cultivarea in vitr

Reprezinta produsul de secretie care se formeaza in cursul unui proces inflamator al mucoaselor si al diferitelor tesuturi ale organismului. El este bogat in albumina si se formeaza prin trecerea serului prin peretii vasului, in tesuturile vecine. exudat faringian – produs de secretie format in cursul unui proces infectios la nivelul mucoasei faringiene (faringita) si care se poate recolta si se examineaza microscopic si eventual se cultiva pe medii de cultura in scopul determinarii bacteriilor responsabile de procesul infectios. [continuare]

Faza grava si tardiva a infectiei cu virusul imunodeficientei umane (H.I.V.1 si H.I.V.2). sida este abrevierea franceza pentru sindromul imunodeficientei dobandite echivalentul in limba engleza este AIDS. H.I.V.1 si H.I.V.2 distrug unele globule albe, anume limfocitele T4 sau CD4, care constituie baza activa a imunitatii antiinfectioase. Aceasta distrugere provoaca in consecinta o deficienta a sistemului imunitar. Numele de sida, sau de SIDA declarata, se da formelor majore ale acestei deficiente imunitare: scaderea numarului de limfocite T4 sub 200 pe milimetrul cub de sange - numarul normal al acestora fiind intre 800 si 1000. O persoana seropozitiva la h.i.v. (al carei sange contine anticorpi specifici indreptati impotriva virusului hiv, ceea ce dovedeste infectarea sa cu acest virus) nu prezinta in mod obligatoriu semnele bolii. Ea este totusi purtatoare de virus si deci susceptibila sa il transmita. Istoric - Izolat in 1983 la Institutul Pasteur din Paris de catre echipa... [continuare]

boala infectioasa contagioasa provocata de o bacterie, mycobacterium tuberculosis sau bacilul koch. Se apreciaza ca, actualmente, exista in lume aproximativ 10 milioane de persoane atinse de tuberculoza - trei sferturi dintre acestea in tarile lumii a treia -, din care jumatate ar fi contagioase. Incepand de prin 1995, se constata o stagnare in tarile dezvoltate, daca nu chiar o recrudescenta a bolii, cauzata se pare de extinderea SIDA, dar si de pauperizarea unui segment crescand al populatiei. Contaminare - Omul este in acelasi timp rezervorul si agentul transmisiei bacilului. Doar un pacient la care s-a identificat prezenta bacililor, prin examenul direct al expectoratiilor, este contagios. El inceteaza sa mai fie contagios dupa a treia saptamana de tratament. Contaminarea se face prin intermediul picaturilor de saliva care contin bacilul, propulsate atunci cand bolnavul vorbeste, stranuta sau tuseste. Boala mult mai rara, tuberculoza cu mycobacterium africanum, care se... [continuare]

Slabanogul este o planta din flora spontana si este raspandit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra creste prin padurile de fag, jilave si bogate in humus sau este cultivat ca planta decorativa. Tulpina este ramificata spre varf si nu are frunze la baza si poate ajunge pana la 150 cm inaltime. Frunzele sunt ovale si dintate pe margini, cresc altern spre varful tulpinii. Florile se dezvolta la axila frunzelor si sunt galbene cu puncte rosii la interior si cu un pinten incovoiat in jos. fructele sunt capsule suculente, care se desfac in 5 valve si arunca semintele. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: substante amare, tanin, stigmasterine, zahar, colina, acid fosforic, substante minerale. Principalele calitati ale Slabanogului sunt: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic. In fitoterapie se folosesc frunzele si florile, mai rar fructele.   Uz intern:   -... [continuare]

