Amigdalita poate pune sanatatea in pericol?

Amigdalita reprezinta infectia ce apare la nivelul amigdalelor. Aceasta afecteaza milioane de indivizi la nivel mondial. Amigdalele sunt alcatuite din tesut limfoid si fac parte din sistemul imunitar. Acestea sunt situate in partea din spate a gatului. De asemenea, amigdalele ajuta la prevenirea infectiilor de la nivelul organismului.

Amigdalita poate sa apara la orice varsta, insa este o infectie mai frecventa in copilarie. Aceasta este cel mai adesea diagnosticata la prescolari. Simptomele includ inflamarea amigdalelor, dureri in gat si febra. Amigdalita este usor de diagnosticat, iar simptomele acesteia dispar intre 7 si 10 zile.

Afectiunea este contagioasa si poate fi cauzata de o varietate de virusuri si bacterii. Amigdalita cauzata de streptococi poate duce la complicatii grave daca este lasata netratata.

Amigdalele reprezinta prima linie de aparare impotriva unei boli. Acestea participa la producerea de leucocite pentru a ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor.

Amigdalele ajuta la combaterea bacteriilor si virusilor ce folosesc ca poarta de intrare gura. Cu toate acestea, amigdalele sunt, de asemenea vulnerabile la infectia cu aceste microorganisme.

Amigdalitele pot fi provocate de infectia cu un virus, cum ar fi o raceala obisnuita, sau de o infectie bacteriana, cu streptococ. Potrivit specialistilor, aproximativ 15-30% din cazurile de amigdalita sunt provocate de bacterii.

Virusurile sunt cea mai frecventa cauza de amigdalita. Virusul Epstein-Barr poate provoca amigdalita, care poate duce, de asemenea, la mononucleoza infectioasa.

Copiii reprezinta o tinta usoara pentru virusuri si bacterii deoarece se afla adesea in colectivitati, la scoala, gradinita etc.

Cel mai frecvent tip de bacterie care poate duce la amigdalita este Streptococcus pyogenes.

Mai rar, poate fi cauzata si de alte specii, printre care: Staphylococcus aureus, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Bordetella pertussis, Fusobacterium, Neisseria gonorrhoeae.

Amigdalita este, cel mai frecvent, cauzata de o infectie virala.

Cele mai frecvente tipuri de virusi care duc la amigdalita sunt:

• Adenovirusul – este asociat cu raceala si durerea in gat;
• Rinovirusul;
• Virusul respirator sincitial – cauzeaza infectii acute ale tractului respirator;
• Coronavirusul;
• Mai putin frecvent: virusul Epstein-Barr, virusul herpes-simplex si citomegalovirusul.

Amigdalita se clasifica in:

• Amigdalita acuta – simptomele dureaza, de obicei, intre 3 si 14 zile iar apoi se remit complet;

• Amigdalita recurenta – episoade multiple de amigdalita, pe durata mai multor ani;

• Amigdalita cronica – episoade de amigdalita pe o durata mai indelungata, insotite de: durere cronica la nivelul gatului, respiratie urat mirositoare, ganglioni limfatici cervicali inflamati.

Semnele si simptomele amigdalitei includ:

- Durere la nivelul gatului;
- Disfagie – dificultati la inghitire;
- Voce ragusita;
- Respiratie urat mirositoare;
- Febra si frisoane;
- Dureri la nivelul urechilor;
- Dureri de stomac;
- Cefalee;
- Rigiditatea gatului si a maxilarului din cauza ganglionilor limfatici inflamati;
- La nivelul amigdalelor se pot observa pete albe sau galbui;
- Iritabilitate crescuta;
- Apetit scazut;
- Pierdere in greutate;
- Tulburarea somnului;
- Tuse.

In unele cazuri pot sa apara pietre la nivelul amigdalelor. Acestea sunt numite amigdaliti si reprezinta calcifieri ale unor substante reziduale de la nivelul amigdalelor, de exemplu bacterii, saliva sau celule moarte.

Amigdalitii au, in general, dimensiuni mici, de cativa milimetri, insa exista si cazuri rare in care pot atinge si mai mult de 3 centimetri. Acestia pot fi uneori dificil de indepartat, insa, nu sunt, in general, daunatori.

Daca amigdalita este cauzata de o infectie virala sau bacteriana, strategiile de ingrijire la domiciliu pot ajuta la marirea confortului bolnavului. Daca un virus reprezinta cauza bolii, aceste strategii reprezinta singurul tratament.

Strategiile de ingrijire la domiciliu utilizate in timpul perioadei de recuperare pot include:

• Incurajarea odihnei – odihna permite organismului sa-si concentreze energia asupra combaterii infectiei, in loc sa o foloseasca in activitatile zilnice.

• Administrarea unei cantitati mai mari de lichide pentru prevenirea deshidratarii. Sunt recomandate lichidele calde in care se poate adauga miere. Atunci cand organismul lupta cu o infectie, are nevoie de mai multa hidratare decat de obicei;

• Gargara cu apa sarata poate ajuta la diminuarea disconfortului;

• Umidificarea aerului din incapere – umidificatorul poate ajuta la eliminarea aerului uscat, care poate irita gatul, ducand la accentuarea durerii;

• Baile de aburi pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea durerii;

• Evitarea iritantilor precum fumul de tigara sau anumite produsele de curatenie;

• Daca amigdalita este cauzata de o infectie bacteriana, medicul va prescrie o reteta cu antibiotice. Penicilina administrata pe cale orala timp de zece zile este cel mai frecvent tratament cu antibiotice prescris pentru streptococul de tip A.

Daca pacientul este alergic la penicilina, medicul va prescrie un tratament alternativ. Pacientului i se va administra intregul tratament cu antibiotic asa cum a fost prescris, chiar daca simptomele dispar inainte de finalizarea tratamentului.

In cazul in care nu administreaza medicamentele conform recomandarilor medicului, se poate ajunge la raspandirea infectiei in alte parti ale corpului.

Interventia chirurgicala ce se ocupa cu indepartarea amigdalelor se numeste amigdalectomie si poate fi utilizata pentru a trata amigdalita recurenta, amigdalita cronica sau amigdalita bacteriana care nu raspunde la tratamentul cu antibiotic.

Daca o persoana are episoade de amigdalita de sapte ori intr-un an sau trei episoade pe an timp de trei ani consecutivi, medicul ar putea lua in considerare interventia chirurgicala.

Desi amigdalele sunt mai putin active dupa pubertate, ele sunt inca organe viabile si, prin urmare, medicii nu le vor elimina decat daca este strict necesar.

Amigdalectomia poate fi, de asemenea, efectuata daca amigdalita are ca rezultat complicatii dificil de gestionat, cum ar fi:

• Apnee in somn, care implica probleme in respiratie pe timp de noapte;
• Dificultati la respirare (dispnee);
• Dificultati in inghitirea alimentelor – disfagie pentru solide;
• Abces care nu se vindeca cu ajutorul antibioticelor.

Daca este necesara amigdalectomia, exista o varietate de metode: laserele, undele radio, energia cu ultrasunet etc.

Amigdalectomia nu necesita internare, pacientul putand merge acasa in ziua interventiei. Recuperarea completa dureaza, de obicei, intre 7 si 14 zile.

In cazuri rare, amigdalita se complica atunci cand este implicata o bacterie.

Infectia se poate raspandi in alte parti ale corpului si poate cauza diferite complicatii, cum ar fi:
• Infectia urechii medii;
• Chisturi sau colectii de puroi localizate in spatele amigdalelor;
• Apnee in somn – afecteaza respiratia si ciclul normal al somnului.

Complicatiile mai rare includ:
• Scarlatina;
• Febra reumatoida, care provoaca inflamatie in intregul corp;
• Glomerulonefrita.

Complicatiile sunt de obicei rare, iar tratamentul standard da rezultate pentru majoritatea pacientilor. Cu cat tratamentul este instituit mai rapid, cu atat sansele de vindecare si recuperare sunt mai bune.