Coronavirus Update

Factori care pot influenta aparitia fibrilatiei atriale

Actualizat la data de: 27 Aprilie 2022
Consultant medical:

Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala

Clinica: Cabinet Medical Individual Dr. Alexe Raluca Maria

Ce este fibrilatia atriala?

Sus
Factori care pot influenta aparitia fibrilatiei atriale

Fibrilatia atriala reprezinta o afectiune a inimii care face parte din categoria aritmiilor, in care inima nu bate in ritmul normal (numit ritm sinusal). Ritmul normal al inimii este regulat, se numeste ritm sinusal, si are o frecventa de 60-90 batai/minut (in anumite conditii frecventa normala este intre 50-100 batai/minut).

Fibrilatia atriala este o afectiune in care inima bate neregulat, aritmic. Cel mai frecvent inima bate mai repede, 120-160/minut, uneori pana la 180 batai pe minut.
Conform Societtii Europene de Cardiologie, Fibrilatia atriala (FA) este cea mai frecventa aritmie cardiaca. Se preconizeaza ca unul din patru adulti de varsta mijlocie din tarile dezvoltate dezvolta fibrilatie atriala.

Cuprins articol

  1. Ce este fibrilatia atriala?
  2. Cum se manifesta? Semne si simptome
  3. Cauze. Factori care pot influenta aparitia
  4. Tipuri de fibrilatie atriala
  5. Diagnostic
  6. Complicatiile fibrilatiei atriale
  7. Tratamentul FiA
  8. Concluzii
  9. Citeste pe aceeasi tema

Cum se manifesta? Semne si simptome

Sus

In mod normal, omul nu isi percepe bataile inimii, atunci cand este in ritm sinusal. In FiA, intrucat ritmul este neregulat si uneori cu frecventa crescuta, pacientul poate resimti diverse simptome:
Palpitatii
• Ametela
• Transpiratii
• Stare de neliniste
• Dificultati de respiratie
• Dureri in piept
• Pierderea starii de constienta

Sunt insa, situatii, cand pacientul este asimptomatic (nu are niciun simptom), si este descoperit intamplator de catre medic la un consult de rutina sau pentru alte afectiuni.
Alteori, FiA este detectata retroactiv, dupa aparitia unor complicatii ale acesteia (accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca).

Cauze. Factori care pot influenta aparitia

Sus

• Boli cardiovasculare: Hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, boli valvulare mitrale si aortice, cardiomiopatii de diverse cauze, insuficienta cardiaca, infarct miocrdic etc.
• Boli pulmonare: bronsita cronica, pneumonii
• Boli ale glandei tiroide
• Factori suplimentari de risc: varsta inaintata, obezitatea, fumatul, consum excesiv de alcool i exercitii sustinute frecvente.
• Totusi, multi oameni, in special tineri, pot dezvolta fibrilatie atriala fara o cauza aparenta.

Identificarea factorilor de risc, precum prevenirea si tratamentul acestora reprezinta componente importante in prevenirea FA si ameliorarea simptomelor.

Tipuri de fibrilatie atriala

Sus

In general, fibrilatia atriala este impartita in mai multe categrii de diagnostic, dupa criteriul duratei scurse de la debut.

FA de obicei progreseaza de la episoade paroxistice scurte, rare la episoade mai lungi i mai frecvente, culminand cu FA persistenta.

FA paroxistica – apare brusc si dispare de la sine, in majoritatea cazurilor in 48 de ore. Unele paroxisme de FA pot continua pana la 7 zile

FA persistenta - FA care dureaza mai mult de 7 zile

FA persistenta indelungata - FA continua care dureaza >1 an atunci cand se decide sa se adopte o strategie de control a ritmului.

FA permanenta - FA care este acceptata de pacient (si medic).

Diagnostic

Sus

Medicii care pot diagnostica aceasta afectiune sunt Medicii de Familie, Medicina Interna si Cardiologie. Daca tratamentul initial poate fi recomandat de medicul de familie, este utila evaluare periodica de catre internisti sau cardiologi.