Planta anuala cultivata ca planta alimentara sau condimentara in toata tara noastra. Florile sunt de culoare alba, mici ca dimensiune. Ardeiul infloreste din luna iunie pana in septembrie. Fructul este o baca de culoare verde inchis, portocaliu, galbe-verzui sau rosu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele (dulci sau iuti). Ardeiul contine glucide, protide, cumarine, glicoalcaloizi, substante minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupriu, zinc, fosfor, clor, iod), lipide, tiamina, riboflavina, piridoxina, nicotinamida, acid folic, acid pantotenic, acid ascorbic, tocoferoli, steroli, acizi organici, carotenoizi, compusi flavonici. Ardeiul are actiune vasodilatatoare. Planta are gust iute sau dulce, este folosita atat ca aliment si condiment. Uz intern: - dispepsii atone, fermentatii intestinale, diaree, dizenterii, varsaturi, hemoragii uterine, boli reumatice, algii musculare, zona zoster, laringita, tuse - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Drobul este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Drobul este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii. Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile uterine pentru ca... [continuare]

Planta este anuala, se inmulteste prin seminte si se cultiva in gradini atat toamna scat si primavara datorita rezistentei la temperaturi scazute, poate aparea si spontan pe la marginea drumurilor, pe locuri virane sau parloage. Creste atat la umbra cat si la soare, este rar atacata de daunatori. Se recolteaza cand este inca tanara si frageda, prin smulgere. Este o planta cu port inalt, prezinta tulpina simpla sau ramificata, frunzele pot fi de culoare verde (var. viridis), rosu-violacee (suber), usor galbui (luteus), sunt mari, de forma trunghiulara si usor catifelate la atingere. Florile sunt de culoare verde sau rosie.  Semintele sunt de mici dimensiuni, incapsulate in aceste fructe denumite achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori semintele. Planta contine glucide, celuloza, proteine, substante minerale, acidul oxalic liber, pigmenti clorofilieni si carotenoizi. Are actiune diuretic-depurativa, remineralizanta si... [continuare]

Planta face parte din flora spontana din Europa, asia si America de Nord. In Romania este intalnita in zone umede, mlastinoase sau este cultivata ca planta decorativa. Planta are in pamant un rizom scurt si orizontal. Tulpina creste pana la 30 cm inaltime si este neteda. Frunzele sunt lanceolate sau liniare, sesile, cresc opus, din dreptul nodurilor si sunt ascutite la varf. Floarea este alba si creste in varful tulpinii sau la subsuara frunzelor. Infloreste din aprilie pana in iunie cand este flora spontana sau din iunie pana in octombrie atunci cand este cultivata. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: uleiuri grase, substante amare, tanante si glicozidul gratiotoxina. Principalele proprietati sunt: iritanta, vomitiv drastic, periculos. Uz intern: - boli gastrointestinale, leucoree si gonoree, insomnie, nimfomanie. Se recomanda utilizarea produselor prelucrate farmaceutic. Se regaseste in cantitati mici in ceaiurile recomandate in: bolile... [continuare]

Cartoful se cultiva in majoritatea regiunilor tarii noastre, atat ca aliment dar si ca planta medicinala. tulpina este inalta, dreapta, fructul este o baca de culoare violet-verzuie, toxica. Forile sunt de culoare alba sau violeta. tuberculii (cei care se consuma in scop alimentar, mai ales) se formeaza prin ingrosarea varfurilor stolonilor subterani ai plantei. cultivarea cartofului se face din luna martie pana in aprilie, iar recoltarea din luna iulie pana in august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberculul. Cartoful contine apa, glucide, amidon, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, protide, lipide, saruri minerale de sodiul, fosfor, fier, calciu, magneziu, mangan, cupru, potasiu, vitamine din complexul b, acid folic, vitamina c, vitamina k. Cartoful are efect diuretic, emolient, antispasmodic, antiulceros, cicatrizant al mucoasei digestive. Uz intern: - boli reumatice, diabet, obezitate, hiperaciditate, stari febrile, guta, astenie, oxiuroza, ulcer,... [continuare]

