Amigdalita


Generalitati

Sus
Amigdalita Vezi galerie foto

Amigdalita este o infectie sau inflamatie a amigdalelor palatine.

Amigdalele sunt mase de tesut limfatic situate de o parte si de alta a gatului, deasupra si in spatele limbii, facand parte din sistemul imun al organismului.

Cauze

Sus

Principalele cauze de amigdalite sunt cele virale si bacteriene. Bacteria cel mai des implicata in producerea amigdalitelor este streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA), care produce de asemenea si angina streptococica.
Alte cauze de amigdalite, rar intalnite la persoanele cu un sistem imunitar sanatos, pot fi cele parazitare si fungice.
Cu toate ca nu exista o dovada clara care sa indice o implicare a fumului de tigara in producerea amigdalitelor, s-a constatat o incidenta crescuta a amigdalectomiilor, procedeu chirurgical de indepartare a amigdalelor palatine, la copiii expusi fumului de tigara.

Factori de risc

Sus

Principalul factor de risc pentru amigdalite este contactul apropiat cu o persoana infectata. Picaturi contagioase ce contin agenti patogeni ajung in aer atunci cand o persoana infectata respira, tuseste sau stranuta; infectia apare prin inspirarea aerului ce contine aceste particule infectante. Infectia poate aparea de asemenea in cazul in care agentii patogeni ajung pe piele sau obiecte care vin in contact cu gura, nasul, ochii sau alte membrane mucoase.
Obstructia nazala determina aparitia unei respiratii de tip oral, fapt ce creste riscul de amigdalita.
Cu toate ca nu exista o dovada clara care sa indice o implicare a fumului de tigara in producerea amigdalitelor, s-a constatat o incidenta crescuta a amigdalectomiilor, procedeu chirurgical de indepartare a amigdalelor palatine, la copiii expusi fumului de tigara.

Mod de transmitere

Sus

Amigdalita este contagioasa la contactul apropiat cu o persoana infectata. Picaturi contagioase ce contin agenti patogeni ajung in aer atunci cand o persoana infectata respira, tuseste sau stranuta; infectia apare prin inspirarea aerului ce contine aceste particule infectante. Infectia poate aparea de asemenea in cazul in care agentii patogeni ajung pe piele sau obiecte care vin in contact cu gura, nasul, ochii sau alte membrane mucoase. Simptomele debuteaza de obicei dupa 2-5 zile de la expunerea fata de agentul infectant.
Amigdalita de cauza streptococica este contagioasa inca din primele faze ale bolii si fara instituirea unui tratament poate ramane asa timp de doua saptamani. Tratamentul antibiotic scurteaza perioada de contagiozitate, o persoana infectata nefiind contagioasa dupa instituirea unui tratament de cel putin 24-48 ore.

Simptome

Sus

Principalul simptom al amigdalitelor este prezenta gatului inflamat si dureros la care sa mai adauga alte simptome aditionale. Pot sa fie prezente toate sau cateva din urmatoarele simptome: febra, respiratie urat mirositoare, congestie nazala si guturai, noduli limfatici imflamati, amigdale rosii si inflamate acoperite total sau partial cu puroi, dificultati la inghitire, cefalee (dureri de cap), dureri abdominale, suprafete sangerande pe suprafata amigdalelor, prezenta culturilor bacteriene pe suprafata amigdalelor.
Cand inflamatia gatului este insotita de simptome de tip gripal ca si congestia nazala (aflux excesiv de sange la nivelul nasului), catar (secretii apoase nazale) nazal, stranut si tuse, etiologia este cel mai probabil virala. Infectia virala a amigdalelor se vindeca de obicei fara tratament in aproximativ doua saptamani.
Inflamatia gatului acompaniata de febra peste 38,3 C, brusc instalata (febra usoara sau subfebrilitatile pot indica o infectie virala) si cresterea in volum a nodulilor limfatici, indica de obicei o infectie bacteriana. Prezenta acestor simptome impune consultul medical de specialitate pentru stabilirea diagnosticului, deoarece exista riscul faringitei streptococice. Cu toate ca angina streptococica este vindecabila de obicei fara tratament, o infectie streptococica netratata conduce la complicatii importante cum ar fi reumatismul articular acut (boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor streptococului beta hemolitic grup A, care provoaca o inflamatie a articulatiilor mari si a inimii).

Mecanism fiziopatologic

Sus

Amigdalitele produse de virusi dureaza in mod normal intre patru si zece zile; infectia bacteriana dureaza putin mai mult. Daca simptomele includ inflamatia gatului, febra peste 38,3 C si noduli limfatici inflamati, etiologia este cel mai probabil streptococica. Angina streptococica, diagnosticata prin consult medical de specialitate, impune urmarea unui tratament antibiotic.
In unele cazuri, amigdalitele se pot croniciza. Indepartarea chirurgicala a amigdalelor (amigdalectomia) poate fi recomandata pacientilor, tinand cont de trecutul lor de boala faringo-amigdaliana precum si de anamneza si examenul obiectiv.

Consult de specialitate

Sus

Este necesar consultul medicului specialist in una din urmatoarele situatii:
- inflamatia gatului insotita de cel putin doua din urmatoarele semne de infectie bacteriana:
- febra 38,3 C sau mai inalta
- depozite alb-galbui pe suprafata amigdalelor
- amigdale sensibile si inflamate
- noduli limfatici cervicali (noduli prezenti in zona gatului) inflamati
- dureri abdominale si cefalee (dureri de cap)
- durere severa
- dificultati severe la inghitit
- durere localizata numai pe o parte a gatului
- amigdalita sau inflamatia gatului aparuta dupa contactul cu o persoana infectata
- prezenta a cel putin cinci episoade de amigdalita pe an desi tratamentul adecvat a fost aplicat
- persistenta respiratiei orale, a sforaitului sau a unei voci nazale, groase, ragusite
- semne de deshidratare precum uscarea gurii si a limbii si oligurie (prezenta unui volum urinar scazut).

Medici specialisti recomandati

Sus

Urmatoarele categorii de medici specialisti pot evalua infectia amigdaliana prin efectuarea de teste rapide, culturi bacteriene sau prescrierea tratamentului antibiotic daca acesta este necesar:
- medicii pediatri
- medicii de familie
- medicii otolaringologi (medici O.R.L, care trateaza nasul, urechile, gatul)
- asistente medicale
- medicii rezidenti
- medicii internisti.
Daca se indica indepartarea chirurgicala a amigdalelor (amigdalectomia) medicul specialist recomandat este medicul otolaringolog (sau medicul O.R.L.-ist).

Expectativa vigilenta

Sus

Expectativa vigilenta este perioada de timp in care pacientul impreuna cu medicul specialist urmaresc evolutia bolii fara a institui tratament medicamentos. Aceasta tactica este potrivita daca amigdalita apare insotita de simptome de tip gripal, de exemplu catarul (prezenta de secretii la nivelul nasului) nazal, congestia nazala, tusea si stranutul. Amigdalitele insotite de aceste simptome sunt cel mai adesea cauzate de virusuri. In cazul amigdalitelor de etiologie virala este preferat tratamentul ambulator (la domiciliu) cu toate ca lipsa oricarui tratament conduce la vindecare in aproximativ doua saptamani. In general, cu cat starea pacientului are mai multe similitudini cu gripa cu atat este mai putin probabil ca etiologia bolii sa fie streptococica.
Atitudinea de expectativa vigilenta nu este potrivita atunci cand amigdalitele se manifesta cu febra de 38,3 C sau mai inalta sau sunt prezenti nodulii ganglionari inflamati la nivelul gatului (ganglioni cervicali). In cazul in care aceste simptome se asociaza, este necesar un consult medical de specialitate si instituirea promta a tratamentului antibiotic daca etiologia streptococica este evidentiata.

Investigatii

Sus

Diagnosticul amigdalitei este rezultatul unui istoric personal al bolii, alaturi de examenul obiectiv al gatului. Un istoric exact al bolii este necesar pentru a determina caracterul recurent al bolii, fapt care poate afecta optiunea terapeutica.
In cazul in care simptomele sunt sugestive pentru angina streptococica, medicul specialist va confirma diagnosticul prin efectuarea unei culturi bacteriene.

