Gripa la copii

Copiii prezinta un risc inalt de aparitie a complicatiilor gripei; numai batranii peste 74 de ani prezinta un risc mai mare decat copiii.

Copiii sub 2 ani, chiar si cei sanatosi, au o probabilitate mai mare de a fi internati in spital pentru gripa decat copiii mai mari.

Sezonul gripei este intre noiembrie si martie.

Simptomele gripei sunt mai severe decat in cazul racelii si se instaleaza brusc. Simptomatologia poate sa includa:

- febra instalata brusc;
- frisoane;
- oboseala extrema;
- cefalee si dureri musculare;
- tuse seaca;
- durere in gat;
- varsaturi si durere abdominala;
- nas infundat.

Copilul se va simti mai rau in primele 2–3 zile.

Printre complicatiile gripei sa numara sinuzita si pneumonia. Copilul trebuie examinat de pediatru daca febra dureaza mai mult de 3–4 zile sau copilul respira greu, se plange de durere in zona urechii sau tusea este persistenta.

Cea mai buna metoda de preventie a gripei este efectuarea vaccinului antigripal anual:

- vaccinul antigripal nu contine tulpini virulente active vii, ci tulpini inactivate care se administreaza injectabil;

- este aprobata folosirea lui la copiii peste 6 luni, inclusiv la cei sanatosi si la cei cu boli cronice;

- toti copiii intre 6 si 23 de luni ar trebui vaccinati datorita riscului crescut de complicatii la aceasta categorie de varsta.

Exista si vaccin antigripal nazal si contine tulpini slabite de virus. Aceste tulpini de obicei nu determina aparitia gripei pentru ca si-au pierdut virulenta, dar uneori pot determina dezvoltarea gripei. Numai copiii mai mari de 5 ani pot primi vaccin antigripal sub forma de spray nazal, la copiii sub 5 ani acesta fiind contraindicat.

Cea mai indicata perioada pentru vaccinare este intre octombrie si noiembrie.

Copiii care sunt vaccinati pentru prima oara, primesc doua doze la interval de o luna. La doua saptamani dupa vaccinare se dezvolta anticorpii care sunt protectori impotriva infectiei. Vaccinul antigripal nu ofera protectie impotriva bolilor asemanatoare gripei determinate de alte virusuri.

Antibioticele sunt ineficiente impotriva gripei. Simptomele gripei pot dura mai mult de o saptamana, iar parintii pot ameliora durerile copiilor prin masuri fundamentale de ingrijire:
- repaus la pat
- ingestia unor cantitati mari de lichide
- tratamentul febrei cu acetaminofen sau ibuprofen, administrate in functie de instructiunile de pe cutia medicamentului sau la indicatia medicului (nu se administreaza aspirina datorita riscului de aparitie a sindromului Reye – o afectiune cerebrala brusca, uneori fatala, aparuta la copii intre 4 – 12 ani dupa varicela sau gripa, asociata uneori cu administrarea aspirinei)
- in camera copilului aerul se va umidifica pentru a-l face mai usor de respirat.

Pentru rinoree (secretii nazale abundente):

- copii mici respira de obicei pe nas si nu pot respira pe gura; chiar si copiii mai mari au dificultati la respiratia pe gura cand sunt alimentati; de aceea, este foarte important ca nasul sa fie curatat inainte de masa sau de culcare

- curatarea nasului se face prin aspiratie: la copii mici, se foloseste o pompa de aspiratie din cauciuc, pentru a indeparta secretiile; copiii mai mari pot sufla nasul, dar suflarea fortata a nasului poate transmite secretiile in tubul auditiv sau sinusuri.

Nasul uscat sau infundat:
- este important de retinut ca in majoritatea cazurilor orificiul nazal este obstruat de mucusul uscat, iar suflarea nasului nu-l poate indeparta;
- pentru a fluidifica mucusul se folosesc picaturi nazale cu apa salina, care pot fi achizitionate de la farmacie; la un minut de la folosirea picaturilor, se aspira usor secretiile nazale cu o pompa de aspiratie din cauciuc.

Medicamentele antivirale pot fi folosite pentru tratamentul gripei la indicatia medicului. In unele cazuri, ele pot fi folosite pentru preventia infectiei. Aceste medicamente impiedica replicarea (inmultirea) virala, prevenind astfel raspandirea virusului. 

Tratamentul simptomelor este cel mai important pas in managementul gripei la copii. Majoritatea indicatiilor de ingrijire ambulatorie includ repausul la pat, ingestia unor cantitati adecvate de lichide, controlul febrei si al durerilor cu analgezice si umidificarea aerului in camera copilului.

Pentru gripa exista tratament antiviral, care poate sa scada intensitatea si durata simptomelor cand este administrat in primele 48 de ore, dar nu a fost stabilita abilitatea acestui tratament de a preveni complicatiile gripei. Singurul neajuns al acestui tip de medicatie este faptul ca virusurile rezistente se pot regenera incet.

Inhibitorii de neuraminidaza sunt aprobate pentru gripa necomplicata, cu simptomatologia instalata de mai putin de 48 de ore. Avantajul principal este ca acestea actioneaza pe ambele tipuri de virus gripal.

Efecte adverse

- amantadina a fost asociata cu efecte adverse asupra sistemului nervos central, cum ar fi cefaleea, insomnia, confuzia si incapacitate de concentrare; in plus, este crescut riscul de convulsii in timpul tratamentului cu amantadina la cei cu istoric de convulsii, in ciuda tratamentului anticonvulsivant primit concomitent; aceste efecte adverse se remit la oprirea tratamentului;

- efectele adverse digestive, de exemplu greata, inapetenta (lipsa poftei de mancare) apar la 3% din cazuri;

- cele mai frecvente efecte secundare sunt greata, voma si diareea.