separabile, fiind ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale si 2 marginale, echidistante. In partea superioara se observa stilopodul in forma de disc purtand resturile stilulilor, iar la baza un peduncul subtire. De culoare cenusiu - verzui sau galbene - cenusii, au miros placut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzator. Compozitia chimica Fructele contin: 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcavicol sau izoanetol, cantitati mici de cetone si aldehide anisice si aldehida acetica; 10-20% lipide, colina, 20% substante albuminoide (protide), zaharuri, amidon, 6-10% substante minerale. Proprietati - stimulent al functiilor pancreatice - antispastic - carminativ - aromatizant - expectorant - stimuleaza apetitul -... [continuare]

Ce este Haemate P si pentru ce se utilizeaza Indicatii Haemate P 250/ 500/ 1000 se prezinta sub forma de pulbere si solvent. Solutia preparata se administreaza prin injectie sau prin perfuzie intr-o vena. Haemate P 250/ 500/ 1000 este fabricat din plasma umana (partea lichida a sangelui) si contine factor uman von Willebrand si factor uman de coagulare VIII. Pentru ce se utilizeaza Haemate P 250/500/1000? Boala Von Willebrand (BVW) Haemate P 250/500/1000 este indicat pentru profilaxia si tratamentul hemoragiilor sau sangerarilor in urma interventiilor chirurgicale cauzate de lipsa factorului von Willebrand, cand tratamentul cu desmopresin in monoterapie (DDAVP) este ineficace sau contraindicat. Hemofilia A (deficit congenital de factor de coagulare VIII) Haemate P 250/500/1000 este indicat pentru profilaxia si tratamentul sangerarilor cauzate de lipsa factorului VIII din sange. Acest medicament poate fi utilizat in controlul deficitului dobandit de factor VIII si pentru... [continuare]

Compozitie Flacoane continand substanta activa echivalenta a 500 mg ganciclovir si aproximativ 45 mg (2 mEq) sodiu. Actiune terapeutica Ganciclovirul este un analog sintetic al guaninei care inhiba replicarea virusurilor herpetice in vitro si in vivo. virusurile umane sensibile sunt cytomegalo virusul (cmv), herpes simplex virus-1 si-2 (HSV-1 si HSV-2), virusul Ebstein-Barr (EVB) si virusul varicelei zoster (VZV). Activitatea antivirala a ganciclovirului este rezultatul inhibitiei sintezei de adn, prin: (1) inhibarea competitiva a incorporarii trifosfatului de dezoxiguanosina in ADN, prin ADN-polimeraza si (2) incorporarea trifosfatului de ganciclovir in adn-ul viral, determinand terminarea, sau rareori, elongarea adn-ului. Posibilitatea rezistentei virale trebuie luata in considerare la pacientii care au dovedit un raspuns clinic slab sau o excretie virala persistenta in timpul tratamentului. Farmacocinetica Excretia renala a medicamentului nemodificat prin... [continuare]

Ce este Clivarin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Profilaxia trombozelor si tromboembolismului atat la pacientii cu risc trombogen mic cat si la cei cu risc mare. Tratamentul tromboembolismului venos. Impiedicarea coagularii in cursul hemodiallizei si a circulatiei extracorporale. Mod de administrare Profilaxia tromboembolismului venos: Daca nu este prescris altfel pentru profilaxia primara a trombozelor si emboliilor la interventii chirurgicale cu risc trombogen moderat, se injecteaza subcutan 1 data pe zi, 0,25 ml Clivarin. Prima injectie se va administra cu 2 ore inaintea interventiei chirurgicale. Durata terapiei se stabileste dupa felul imbolnavirii si dupa durata perioadei de risc (imobilizarea); de aceea se va stabili individual de catre medic. Pentru operatii necomplicate se poate porni in general de la o durata de 7-14 zile. Exista date asupra unor durate de tratament de pana la 75 zile la aproximativ 2.600 pacienti (durata medie 17,1 zile). O injectie subcutanata... [continuare]