Angina streptococica este confirmata in cazul in care sunt prezente trei sau patru din urmatoarele semne sau simptome:
- febra
- depozite albe sau galbui pe suprafata amigdalelor (exudat amigdalian) sau in jurul lor
- noduli ganglionari inflamati sau sensibili la nivelul gatului
- absenta tusei sau stranutului.
Daca este suspectata infectia streptococica, medicul specialist va confirma diagnosticul prin realizarea unui test rapid streptococic si/sau efectuarea unei culturi bacteriene. Ambele teste sunt usor de realizat in cadrul cabinetului medical iar avantajele si dezavantajele acestor proceduri sunt discutate impreuna cu pacientul, pentru a stabili metoda cea mai potrivita de diagnosticare.
In functie de rezultatul acestor teste se va initia sau nu tratamentul antibiotic. Rezultatul acestor investigatii impreuna cu un istoric personal si precis al bolii vor fi luate in considerare in decizia de indepartare chirurgicala a amigdalelor (amigdalectomie). Prezinta utilitate si testul pentru mononucleoza, in cazul in care virusul Ebstein-Barr, responsabil de etiopatogenia mononucleozei infectioase, este considerat a fi responsabil si de producerea amigdalitei.

Tratament

Sus

Tratament - Generalitati

Amigdalitele, au cel mai frecvent o etiologie virala, avand o evolutie favorabila in lipsa tratamentului, infectia rezolvandu-se de la sine. In cazul in care etiologia amigdalitelor este streptococica este necesar instituirea tratamentului antibiotic. Sunt de remarcat semne si simptome ce evidentiaza aceasta etiologie (streptococica) cum ar fi semnele de deshidratare (uscaciunea gurii si a limbii) sau simptome ce indica o complicatie (dureri la nivelul urechii).

Amigdalitele de etiologie virala

Amigdalitele de cauza virala au o evolutie spontana, rezolvandu-se de la sine fara a fi necesar instituirea tratamentului antibiotic.
Virusul Ebstain-Barr, responsabil de producerea mononucleozei infectioase, este implicat si in etiopatogenia amigdalitelor a caror evolutie, in acest caz, este asemanatoare cu infectia produsa de bacterii, perioada de remitere fiind prelungita la cateva saptamani sau mai mult.
Tratamentul ambulator folosind gargara cu apa sarata, lichide calde si medicamente antialgice la copiii peste sase luni ajuta la ameliorarea disconfortului. Antialgicele cum sunt acetaminofenul si ibuprofenul, administrate la copii inlocuiesc de obicei aspirina. Nu este recomandata folosirea aspirinei inainte de varsta de 20 de ani datorita legaturii acesteia cu inducerea sindromului Reye. Administrarea acetaminofenului inaintea varstei de sase luni se va face numai la indicatia medicului specialist. Multe dintre medicamentele administrate fara prescriptie medicala cum ar fi antisepticele orale, decongestivele nazale sau antihistaminicele, datorita anumitor ingrediente pe care le contin, nu si-au dovedit eficacitatea in ameliorarea disconfortului, nefiind recomandate la copiii cu amigdalita acuta.

Amigdalitele de etiologie bacteriana

In cazul amigdalitelor streptococice tratamentul antibiotic este cel recomandat. Cu toate ca si amigdalitele bacteriene se vindeca de obicei spontan, tratamentul antibiotic previne aparitia complicatiilor poststreptococice care pot aparea dupa o infectie streptococica netratata. In cazul instituirii tratamentului antibiotic, acesta trebuie urmat dupa indicatiile directe ale medicului specialist. Perioada administrarii antibioticelor este exact cea prescrisa de medic, chiar daca simptomele dispar de la inceputul tratamentului. Daca perioada de administrare a antibioticelor nu este respectata, bacteriile vor dezvolta rezistenta la medicamentul respectiv si acesta isi va pierde actiunea terapeutica la urmatoarea administrare.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Scopul tratamentului ambulator pentru amigdalitele de etiologie virala este controlul simptomelor in timp ce sistemul imunitar lupta pentru neutralizarea infectiei. Cuprinde masuri de ameliorare a disconfortului dat de inflamatia gatului si de simptomele gripale: secretiile nazale, congestia nazala, tusea si stranutul.
Gargara cu apa sarata (1,2 ml. sare la 118,3 ml. apa calduta) de cateva ori pe zi, consumul de lichide calde si administrarea de medicamente antialgice eliberate fara reteta medicala (acetaminofenul) amelioreaza disconfortul datorat inflamatiei.
Medicamentele antialgice sunt recomandate numai copiilor peste sase luni. Nu este recomandata folosirea aspirinei inainte de varsta de 20 de ani datorita legaturii acesteia cu inducerea sindromului Reye. Tabletele antialgice orale sunt recomandate adultilor in scopul ameliorarii simptomelor dar se contraindica folosirea lor la copii datorita riscului de inec. De asemenea aceste comprimate pot contine anumiti ingredienti daunatori.
Pacientilor infectati li se recomanda odihna si consumul abundent de lichide de rehidratare, supe si sucuri naturale.
De asemenea este utila folosirea unui vaporizator sau umidificator instalat in camera copiilor pentru a asigura confortul.
Dezinfectantele orale, decongestivele nazale si antihistaminicele nu si-au dovedit eficienta sau pot fi chiar daunatoare datorita efectelor secundare. Acest tratament poate fi instituit numai la indicatia medicului specialist.
Inflamatia gatului acompaniata de febra peste 38,3 C, brusc instalata (febra usoara sau subfebrilitatile pot indica o infectie virala) si cresterea in volum a nodulilor limfatici indica de obicei o infectie bacteriana. Angina streptococica, diagnosticata prin consult medical de specialitate, impune urmarea unui tratament antibiotic. De asemenea se recomanda odihna si respectarea exacta a tratamentului prescris.
Repausul la domiciliu este necesar in primele doua zile de tratament antibiotic deoarece contagiozitatea persista in aceasta perioada.

Optiuni de medicamente

Amigdalitele de cauza virala au o evolutie spontana, rezolvandu-se de la sine fara a fi necesar instituirea tratamentului antibiotic. Gargara cu apa sarata (1,2 ml. sare la 118,3 ml. apa calduta) de cateva ori pe zi, consumul de lichide calde si administrarea de medicamente antialgice eliberate fara reteta medicala (acetaminofenul) amelioreaza disconfortul datorat inflamatiei. Nu este recomandata folosirea aspirinei inainte de varsta de 20 de ani datorita legaturii acesteia cu inducerea sindromului Reye.
Dintre antibiotice, penicilina este cel mai frecvent utilizata in tratamentul anginei streptococice. De cele mai multe ori insa si amigdalitele bacteriene se vindeca spontan, tratamentul antibiotic avand ca scop prevenirea complicatiilor (reumatismul poststreptococic) induse de amigdalitele streptococice netratate.

De retinut!

Dezinfectantele orale, decongestivele nazale si antihistaminicele nu si-au dovedit eficienta sau pot fi chiar daunatoare datorita efectelor secundare. Aceste remedii terapeutice nu sunt recomandate copiilor cu amigdalita acuta. In cazul instituirii tratamentului antibiotic, acesta trebuie urmat dupa indicatiile directe ale medicului specialist. Perioada administrarii antibioticelor este exact cea prescrisa de medic si chiar daca simptomele dispar de la inceputul tratamentului, medicatia trebuie continuata pana la neutralizarea completa a infectiei. Daca perioada de administrare a antibioticelor nu este respectata, bacteriile vor dezvolta rezistenta la medicamentul respectiv si acesta isi va pierde actiunea terapeutica la urmatoarea administrare.

Tratament chirurgical

Amigdalectomia (indepartarea chirurgicala a amigdalelor) este considerata o alegere terapeutica in cazul in care apar complicatii serioase, infectii recurente sau infectii cronice care nu raspund tratamentului conservator si afecteaza activitatea zilnica. Acest procedeu este considerat de electie numai dupa ce medicul specialist considera ca istoricul bolii si starea generala permit acest lucru.
Cercetatorii, intr-un studiu recent, au considerat ca amigdalectomia pare sa nu fie superioara perioadei de expectatativa vigilenta in cazul copiilor cu simptome minime sau cu mai putin de trei episoade de amigdalita pe an. Totusi pentru unii copii amigdalectomia este un procedeu care poate imbunatatii calitatea vietii.
Cel mai probabil vor beneficia de amigdalectomie acei copii care prezinta:
- cinci sau mai multe episoade de amigdalita pe an sau au infectie recurenta de cel putin doua ori pe an, cel putin doi ani consecutiv
- infectia prelungeste repausul la domiciliu, interfereaza cu somnul sau cu activitatea zilnica
- amigdalita cu durata de peste trei luni, care nu raspunde la tratamentul medicamentos
- obstructia cailor aeriene
- dificultati la inghitire
- dificultati in vorbire datorita obstructiei nazale
- sangerari abundente ale amigdalelor.
In angina streptococica, amigdalectomia este recomandata in cazurile de amigdalita recurenta care nu raspunde la tratamentul antibiotic sau in situatia in care este amenintata siguranta pacientului.
Noi tehnici de amigdalectomie sunt momentan in studiu. Ablatia prin ultrasunete, ablatia la rece, amigdalectomia prin laser sau diatermoablatia sunt considerate tehnici terapeutice de viitor.

De retinut!

Cu toate ca indepartarea chirurgicala a amigdalelor (amigdalectomia) ramane un procedeu frecvent utilizat, in special la copii, momentan nu este la fel de utilizat ca si in trecut.
Amigdalele sunt componente ale sistemului imun si numeroase studii au aratat ca reducerea in viitor a infectiilor prin amigdalectomie nu este atat de semnificativa cat sa acopere riscurile interventiei chirurgicale.
Infectiile tractului respirator superior si amigdalitele sunt mai frecvente la copii si scad pe masura inaintarii in varsta.
Copiii supusi interventiei chirurgicale de inlaturare a amigdalelor necesita ingrijiri speciale si atenta monitorizare cel putin o saptamana postoperator. Parintii trebuie sa ia in considerare necesitatile speciale ale copiilor de dupa interventie, inainte de a lua aceasta decizie impreuna cu medicul specialist.

Alte tratamente

La ora actuala nu exista alte modalitati terapeutice in cazul amigdalitelor.

Complicatii

Sus

Amigdalitele de cauza streptococica necorespunzator tratate cu antibioterapie, pot evolua spre complicatii ca si infectia urechii si sinusurilor sau zone de infectie localizate in jurul amigdalelor (abces periamigdalian). Dintre complicatiile mai severe cea mai importanta este reumatismul articular acut.
Amigdalitele cronice si recurente pot obstrua calea aeriana superioara cauzand aparitia sforaitului, congestia nazala si respiratie orala. Uneori amigdalita cronica produce complicatii mult mai severe cum ar fi apneea obstructiva de somn (intreruperea respiratiei pe o durata de timp ce apare in timpul somnului) sau complicatii cardiace si pulmonare.

Profilaxie

Sus

Datorita existentei unei varietati largi de bacterii si virusi implicati in etiologia amigdalitelor, metoda cea mai eficienta de prevenire a imbolnavirii este urmarea normelor de baza de igiena si sanatate.
Este important sa se evite contactul apropiat cu pesoanale infectate. Este recomandata respectarea normelor de igiena, in special in preajma persoanalor infectate, spalatul mainilor si pastrarea obiectelor de igiena (periuta de dinti) numai pentru uz personal. De asemenea este necesara spalarea si dezinfectarea suprafetelor si a obiectelor cu care se vine in contact. Copiii trebuie educati sa foloseasca corect servetelul in cazul in care stranuta sau tusesc sau pentru stergerea nasului. In locurile publice este recomandata folosirea servetelelor dezinfectante pentru curatirea obiectelor care vin in contact cu pielea. Este interzis fumatul in preajma copiilor.

454849 vizualizari, 04 Aprilie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Amigdalita foliculara Amigdalita foliculara

    Generalitati Amigdalita este inflamatia tesutului limfoid al faringelui. Ca parte a sistemului imunitar, amigdalele sunt localizate in partea din spate a gatului, de-o parte si de alta a limbii si au rolul de a filtra virusurile si bacteriile care pot patrunde in...citeste mai mult

  • Vara si pericolele sale pentru amigdale Vara si pericolele sale pentru amigdale

    Generalitati Amigdalele, “pungutele” suspendate in stanga si in dreapta arcadei palatofaringiene (in cerul gurii, in partea din spate), sunt de fapt tesut limfatic. Rolul lor este sa filtreze particulele care ajung in organism pe cale orala si sa...citeste mai mult

  • Febra de fan sau rinita alergica Febra de fan sau rinita alergica

    Generalitati Deseori atunci cand o persoana sufera de alergii, acest lucru este evident. Printre indicii se enumera: mancarimea, ochii umflati, rosii si lacrimosi, nasul infundat. Acesti oameni sufera de rinita alergica sau febra de fan sau febra fanului. Denumirea...citeste mai mult