De obicei, simptomele enumerate mai sus sunt cele care aduc pacientii la medic.

Medicul va face o anamneza a pacientului, din care va afla durata simptomelor, modul lor de aparitie, alte boli pe care le are pacientul, eventuale cauze ce pot fi implicate (factorii de risc enumerati mai sus: varsta inaintata, obezitatea, fumatul, consum excesiv de alcool si exercitii sustinute frecvente ).

Examenul clinic general al pacientului va contura diagnosticul probabil. Pentru confirmarea diagnosticului este necesara efectuarea unei electrocardiograme (EKG, ECG). Uneori, pentru a evidentia pusee mai scurte de FiA paroxistica, se poate recomanda efectuarea unei monitorizari Holter EKG pentru de 24 ore sau mai mult. Alte analize de laborator vor fi recomandate, in functie de rezultatele examinarii.

Sunt situatii, insa, in special la persoanele tinere, in care FiA este depistata intamplator, la un control de rutina, sau control periodic de Medicina Muncii – si in aceste cazuri este necesara evaluare complexa si tratament de specialitate.

Complicatiile fibrilatiei atriale

Sus

Ritmul neregulat al inimii face ca sangele sa stagneze mai mult decat trebuie in atrii (camerele superioare ale inimii, de unde sangele este pompat in ventriculi- camerele inferioare, si ulterior in artere – aorta pe stanga si artere pulmonare pe dreapta). Stagnand in atrii, creste riscul formarii cheagurilor de sange, care ulterior pot fi antrenate in circulatie si pot ajunge la nivelul unor alte organe, in special arterelor mici care hranesc creierul, provocand accident vascular cerebral.

Pacientii care sunt in fibrilatie atriala au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta AVC. Pentru a scadea acest risc, medicul poate prescrie tratament pentru scaderea coagularii sangelui (anticoagulante orale). El va face o estimare a riscului de AVC si a riscului de hemoragii si, daca balanta inclina in favoarea beneficiilor, cu acordul pacientului, va initia tratament.

Terapia cu anticoagulante orale (ACO) poate preveni majoritatea accidentelor cerebrale ischemice la pacientii cu FA si poate prelungi durata vietii.
O alta complicatie a fibrilatiei atriale, in special cea permanenta, este reprezentata de insuficienta cardiaca si oboseala cronica. Datorita faptului ca inima bate la un ritm mai mare decat cel normal si neregulat, eficienta ei scade.

Tratamentul FiA

Sus

Pentru pacientii la care FiA s-a instalat de curand, se poate incerca in spital restabilirea ritmului normal, fie prin tratament medicamentos, fie prin administrarea unui soc electric de intesitate redusa, sub anestezie generala de scurta durata.

Alteori, daca episoadele sunt foarte frecvente, la recomandarea medicului aritmolog se poate efectua o procedura interventionala numita ablatie.

Pacientii cu fibrilatie atriala permanenta vor primi in principal 2 tipuri de tratament:
• pentru scaderea frecventei cardiace
• anticoagulant, pentru scaderea riscului de accident vascular cerebral.
• Alteori, daca ritmul cardiac este prea scazut, poate fi necesara implantarea unui stimulator cardiac.

Tratamentul anticoagulant este, practic, cel mai important in schema fibrilatiei atriale. Pentru ca este un tratament ce are si reactii adverse (dintre care cele mai importante sunt sangerarile- de cele mai multe ori minore), este foarte important ca pacientul sa tina legatura cu medicul de familie si cu medicul speciaist curant si sa respecte intocmai recomandarile acestora.

Concluzii

Sus

Fibrilatia atriala este una din cele mai frecvente afectiuni cardiace. De cele mai multe ori este o afectiune cronica, ce va dura toata viata. Cu toate acestea, cu tratament adecvat, corect, respectat, pacientul poate avea o calitate a vietii normala, in special daca respecta intocmai recomandarile legate de tratamentul anticoagulant care sa scada foarte mult riscul de accident vascular cerebral.


Medici specialisti Medicina interna

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate