Coronavirus Update

Anticoagulante in fibrilatia atriala. Cand este indicat sa le iei?

Actualizat la data de: 03 Mai 2022

Ce este fibrilatia atriala?

Sus
Anticoagulante in fibrilatia atriala. Cand este indicat sa le iei?

Fibrilatia atriala (FA) este un ritm cardiac neregulat si adesea foarte rapid (o aritmie), care poate duce la formarea de cheaguri de sange in inima. Aceasta afectiune creste riscul de aparitie al unui accident vascular cerebral, al insuficientei cardiace si al altor complicatii legate de inima.

In timpul fibrilatiei atriale, camerele superioare ale inimii (atriile) bat haotic si neregulat desincronizate de camerele inferioare ale inimii(ventriculii). Pentru multi oameni, FA poate sa nu aiba simptome. Cu toate acestea, ea poate provoca batai rapide si puternice ale inimii (palpitatii), dificultati de respiratie sau oboseala si slabiciune.

Episoadele de fibrilatie atriala pot sa apara si sa dispara sau pot fi persistente. Desi fibrilatia atriala in sine, de obicei, nu pune viata in pericol, este o afectiune medicala grava care necesita un tratament adecvat pentru a preveni accidentul vascular cerebral.

Tratamentul pentru fibrilatia atriala poate include medicamente, terapie pentru a reseta ritmul cardiac si proceduri cu cateter pentru a bloca semnalele cardiace defecte.

Cuprins articol

  1. Ce este fibrilatia atriala?
  2. Cauze
  3. Semne si simptome
  4. Factori care pot influenta aparitia
  5. Tipuri de fibrilatie atriala
  6. Diagnostic
  7. Cand este indicat sa mergi la medic/ Cand este urgenta medicala?
  8. Riscuri si complicatii
  9. Tratament
  10. Cand se recomanda administrarea de anticoagulante orale?
  11. Ce este un scor CHADS?
  12. Preventie
  13. Concluzii
  14. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Pentru a intelege cauzele fibrilatiei atriale, poate fi util sa cunoastem felul in care functioneaza inima in mod normal.

Cordul normal conformat are patru camere - doua camere superioare (atrii) si doua camere inferioare (ventriculi). In camera superioara dreapta a inimii (atriul drept) se afla un grup de celule numit nodul sinusal. Nodul sinusal este stimulatorul cardiac natural al inimii. Produce semnalul electric care declanseaza fiecare bataie a inimii.

Intr-un ritm cardiac normal:
• Semnalul se deplaseaza de la nodul sinusal prin cele doua camere superioare ale inimii (atrii).
• Semnalul trece mai apoi intre camerele superioare si inferioare, printr-o cale numita nodul atrioventricular (AV).
• Miscarea semnalului face ca inima sa se contracte, asigurand circulatia sangelui in spre si din spre cord.

In fibrilatia atriala, semnalele din atrii sunt haotice. Ca urmare, acestea “tremura” (fibrileaza). Nodul AV este apoi bombardat cu semnale care incearca sa treaca spre camerele inferioare ale inimii (ventriculi). Acest lucru determina un ritm cardiac rapid si neregulat.

Frecventa cardiaca in fibrilatia atriala poate varia intre 100 si 175 de batai pe minut. Intervalul normal pentru o frecventa cardiaca este de 60 pana la 100 de batai pe minut.

In ceea ce priveste cauzele fibrilatiei atriale, defectele in structura inimii reprezinta cea mai frecventa cauza incriminata in aparitia acestei afectiuni.

Printre alte cauze posibile ale fibrilatiei atriale mai amintim si:

Boala arteriala coronariana
• Infarctul
• Defecte cardiace congenitale ( cu care se naste un om)
• Probleme ale valvelor cardiace
• Tensiune arteriala crescuta
• Boli pulmonare
• Stresul fizic din cauza interventiilor chirurgicale, pneumoniei sau a altor boli
• Operatii anterioare pe inima
• Apnee de somn
• Boala tiroidiana, cum ar fi o tiroida hiperactiva (hipertiroidism) si alte dezechilibre metabolice
• Utilizarea de stimulente, inclusiv anumite medicamente, cafeina, tutun si alcool
• Infectii virale

Cu toate acestea, sunt si pacienti care se confrunta cu aceasta afectiune si, in ciuda tuturor investigatiilor efectuate, nu se poate determina o cauza exacta pentru declansarea fibrilatiei atriale.

Semne si simptome

Sus

Unii oameni cu fibrilatie atriala nu experimenteaza niciun simptom. Cei care insa au simptome acuza adesea:
• Senzatii de batai ale inimii rapide, fluctuante sau puternice (palpitatii)
• Dureri in piept
• Ameteli
Oboseala
• Capacitate redusa de a efectua diverse activitati
• Dificultati de respiratie
• Slabiciune

Factori care pot influenta aparitia

Sus

Factorii care pot creste riscul de aparitie al fibrilatiei atriale sunt:

Varsta. Cu cat o persoana este mai in varsta, cu atat este mai mare riscul de a dezvolta fibrilatie atriala.

Bolile cardiace. Oricine are boli de inima - cum ar fi probleme ale valvelor cardiace, boli cardiace congenitale, insuficienta cardiaca congestiva, boala coronariana sau antecedente de infarct miocardic sau interventii chirurgicale pe inima - prezinta un risc crescut de a dezvolta fibrilatie atriala.

Tensiune arteriala crescuta. Tensiunea arteriala crescuta, mai ales daca nu este bine controlata cu modificari ale stilului de viata sau medicamente, poate creste riscul de aparitie a fibrilatiei atriale.

Boala tiroidiana. La unii oameni, problemele glandei tiroide pot declansa tulburari de ritm cardiac (aritmii), inclusiv fibrilatia atriala.

Alte afectiuni cronice de sanatate. Persoanele cu anumite afectiuni cronice precum diabetul, sindromul dismetabolic, bolile cronice de rinichi, bolile pulmonare sau apneea in somn prezinta un risc crescut de a se confrunta cu fibrilatie atriala.

Consumul de alcool. Pentru unii oameni, consumul de alcool poate declansa un episod de fibrilatie atriala. Consumul excesiv de alcool creste si mai mult riscul.

Obezitatea. Persoanele care sufera de obezitate prezinta un risc mai mare de a dezvolta fibrilatie atriala.

Istoricul familial. Un risc crescut de fibrilatie atriala apare in unele familii.

Tipuri de fibrilatie atriala

Sus

Fibrilatia atriala poate fi:

Ocazionala (fibrilatie atriala paroxistica). Simptomele FA apr si dispar, de obicei dureaza de la cateva minute la cateva ore. Uneori, simptomele apar timp de o saptamana, iar episoadele pot surveni in mod repetat. Manifestarile pot disparea de la sine sau pot necesita asistenta medicala specializata.

Persistenta. Cu acest tip de fibrilatie atriala, ritmul cardiac nu revine la normal de unul singur. Daca o persoana are simptome de FA, cardioversia sau tratamentul medicamentos pot fi utilizate pentru a restabili si mentine un ritm cardiac normal.

Persistenta de lunga durata. Acest tip de fibrilatie atriala este continua si dureaza mai mult de 12 luni.

Permanenta. In acest tip de fibrilatie atriala, ritmul regulat al inimii nu poate fi restabilit. Sunt necesare medicamente pentru a controla frecventa cardiaca si pentru a preveni formarea cheagurilor de sange.

Diagnostic

Sus

Unii oameni nu stiu ca au fibrilatie atriala. Aceasta poate fi detectata la simpla ascultare cu un stetoscop a cordului, in timpul unui examen fizic chiar si din alte motive decat afectiunile cardiace.

Cardiologul poate solicita mai multe teste pentru a diagnostica acest tip de fibrilatie sau pentru a exclude alte afectiuni care pot provoca simptome similare. Testele pot include:

• Electrocardiograma (EKG).
Acest test rapid si nedureros masoara activitatea electrica a inimii cu ajutorul electrozilor plasati pe piept, brate si picioare. Firele conecteaza electrozii la un computer, care afiseaza rezultatele testului. Un EKG poate arata daca inima bate prea repede, prea incet sau deloc. Acesta este principalul test utilizat in diagnosticarea fibrilatiei atriale.

• Analize de sange.
Acestea ajuta medicul sa excluda problemele tiroidiene sau sa detecteze alte dezechilibre minerale sau hormonale care pot produce FA.

• Monitor Holter.
Acest dispozitiv EKG mic, portabil, este purtat intr-un buzunar sau purtat pe o curea sau o curea de umar in timpul activitatilor zilnice obisnuite. inregistreaza activitatea inimii in mod continuu timp de 24 de ore sau mai mult.

• Ecocardiograma.
Acest test neinvaziv foloseste unde sonore pentru a crea imagini cu dimensiunea, structura si miscarea inimii.

• Test de stres.
Denumit si test de efort, acesta implica monitorizarea activitatii cardiace in timp ce esti supus efortului de a alerga pe o banda de alergare sau pe o bicicleta stationara.

• Radiografie toracica.
Imaginile obtinute cu ajutorul razelor X ajuta medicul sa vada starea plamanilor si a inimi.

Cand este indicat sa mergi la medic/ Cand este urgenta medicala?

Sus

Daca aveti dureri in piept tranzitorii (care vin si pleaca), aveti dureri in piept care dispar rapid, dar inca nu va simtiti in regula, observati o schimbare brusca a batailor inimii, ritmul cardiac este in mod constant mai mic de 60 sau peste 100 (in special daca va confruntati cu alte simptome de fibrilatie atriala, cum ar fi ameteli si dificultati de respiratie) este important sa solicitati un consult medical pentru a va asigura ca nu este nimic grav.

In cazul in care va confruntati cu o durere brusca in piept care se extinde pe brate, spate, gat sau maxilar, va face sa va simtiti pieptul strans, greu, apasat, care debuteaza cu dificultati de respiratie, transpiratie si senzatie de rau si care dureaza mai mult de 15 minute este foarte probabil sa va confruntati cu atac de cord. In aceasta situatie ajutorul medical de urgenta este necesar pentru a putea minimiza efectele acestui eveniment cardiac.

Riscuri si complicatii

Sus

Formarea cheagurilor de sange reprezinta una dintre complicatiile cu potential fatal al acestei afectiuni din cauza faptului ca pot declansa un accident vascular cerebral.
In fibrilatia atriala, ritmul haotic al inimii poate face ca sangele sa se stagneze prea mult in camerele superioare ale inimii (atrii) si sa formeze cheaguri. Daca un cheag de sange din camera superioara stanga (atriul stang) reuseste sa plece in circulatia sistemica, acesta poate ajunge la creier si poate provoca un accident vascular cerebral.

Riscul de accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale creste pe masura ce pacientii imbatranesc. De asemenea, si alte afectiuni de sanatate pot creste riscul de accident vascular cerebral din cauza FA, inclusiv hipertensiunea arteriala, diabetul, insuficienta cardiaca sau unele boli valvulare ale inimii.

Anticoagulantele sunt de obicei prescrise pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele cu fibrilatie atriala.

Dar exista si unele riscuri ale acestui tratament, inclusiv posibilitatea unor sangerari severe la nivelul creierului.

Daca observati semne sau simptome ale urmatoarelor afectiuni la dumneavoastra sau la altcineva, sunati imediat la 112.

Sangerarea la nivelul creierului, sistemului digestiv sau tractului urinar se poate produce daca luati medicamente care subtiaza sangele intr-o doza care este prea mare. Simptomele pot include varsaturi rosii aprinse; sange rosu aprins in scaun sau scaune negre; sange in urina; durere severa in abdomen sau la nivelul capului; modificari bruste si severe ale vederii sau ale capacitatii de a va misca bratele sau picioarele; sau pierderea memoriei.

Sangerarea excesiva dupa o accidentare sau ranire poate insemna ca sangele pacientilor aflati sub acest tratament este prea subtire. Sangerarea excesiva este o sangerare care nu se va opri dupa ce aplicati presiune pe o rana timp de 10 minute.

Un atac de cord poate aparea daca sunt prezente simptome precum durere toracica usoara sau severa sau disconfort in centrul toracelui sau abdomenului superior care dureaza mai mult de cateva minute sau dispare si revine. Se poate simti ca presiune, strangere, plenitudine, arsuri la stomac sau indigestie. De asemenea, poate exista durere la nivelul bratului stang. Femeile pot avea dureri in piept si dureri la nivelul bratului stang, dar este mai probabil sa aiba simptome mai putin tipice, cum ar fi dificultati de respiratie, greata, varsaturi, oboseala neobisnuita si dureri de spate, umeri sau maxilar.

In cazul in care cineva lesina brusc, stopul cardiac poate fi o cauza. In aceasta situatie bataile inimii se opresc, iar necesitatea de a se interveni de o echipa medicala cat mai urgent este vitala pentru salvarea bolnavului. Unii oameni pot avea batai accelerate ale inimii sau se simt ametiti chiar inainte de a lesina. Cu o ora inainte de stopul cardiac, unii oameni au dureri in piept, dificultati de respiratie, greata sau varsaturi.

Tratament

Sus

Tratamentul pentru fibrilatia atriala depinde de mai multi factori precum timpul scurs de la debutul fibrilatiei, de simptomele aparute si de cauza care sta la baza acestei aritmii.

Scopurile tratamentului sunt:
• Restabilirea ritmului cardiac normal
• Controlul ritmului cardiac
• Prevenirea formarii cheagurilor de sange care pot duce la accident vascular cerebral

In tratamentul fibrilatiei atriale se utilizeaza:
• Medicamentele
• Terapia pentru resetarea ritmului cardiac (cardioversie)
• Proceduri chirurgicale sau cateter

Medicamente

Tratamentul medicamentos pe care pacientii cu fibrilatie atriala il urmeaza este utilizat pentru a controla ritmul si frecventa cardiaca si desigur pentru a preveni formare cheagurilor de sange pentru a se evita aparitia unui accident vascular cerebral. Printre clasele de medicamente utilizate amintim beta blocantele si blocante ale canalelor de calciu care ajuta la mentinerea unui ritm regulat si a unei frecvente cardiace optime. Pe langa acestea doua, mai sunt si alte terapii folosite de medici in functie de particularitatile fiecarui caz.

In plus, pentru evitarea formarii cheagurilor de sange si a complicatiilor ce urmeaza acestora, unii pacienti au nevoie de tratament cu anticoagulante oral.

Terapia de cardioversie

Daca simptomele FA sunt deranjante sau daca pacientul se afla la primul episod de fibrilatie atriala, un medic poate incerca sa „reseteze” ritmul inimii (aducandu-l la ritmul sinusal- ritmul normal, fiziologic) folosind o procedura numita cardioversie.

Cardioversia se poate face in doua moduri:
• Cardioversie electrica. Aceasta metoda de resetare a ritmului cardiac se face prin trimiterea de socuri electrice catre inima cu ajutorul unor electrozi plasati pe piept.
• Cardioversie medicamentoasa. Prin aceasta metoda se urmareste restabilirea ritmului normal administrand pe cale venoasa sau orala medicamente.

Cardioversia se face de obicei intr-un spital ca o procedura programata, dar se poate face in situatii de urgenta.

Proceduri chirurgicale sau cateter

Daca fibrilatia atriala nu se imbunatateste cu medicamente sau alte terapii, medicul cardiolog poate recomanda o procedura numita ablatie cardiaca. in functie de starea pacientului si de simptomatologia manifestata, exista situatii in care se prefera de prima intentie acest tratament.

Cand se recomanda administrarea de anticoagulante orale?

Sus

Fibrilatia atriala este o aritmie cardiaca cu potential de a provoca tromboembolism. Studiile sugereaza ca FA creste riscul de accident vascular cerebral de cinci ori, fata de un om care nu se confrunta cu aceasta patologie. Astfel, este important sa se determine care pacienti cu FA pot beneficia de terapie cu anticoagulante orale pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral.

Ce este un scor CHADS?

Sus

Sistemul de scor CHADS este utilizat de profesionistii din domeniul sanatatii pentru a calcula riscul pacientului de a avea un accident vascular cerebral secundar fibrilatiei atriale. Pentru a calcula scorul CHADS, pacientilor li se atribuie puncte pe baza factorilor lor de risc pentru dezvoltarea unui AVC. Decizia de a utiliza tratamentul anticoagulant oral pentru a preveni accidentul vascular cerebral la pacientii cu FA se bazeaza pe scorul CHADS.

Scorul CHADS2 ia in considerare urmatorii parametri: daca pacientul are insuficienta cardiaca congestiva, hipertensiune arteriala, varsta ≥75 ani, diabet zaharat, accident vascular cerebral in antecedente( pentru acest ultim factor oferindu-se doua puncte in loc de unul).

Totusi, din dorinta de a perfectiona acest scor si pentru a fi mai eficient, CHADS2 a fost extins pentru a include trei factori de risc independenti suplimentari: boala vasculara (boala arterelor coronariene, boala arterelor periferice, ateroscleroza aortica), varsta intre 65-74 de ani si sexul feminin. Acest nou sistem evaluare se numeste CHA2DS2-VASc.

Ghidurile Societatii Europene de Cardiologie (ESC) din 2016 recomanda utilizarea scorului CHA2DS2-VASc pentru a estima riscul de accident vascular cerebral la pacientii cu FA si indica initierea tratamentului cu anticoagulante orale la barbati cu un scor de 1 sau mai mare si la femei cu un scor de 2 sau mai mare.

Asociatia Americana de Inima/Colegiul American de Cardiologie recomanda inca din 2014 , utilizarea scorul CHA2DS2-VASc pentru evaluarea riscului de accident vascular cerebral la pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara. Se recomanda luarea in considerare a profilaxiei cu anticoagulante orale pentru pacientii cu scorul de 1, iar utilizarea acestora devine recomandare certa pentru pacientii cu un scor de 2 sau mai mare si pentru cei cu antecedente de accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu.

Preventie

Sus

Abordarea unui stil de viata sanatos poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace si poate preveni fibrilatia atriala. Iata cateva sfaturi esentiale pentru sanatatea inimii:
• Alegeti o dieta nutritiva,
• Faceti exercitii fizice regulate si incercati sa va mentineti o greutate optima inaltimii pe care o aveti,
• Nu fumati,
• Evitati sau limitati consumul de alcool si cofeina,
• Gestionati stresul, deoarece stresul intens si furia pot cauza probleme de ritm cardiac.

Concluzii

Sus

Uneori, in situatii mai rare, un episod de fibrilatie atriala poate fi unic si sa dispara de la sine. Dar pentru cei mai multi pacienti, devine o afectiune care afecteaza calitatea vietii pe termen lung.

Fibrilatia atriala valvulara si nonvalvulara sunt progresive, ceea ce inseamna ca, in timp, simptomele apar mai des si au un impact mai mare asupra sanatatii.
Cu toate acestea, fibrilatia atriala este o afectiune care poate fi controlata prin diverse metode, iar alaturi de un stil de viata sanatos si vizite regulate la medic pentru a putea preveni dezvoltarea unor noi afectiuni, calitatea vietii pacientilor poate fi semnificativ imbunatatita.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/symptoms-causes/syc-20350624
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/diagnosis-treatment/drc-20350630
https://www.nhs.uk/conditions/atrial-fibrillation/
https://www.webmd.com/heart-disease/guide/a-fib-overview
https://emedicine.medscape.com/article/2172597-overview


Medici specialisti Cardiologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate