Coronavirus Update

Senzatia de ameteala: cauze

Actualizat la data de: 16 Martie 2022
Consultant medical:

Dr. Negrutiu Claudia
Medic rezident Medicina Muncii

Clinica: Spitalul judetean Arad

Generalitati

Sus
Senzatia de ameteala: cauze

Ameteala este starea in care o persoana are senzatia ca ar putea lesina, ca si-ar putea pierde echilibrul, este instabila, se simte confuza sau are vertij.
Cele mai multe dintre cauzele ametelilor nu sunt grave si se rezolva rapid, fie cu recomandarea medicului fie prin tratament la domiciliu.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Ingrijirea la domiciliu
  4. Investigatii si diagnostic
  5. Modalitati de prevenire
  6. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Ameteala se poate declansa in situatia in care creierul nu este suficient irigat. Acest lucru poate fi urmarea unei scaderi bruste a tensiunii arteriale, a deshidratarii ca urmare a varsaturilor, diareii, febrei sau altor cauze. Ametelile pot insoti adesea gripa, hipoglicemia, raceala sau alergiile.
Exista si boli mai grave care pot duce la starea de confuzie si ameteala: tulburari cardiovasculare, accident vascular cerebral, scaderea severa a tensiunii arteriale. Oricare dintre aceste tulburari grave este insotita de dureri in piept, palpitatii, dificultati de exprimare, tulburari de vedere sau alte simptome. Cele mai frecvente cauze de vertij sunt vertijul pozitional benign si labirintita.

Vertijul pozitional benign se declanseaza atunci cand o persoana isi schimba pozitia capului, ca urmare a dereglarii unor particule de calciu din urechea interna. Labirintita urmeaza o raceala sau gripa si este cauzata de o infectie virala a urechii interne. O alta problema comuna a urechii interne este boala Meniere care determina vertij, pierderea echilibrului si zgomote in urechi. Rar, vertijul sau senzatia de instabilitate sunt semnul unor accidente vasculare cerebrale, screloza multipla, convulsii, tumori cerebrale sau hemoragii craniene. Totusi in aceste cazuri apar si alte simptome.

Alti factori care pot provoca ameteala sunt: 

- migrena

- o lovitura la cap

- fistula perilimfatica, atunci cand lichidul urechii interne se scurge in urechea medie;

- zona zoster ;

- otoscleoza, cand cresterea oaselor urechii medii duce la pierderea auzului;

- sifilis;

- ataxie;

- nerurom acustic, care este o crestere beningna care se dezvolta pe nervul vestibulocohlear langa urechea interna;

- scleroza multipla;

 Vertijul in sine nu este neaparat ereditar, cu toate acestea, ar putea fi un simptom al diferitelor afectiuni si sindroame ereditare. Oamenii de stiinta au descoperit recent sase variante de gene pe care le asociaza cu ameteala. Aceste gene joaca un rol in dezvoltarea, inretinerea si prblemele urechii interne. 

Exemple de afectiuni care pot declansa si par sa implice factori genetici sunt:

- ataxia episodica familiala;

- vertij migrenos;

- hipofunctie vestibulara bilaterala;

- boala familiala Meniere

 Simptomele ameteli:

 Simptomele vertijului variaza de la o persoana la alta. Simptomele pot fi usoare sau severe, in functie de cauza. 

Simptomele vertijului periferic includ:

- ameteala;

- simti ca se invarte pamantul sau se misca;

- probleme de focalizare a ochilor;

- pierderea auzului la o ureche;

- probleme de echilibru;

- greata sau varsaturi;

- transpiratie;

- zgomot in ureche.

Vetijul central poate provoca simptome precum:

- vedere dubla;

- dificultati la inghitire;

- dificultate de miscare a ochilor;

- vorbire neclara;

- membre slabe.

Ingrijirea la domiciliu

Sus

Daca o persoana ameteste atunci cand se ridica, trebuie sa evite schimbarile bruste de postura, daca ii este sete, va consuma multe lichide.
Vertijul pozitional benign sau labirintita dispar de la sine in cateva saptamani. In timpul crizelor este indicata multa odihna si statul cat mai mult timp in pozitie intins si nu se vor face schimbari bruste de pozitie.
Unele tipuri de vertij pot fi tratate prin colaborarea cu medicul specialist sau cu un fizioterapeut. Uneori, medicatia poate imbunatati simptomele, fiind recomandate: antihistaminice, sedative sau antiemetice. In cazul bolii Meniere poate fi necesara interventia chirurgicala.

Cand se va solicita serviciul medical de urgenta

Se va solicita serviciul medical de urgenta in oricare din urmatoarele situatii:
- traumatism la nivelul capului;
- febra de peste 39 grade celsius, dureri de cap, gat rigid;
- convulsii sau varsaturi;
- dureri toracice, palpitatii ale inimii, dificultati de respiratii, slabiciune, incapacitatea de a misca un brat sau picior, tulburari de vedere sau dificultati de vorbire;
- lesin si pierderea constientei pentru mai mult de cateva minute;

Se va contacta medicul daca pacientul:
- nu a mai avut alte ameteli inainte;
- simptomele pe care le-a avut in trecut sunt diferite de cele din prezent;
- se suspecteaza ca medicatia ar fi cauza ametelilor;
- apare vreo pierdere a auzului.

Investigatii si diagnostic

Sus

Testele de diagnostic care pot fi efectuate includ:
- masurarea tensiunii arteriale;
- ECG;
- teste auditive;
- RMN;
- test de echilibru.

Modalitati de prevenire

Sus

Tratarea prompta a infectiilor urechii, racelilor, gripei, congestiei sinusurilor si a altor infectii respiratorii pot preveni aparitia bolii Meniere si a labirintitei. Daca o persoana sufera de gripa, raceala sau alta boala virala ar trebui sa bea multe lichide pentru a preveni instalarea deshidratarii.

Exercitiile fizice, o dieta echilibrata, hidratarea adecvata, somnul si gestionarea stresului pot ajuta in pastrarea controlului asupra afectiunilor cardiace si mintale, reducand astfel sansa de vertij asociata cu acestea. Tacticile de gestionare a migrenei pot ajuta in mod similar.


Medici specialisti Medicina Generala

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate