Labirintita


Generalitati

Sus
Labirintita

Labirintita reprezinta inflamatia canalelor urechii interne. Labirintul este format din 3 canale semicirculare localizate in interiorul urechii interne, care ajuta la mentinerea echilibrului. Inflamatia acestor canale sau labirintita, poate fi determinata de o infectie virala sau, mai rar, bacteriana.

Labirintita determina aparitia brusca a vertijului (o senzatie de rotire) care poate fi suficient de severa pentru a cauza greata si varsatura. Vertijul se amelioreaza treptat in cateva zile sau saptamani. Totusi, pentru o luna sau mai mult, o miscare brusca a capului poate sa declanseze un nou episod de vertij.

Labirintita poate fi insotita de pierderea auzului (temporara sau definitiva).
Labirintita bacteriana se poate dezvolta dupa o infectie a urechii medii (otita medie) sau o infectie a meningelui (meningita) si este o afectiune mult mai grava.

Cauze

Sus

Cauza labirintitei nu este clara. Apare de obicei dupa o infectie a tractului respirator superior (gripa sau raceala). Mai putin frecvent, labirintita se poate dezvolta dupa o infectie a urechii medii (otita medie). Foarte rar, labirintita apare dupa o infectie bacteriana.

Simptome

Sus

Simptomul principal este vertijul, o senzatie de rotire pe care pacientul o simte fara ca el sau imprejurimile sa se miste. Vertijul apare cand exista probleme la nivelul sistemului senzorial al echilibrului, care include vederea, terminatiile nervoase senzoriale, urechea interna si senzatia de presiune de la nivelul pielii, toate fiind interpretate de creier.
Pacientii folosesc termenii de vertij si ameteala interschimbabil, dar acestea sunt simptome diferite si pot indica probleme diferite. Vertijul este o senzatie de miscare a pacientului sau a imprejurimilor fara ca acestea sa se miste in realitate. Miscarea este descrisa ca o senzatie de invartire sau rotire, dar poate sa includa senzatia de cadere sau de basculare. Greata sau varsatura insotesc frecvent episoadele mai severe de vertij. Ortostatismul poate fi dificil, cu pierderea echilibrului si caderea pacientului.
Vertijul determinat de labirintita apare brusc si se amelioreaza progresiv in cateva zile sau saptamani, desi o miscare brusca a capului poate declansa un nou episod de vertij pentru o perioada de aproximativ o luna. Pacientul poate dezvolta nistagmus, care este o miscare involuntara a ochiului.
Labirintita poate determina pierderea temporara a auzului, insotita de un sunet tiuit in urechi (tinitus). Desi rara, pierderea auzului aparuta in urma infectiei bacteriene poate fi permanenta.

Investigatii

Sus

Labirintita este diagnosticata pe baza anamnezei si a examinarii fizice. Daca vertijul este prezent, medicul va preciza daca este determinat de inflamatia labirintului si prezenta unei eventuale infectii virale sau bacteriene.
Medicul poate efectua testul Dix-Hallpike, care ofera indicii despre cauza vertijului. Medicul va cauta semne de infectie la nivelul urechii, care poate determina labirintita.
Cand etiologia vertijului nu este clara, se efectueaza teste suplimentare care pot stabili daca vertijul este datorat unor afectiuni ale urechii interne sau cerebrale. Afectiunile cerebrale care pot determina vertij (cum ar fi accidentul vascular cerebral, traumatismul cerebral, tumori cerebrale sau scleroza multipla) sunt mai putin frecvente.
Testele aditionale care pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze de vertij includ:
- electronistagmograma foloseste electrozi pentru a detecta miscarile oculare; acest test incearca sa surprinda miscarile oculare caracteristice, care apar la stimularea urechii interne; pattern-ul miscarilor oculare poate indica sediul cauzei vertijului, de exemplu urechea interna sau sistemul nervos central
- testele imagistice, de exemplu tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) la nivel cerebral, pot fi efectuate daca vertijul ar putea fi cauzat de o afectiune cerebrala
- teste pentru auz, cu mentiunea ca aceste teste sunt limitate in gasirea cauzei vertijului; testele masoara abilitatea sunetului de a fi transmis la creier; un test specific, numit studiul potentialelor auditive evocate la nivel cerebral, poate determina daca nervul care transmite informatia de la urechea interna la creier este lezat.

Tratament - Generalitati

Sus

Labirintita se vindeca de obicei dupa cateva zile sau saptamani. Daca labirintita este cauzata de o infectie bacteriana, vor fi prescrise antibiotice. Infectiile virale nu pot fi vindecate cu antibiotice.
Tratamentele aditionale intentioneaza ameliorarea simptomatologiei pana cand episodul de vertij este vindecat. Pot fi prescrise medicamente numite supresoare vestibulare pentru a reduce simptomele:
- antihistaminicele reduc greata, varsatura si ameteala
- scopolamina, sub forma unui plasture care se lipeste pe pielea din spatele urechii, reduce varsaturile
- sedativele reduc greata, varsatura si anxietatea; acestea includ clonazepam si diazepam
- antiemeticele controleaza greata si varsatura severa.
In cazul unei infectii bacteriene la nivelul urechii interne, simptomatologia poate persista si dupa vindecarea infectiei. In timp, corpul se va adapta la semnalele confuze transmise de sistemul senzorial vestibular (al echilibrului) care informeaza gresit creierul asupra detectarii miscarii, desi aceasta nu se intampla. Vertijul se va ameliora treptat sau va disparea complet, procesul fiind numit compensare. Mentinerea unei activitati normale va grabi compensarea. Din pacate, medicatia poate incetini compensarea si de aceea tratamentul va fi urmat pentru 1–2 saptamani.

De retinut!

Medicamentele vor fi luate conform indicatiilor medicului, iar tratamentul nu va fi oprit in cazul ameliorarii simptomelor; in caz contrar, infectia nu va fi vindecata.
Vertijul persistent poate fi determinat si de alte afectiuni si va fi evaluat de catre medic.

Tratament ambulatoriu

Sus

Vertijul este mai intens in primele 2–3 zile ale labirintitei. Repausul la pat si mentinerea capului intr-o pozitie cat mai nemiscata pot ameliora initial greata, varsatura si vertijul.
Totusi, in cazul in care vertijul dureaza mai mult de cateva zile, reintoarcerea la activitatile normale de zi cu zi poate ajuta la ameliorarea acestuia. Mentinerea starii de activitate, dificila in cazul aparitiei vertijului, de obicei ajuta creierul sa se adapteze (sa compenseze) la vertij mult mai rapid. Este importanta miscarea normala a capului cu evitarea mentinerii unei pozitii fixe a acestuia. Cand apare compensarea, vertijul se amelioreaza treptat.
Desi labirintita este o afectiune care dureaza putin timp, exista anumiti pasi ce pot fi urmati pentru a reduce intensitatea simptomelor:
- se iau precautii pentru vertij, cum ar fi mentinerea ordinii in casa si folosirea unor covoare antiderapante in camere si baie
- se efectueaza exercitii de echilibru, cum ar fi executarea unor miscari simple ale capului si mentinerea echilibrului in ortostatism
- se efectueaza exercitii speciale pentru vertij numite Brandt-Daroff, care includ sederea la marginea patului, cu aplecarea rapida intr-o parte si mentinerea acelei pozitii pana cand vertijul dispare pentru cel putin 30 de secunde.

33700 vizualizari, 05 Ianuarie 2007

Citeste si

Arhiva
  • Antibioticele in sarcina Antibioticele in sarcina

    Generalitati Intr-un studiu in care 90% din femeile gravide au folosit medicamente fara prescriptie sau cu reteta, cel mai frecvent utilizate au fost antiemeticele, antiacidele, antihistaminicele, analgezicele, antibioticele, tranchilizantele, hipnoticele. Din...citeste mai mult

  • Starea de voma (varsaturile) Starea de voma (varsaturile)

    Generalitati Varsaturile se definesc prin expulzarea fortata, pe nas sau pe gura, a continutului stomacal. Senzatia anterioara varsaturilor poarta denumirea de greata. Desi aceasta precedeaza emeza nu conduce, intotdeauna, la voma. Varsaturile se manifesta ca...citeste mai mult

  • Remodelarea urechii (Otoplastia) Remodelarea urechii (Otoplastia)

    In cazul unor urechi proeminente sau cu imperfectiuni, otoplastia poate fi utila. Acest tip de chirurgie poate corecta orice tip de anomalii ale urechilor, mai ales la copiii cu varsta cuprinsa intre 4 si 14 ani, dar mai ales la adolescenti si adulti. Procedura :...citeste mai mult