Adevaruri despre fibrilatia atriala

Daca ati fost diagnosticati cu fibrilatie atriala, exista o serie de informatii pe care trebuie sa le cunoasteti, dar si masuri pe care sa le luati pentru a va pastra inima sanatoasa.

In mod normal, ritmul cardiac trebuie sa fie controlat de structura numita nodul sinoatrial, situat in partea dreapta-sus a inimii, cunoscut si sub denumirea de atriul drept.

Nodulul sinoatrial genereaza un impuls electric care se propaga in mod concentric la nivelul atriilor stang si drept.

Fenomenul determina contractia atriilor si sustine circulatia sangelui in partile inferioare ale inimii (ventriculi).

Daca suferiti de fibrilatie atriala, impulsul electric, in loc sa porneasca din atriul drept, este declansat in acelasi timp in alte zone ale inimii si va fi foarte dezorganizat.

Acest lucru determina fibrilatia atriilor intr-un mod necontrolat si bataile inimii vor deveni slabe si rapide.

Multi dintre oamenii care sufera de fibrilatie atriala considera ca aceasta este o afectiune grava si ca trebuie sa se menajeze in mod exagerat.

Conditia poate fi gestionata destul de eficient prin modificarea stilului de viata.

Pentru a diagnostica fibrilatia atriala, medicul poate considera necesar sa va recomande urmatoarele investigatii:

- electrocardiograma - rolul acesteia este de a masura impulsurile electrice emise de inima dumneavoastra

- monitorizarea holter - acesta este un aparat portabil care inregistreaza toate bataile inimii dumneavoastra.

Monitorul va fi purtat sub haine. Acesta va inregistra informatiile legate de activitatea electrica a inimii, in timp ce bolnavul desfasoara activitatile normale, pe parcursul unei zile.

Daca apar simptomele, se va apasa un buton pentru ca medicul sa faca legatura intre ritmul cardiac din acel moment si manifestarile asociate.

- analize de sange - acestea ajuta medicul sa excluda anumite tulburari hormonale sau ale sangelui care pot determina fibrilatia atriala

- radiografie toracica - ajuta medicul sa evalueze starea plamanilor si a inimii.

Medicul poate considera necesara utilizarea radiografiei toracice pentru diagnosticarea altor conditii (cu exceptia fibrilatiei artriale), care pot justifica semnele si simptomele.

- test la efort - are rolul de a evalua eficienta terapiei de control a ritmului cardiac (daca pacientul urmeaza deja tratament) si declanseaza fibrilatia atriala, indusa de exercitiile fizice, in scopul excluderii patologiei ischemice.

Exista doua tipuri de fibrilatie atriala. Daca fibrilatia atriala se manifesta si dispare de la sine, poarta denumirea de fibrilatie atriala paroxistica.

Acest tip poate dura minute sau zile. In cazul in care fibrilatia atriala persista mai mult de sapte zile, se numeste fibrilatie atriala persistenta sau cronica.

Acest tip de fibrilatie atriala necesita tratament.

Conditia poate fi prezenta fara sa apara vreun simptom.

Va puteti simti obositi fara sa realizati ca aveti un ritm cardiac neregulat.

Cele mai frecvente manifestari ale fibrilatiei atriale includ prezenta unor tremuraturi in piept, prezenta unor palpitatii, lipsa de energie, senzatie de ameteala, dureri toracice, dificultati de respiratie, puls rapid si emotii.

- Pericolele fibrilatiei atriale - Cei mai multi dintre oamei pot trai destul de bine, chiar daca au fost diagnosticati cu fibrilatie atriala, atata timp cat se supun tratamentului specific.

Fibrilatia atriala ar putea fi periculoasa in cazul in care aceasta se va manifesta atunci cand sofati. Aceasta poate provoca lesin si ati putea provoca un accident.

Cel mai mare pericol este formarea unor cheaguri de sange la nivelul inimii. Un cheag de sange se poate forma in zona inimii, intrucat sangele se acumuleaza acolo unde au loc fibrilatiile.

Daca un cheag de sange se deplaseaza spre creier, poate avea loc un accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral este cea mai periculoasa complicatie a fibrilatiei atriale.

In cazul bolnavilor cu fibrilatie atriala, riscul declansarii accidentelor vasculare cerebrale este de sase ori mai mare decat in cazul persoanelor sanatoase.

Fibrilatia atriala slabeste inima de-a lungul timpului.

Atunci cand inima devine mai slaba, se poate acumula lichid in partile inferioare ale corpului si in plamani (afectiune numita insuficienta cardiaca congestiva).

Tratamentul fibrilatiei atriale poate include cardioversia care ajuta la restabilirea normalitatii ritmului cardiac.

Acest lucru se poate face cu ajutorul medicamentelor sau prin intermediul socurilor electrice.

Medicamentele pot incetini bataile inimii, pot aduce la normal ritmul acestora sau pot ajuta la prevenirea palpitatiilor.

In unele cazuri, medicul va recomanda si medicamente care au rolul de a impiedica formarea cheagurilor de sange.

Procedura numita ablatie de cateter precum si altele similare, pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung, daca nu se obtine un raspuns pozitiv in cazul utilizarii medicamentelor.

In multe dintre cazuri nu exista nici o cauza evidenta a prezentei fibrilatiei atriale.

Desi nu exista nici o modalitate precisa de a preveni fibrilatia atriala, riscul aparitiei acesteia poate fi scazut prin anumite schimbari in stilul de viata, care pot contribui la declansarea aritmiei.

In acest scop, se va evita consumul excesiv de cafea, alcool, tutun, se va incerca mentinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol, se va adopta o dieta sanatoasa, se va mentine o greutate normala, se vor face exercitii fizice si se va consulta medicul in mod regulat.

Este foarte important ca bolnavii sa isi urmeze tratamentul prescris de medic si sa trateze si alte boli care pot inrautati fibrilatia atriala (cum ar fi de exemplu diabetul, obezitatea).