Cereala cultivata atat ca planta alimentara, medicinala, industriala, furajera, intalnita. Porumbul are doua tipuri de flori: masculine si feminine. Florile femeiesti sunt cele care formeaza stiuletele iar cele barbatesti se afla in varful tulpinei. Fructul este o cariposa. Frunzele sunt mari, lineara si ascutite. Porumbul contine amidon, ulei volatil, alantoina, vitamina C, vitamina e, albumine, vitamine din grupul B, saruri de potasiu, saponinehidrocarburi, fier, vitamina k, magneziu, fosfor, zinc, potasiu. In scop medicinal se foloseste matasea de porumb, dar si faina de porumb. Matasea de porumb se recolteaza in perioada de inflorire, din luna iunie pan ain luna august. Porumul are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice. Porumul este utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. Uz intern: - matasea de porumb - pielocistite acute sau cronice, colecistita, dischinezie biliara, climax. metrorargii, litiaze... [continuare]

Capsunul este cultivat datorita fructelor sale gustoase, dar se regaseste si in flora spontana din Europa si Asia. In Romania s-a renuntat la cultivarea sa pe scara larga si este mai ales intalnit in gradini si sere. Are o inaltime maxima de pana la 40 de cm, creste singur sau mai multe plante grupate. Frunzele au culoarea verde intens, sunt alcatuite din 3 lobi, zimtate pe margini si cu nervuri proeminente. Florile sunt mici, albe, au 5 petale si la o planta se intalnesc 3-7 flori. fructele denumite capsuni sunt carnoase, foarte parfumate, de culoare rosie, avand seminte vizibile pe suprafata lor. Dintre elementele chimice din componenta plantei amintim: hidrati de carbon, protide, saruri minerale, fragarol, substante uleioase, acid salicilic, acid elagic, evercitrina, citrol, tanin, zaharuri, polifenoli, vitaminele: A, B, C, iod, brom. Principalele sale calitati sunt: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, reduce colesterolul, alcalibizant al sangelui, reminalizant. In... [continuare]

Este o planta medicinala viguroasa, cu frunze spinoase si mari, flori rosii violacee invelite la baza de solzi carnosi, comestibili. Este cultivata mai ales in zonele de deal, campie si la marginea padurilor. Infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Contine polifenoli, cinarina, flavonozide, oxidaze, polifenoli, insulina, glicozidele A si B, zaharului, acid clorogenic, tanoizi, saruri de potasiu si magneziu, derivati triterpenici, acizi, compusi sterolici. Se va recolta toata planta (desi cel mai des se folosesc frunzele care ating lungimi de peste 30 de cm) incepand cu luna iunie pana in septembrie. Componentele plantei au efect depurativ, diuretic, tonic, colagog, coleretic, antioxidant. Uz intern: - frunzele - boli urinare, enterite, dischinezii biliare, litiaze biliare, icter, fermentatii intestinale, boli hepatice, hipercolesterolemie, ateroscreloza, dislipidemii, obezitate, astm bronsic, constipatie, balonare, inapetenta, greata, dureri abdominale,... [continuare]

Planta originala din Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania este flora spontana intalnita pe pajisti si in livezile din zonele de deal si de munte, prefera zonele deschise, dar poate fi si cultivata. Este o planta ierboasa, care are in pamant un rizom carnos, puternic, din care iese tulpina. La baza tulpinii frunzele sunt dispuse in forma de rozeta si sunt acoperite de perisori si au despicaturi adanci. Celelate frunze sunt lungi, asemanatoare unui deget (de unde si denumirea populara de deditel), sunt segmentate in trei si sunt inconjurate de tulpinite cu flori. Florile sunt de culoare mov, foarte catifelate, irizate pe margini cu galben si au forma de clopotel. Infloreste in luna aprilie pana spre vara, cand atat frunzele, cat si florile emana un miros puternic daca sunt strivite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltata in martie-aprilie. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii,  pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie,  hemoptizie, hemoragii... [continuare]

Planta anuala, intalnita mai ales in zona de campie si deal, in zona de stepa, in locuri cultivate. Romanita de camp are radacina subtire, tulpina curbata si ramificata. Frunzele au peri lungi, iar florile au petale de culoare alba si receptacul semiglobulos de culoare galbena. Fructul este o achena. Romanita de camp infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, recoltate in luna august sau septembrie. Planta contine acizi fenolici, alcaloizi, furanocumarine, taninuri, steroli, triterpene, glucide, acizi grasi,substante minerale, hidrocarpuri, glicozide, principiu amar, ulei volatil. Romanita de camp are efect antiseptic, stomahic, antiinflamator, febrifug. Uz intern: - hiperhidroza, febra, gripa, constipatie, meteorism abdominal, inflamatii, dismenoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, eczeme - sub forma de compresa, cataplasma, infuzie. Contraindicatii: - Consumul... [continuare]

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Arbust cultivat mai ales in zonele submontane si deluroase. Florile sunt mici, de culoare galben-verzui la exterior si rosie spre interior, dispuse in ciorchini. Planta infloreste in lunile aprilie sau mai, iar fructele sunt coapte si pot fi recoltate in lunile iulie si august. fructele au forma sferica, gust placut, aromat, dulce-acrisor si culoare neagra. Contin proteine, glucide, acizi organici, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, carotenoizi, vitamine din grupul B (B1, B2, si B6), vitamina c in cantitati mari, vitamina pp, flavonoizi, acizi organici, antocianine, pectine, taninuri, ulei esential. Frunzele contin raninuri, ulei esential, saruri de potaziu, vitamina C, rutozizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. fructele au proprietati deuprative, sudorifice, stomahice, antiinfectioase si cicatrizante. Uz intern: - fructe - anemie, surmenaj, insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, pneumonie, gastrita, hipertensiune... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Pecetea lui Solomon este o planta din familia Liliaceae, care creste in Europa si Asia. In Romania se gaseste in padurile de foioase, tufarisuri, de la campie pana in zonele montane, dar poate fi cultivata cu succes in gradina, in zone mai umbroase. Planta creste inalta de pana la 50 de cm, are in pamant un rizom carnos, din care pleaca tulpinile aeriene. Are tendinta de a creste in colonii. Tulpina este neramificata, arcuita sub greutatea florilor. Frunzele cresc infasurate pe tulpina, sunt ovale, verzi uneori cu dungi alburii pe margini si la varfuri, acoperite de perisori pe partea inferioara. Florile apar la subsuara frunzelor, sunt albe si au forma de clopotei, raspandesc un miros dulceag si infloresc in lunile aprilie si mai. toamna se formeaza fructele, care sunt bace, ovale, albastru-negricioase. Pecetea lui Solomon contine urmatoarele principii active:  glucozizi, taninuri, saruri minerale. Principalele proprietati: astringent, antidot al otravurilor... [continuare]

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Rapita este o planta ce face parte din familia Cruciferae si este cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei. In Romania este cultivata intens in zonele de campie, atat pentru seminte , cat si pentru radacina sa. Planta are o radacina tuberoasa albicioasa, din care creste tulpina, lunga de 80 cm, ramificata la varf, unde se gaseste inflorescenta bogata. Frunzele sale cresc in jurul tulpinii, sunt de culoarea verde, acoperite cu perisori, cu nervuri bine evidentiate, alternante, cele de la baza sunt mai mari, cele de pe tulpina sunt laceolate si sunt acoperite cu un strat ceros. Florile sunt hermafrodite, cresc in manunchi, la varful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o pastaie lunga de 3-5 cm, in care cresc semintele.  Infloreste din mai pana in august, iar semintele se formeaza in iulie-septembrie. Planta contine urmatorii compusi chimici: proteine, hidrati de carbon, substante minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu,... [continuare]

Face este specifica zonelor din emisfera nordica (din Europa pana in zona arctica). In Romania creste in zonele umede, mocirloase, in rigole si unde se gaseste lemn umed, se dezvolta luxuriant la umbra, de la ses pana la zona subalpina. Poate fi si cultivata, desi se recomanda precautie la manevrarea unor cantitati mari de planta. Este o planta erbacee, ce creste pana la 80 de cm inaltime, frunzele sunt rotunjite, seamana la forma cu un rinichi, au margini usor zimtate si sunt ceroase. Florile sunt galbene, au 5 petale, infloresc primavara devreme- aprilie pana in luna iulie. Radacina este un rizom ramificat. Contine substante toxice si iritante: protoanemonina, saponine, coline si flavonine. In fitoterapie se folosesc rizomul si partea aeriana. Calitatile sale sunt laxativ, purgativ, antireumatic. Uz intern: - adjuvant in constipatii cronice asociate sau nu cu retentie hidrica, in raceli - sub forma de decoct. Uz extern: - dureri reumatismale... [continuare]

Zamosita este o planta originara din Europa, dar care s-a raspandit si in zona mediteraneana, este flora spontana. In Romania o putem intalni fie cultivata ca planta decorativa, fie la marginea terenurilor cultivate. Tulpina este ramificata de la baza si este acoperita de perisori fini, creste pana la 80 cm inaltime. Zamosita are frunzele alcatuite din cate trei lobi, adanc crestate pe margini, alterne, avand o culoare verde intens. Florile au petalele alb- galbui si la baza sunt purpurii si catifelate, cresc in varful tulpinii si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice constituente amintim: ulei gras, flavonide, substante mucilaginoase, cauciuc. Principalele calitati ale plantei sunt: emolienta, diuretica, saluretica - favorizeaza eliminarea sarurilor de clor si sodiu. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si se recolteaza in perioada infloririi plantei.   Uz intern:   - afectiuni digestive in special cele ale stomacului,... [continuare]

Efecte Rasina se obtine prin crestarea coajei arborelui de mastic si din fructele acestuia. Masticul de cea mai buna calitate se obtine in insula greceasca Chios, in Marea Egee, unde este cunoscut si sub numele de "Lacrimi de Chios”. Inca din Evul Mediu in aceasta insula se cultiva, recolta si folosea rasina din arborele de mastic in afectiuni gastro-intestinale. - antibacterian impotriva bacteriei Helicobacter pylori care infecteaza mucoasa stomacului si a duodenului si provoaca ulcerul gastric si duodenal; infectia provocata de... [continuare]

Ce este ChondroCelect si pentru ce se utilizeaza Indicatii Cartilajul genunchiului poate fi distrus din cauza unui accident, de exemplu o cazatura, sau din cauza uzurii. Substanta activa din ChondroCelect o reprezinta propriile celule cartilaginoase ale pacientului. Aceste celule sunt „celule cartilaginoase autologe viabile caracterizate expandate ex vivo care exprima proteine cu markeri specifici”. Aceasta inseamna ca sunt celule prelevate de la pacient, cultivate in afara organismului si care pot fi utilizate la implantarea in cartilajul pacientului. Aceste celule repara defectele cartilajului umpland spatiul unde cartilajul este distrus. ChondroCelect se utilizeaza la adulti pentru a repara cartilajul distrus de la nivelul genunchiului. Se utilizeaza atunci cand in cartilajul condilului femural (capatul de jos al osului coapsei) exista un singur defect care cauzeaza simptome. Medicamentul se poate elibera numai pe baza de reteta. Mod de administrare ChondroCelect... [continuare]

Compozitie vaccin cu virus viu rujeolic, urlian si rubeolic. Actiune terapeutica M-M-R II (vaccin cu virus viu rujeolic, urlian si rubeolic, MSD) este un vaccin viral viu destinat imunizarii impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei. M-M-R II este un preparat steril liofilizat, obtinut din: (1) Attenuvax (vaccin cu virus viu rujeolic, MSD) - linia mult atenuata a virusului rujeolic, provenita din tulpina Edmonston atenuata de Enders, cultivata pe culturi celulare de ou embrionat; (2) Mumpsvax (vaccin cu virus viu urlian, MSD) - tulpina Jeryl Lynn (nivel B) a virusului urlian cultivata pe culturi celulare de ou embrionat; (3) Meruvax II (vaccin cu virus viu rubeolic, MSD) - tulpina Wistar RA 27/3 a virusului rubeolic viu atenuat cultivata pe culturi celulare umane diploide (Wi-38). virusurile vaccinului sunt aceleasi cu cele folosite la fabricarea Attenuvax (vaccin cu virus viu rujeolic, MSD), Mumpsvax (vaccin cu virus viu urlian, MSD) si Meruvax II (vaccin cu virus viu... [continuare]