Primul ajutor in caz de vertij

Vertijul poate apare brusc si poate dura cateva minute, sau poate apare si dipare de-a lungul mai multor zile. Pentru unii pacienti cu vertij sever, simptomele pot fi constante pentru mai multe zile si poate face dificila desfasurarea vietii de zi cu zi.
Simptomele vertijului pot varia in intensitate, si pot include:
- senzatia ca mediul se misca sau se invarte
- greata
- varsaturi
- dificultati in a sta in picioare si a merge
- senzatia de nesiguranta
- senzatia ca nu va putea sa mentina privirea in acelasi punct pentru mai mult timp
- senzatia ca podeaua se misca.

Vertijul apare datorita unei probleme in mecanismul echilibrului aflat in urechea interna. Urechea interna este un tub rasucit de lichid numit labirint, aflat in spatele timpanului. Infectiile virale cum ar fi raceala sau gripa se pot extinde pana la labirint (labirintita). Mai rar, labirintita este determinata de o infectie bacteriana a urechii medii (otita medie). Vertijul determinat de infectia urechii debuteaza, de obicei, brusc si poate fi insotit de dureri auriculare si febra.
Atacuri scurte dar recurente de vertij sunt deseori determinate de vertijul pozitional benign. Acest tip de vertij poate urma unei infectii virale sau unei inflamatii sau leziuni ale urechii medii. De obicei afecteaza persoanele in varsta si poate fi provocata de o miscare brusca a capului, cum ar fi rotirea rapida. Atacurile sunt de obicei foarte scurte, pot dura doar cateva secunde, dar pot determina confuzie si dezorientare.

Vertijul poate apare de asemeni datorita unor conditii patologice, ca:
- artrita cervicala (gatului) - aceasta tulburare apare la persoanele in varsta si poate fi provocata de intoarcerea sau rasturnarea capului
- migrena - mai ales daca cefaleea este severa sau exista un istoric familial de migrena
- circulatia precara - poate determina vertij daca partea creierului care controleaza echilibrul este insuficient oxigenata.
- raul de miscare si hiperventilatia
- alcoolul si anumite droguri.

Un vertij sever poate indica o tulburare a mecanismelor echilibrului din urechea interna, cum ar fi boala Meniere. Aceasta tulburare este asociata cu simptome de tinitus (sunete in urechi) si dificultati de auz. Pacientii cu boala Meniere pot avea atacuri de vertij care pot dura pana la 12 ore, deseori provocand varsaturi si lasand pacientul epuizat.
Rare cauze de vertij includ: accident vascular cerebral, scleroza multipla sau o tumora care afecteaza nervii care leaga urechea medie de creier. Totusi, aceste boli prezinta si alte simptome cum ar fi dificultati de vedere sau vorbire si ar trebui de fiecare data sa fie consultati de medic.
Vertijul poate apare uneori dupa un traumatism cranian. In cazul unor accidente este necesar consultul medical de urgenta.

Medicul va diagnostica vertijul din descrierea simptomelor. Examinarea urechii, a miscarilor oculare si a sistemului nervos pot fi necesare pentru a gasi cauza.
Daca vertijul este sever sau prelungit, pot fi necesare mai multe teste specifice. Poate fi necesar un test de provocare. Acesta implica mentinerea capului intr-o anumita pozitie pentru a produce ameteli si este folosit pentru diagnosticarea vertijului pozitional benign. Alt test simplu este inchiderea ochilor si mentinerea corpului nemiscata; daca pacientul se dezechilibreaza, probabil exista o problema a urechii interne.
De asemeni se poate efectua un test caloric: aer de diferite temperaturi este suflat in ureche pentru a verifica daca urechea interna functioneaza corect. Daca se suspecteaza artrita cervicala, se poate efectua o radiografie in aceasta zona. Daca pacientul prezinta si tinitus poate fi de folos efectuarea unui IRM sau a unui computer tomograf, pentru a exclude prezenta unei tumori cerebrale.

Tratamentul vertijului depinde de cauze si de severitatea simptomelor. Vertijul care reprezinta un simptom al durerii de ureche este de obicei de intensitate mica si dispare odata cu durerea de ureche. Totusi, daca vertijul este sever sau este insotit de varsaturi, poate fi necesara medicatia. Pot fi prescrise antibiotice pentru infectia bacteriana a urechii.
Daca labirintita este cauza vertijului, se recomanda repaus la pat intr-o camera linistita si intunecata pentru a usura senzatia de greata si vertijul. Labirintita de obicei trece de la sine, dar daca este provocata de o infectie bacteriana, poate fi necesar tratamentul antibiotic.
Vertijul poate fi agravat in timpul calatoriilor, deci medicul poate prescrie un antiemetic in cazul calatoriilor cu masina, avionul sau vaporul. Antiemeticele sunt medicamente folosite pentru tratarea greturilor prin oprirea semnalelor din acea parte a creierului care declanseaza varsaturile. Sunt de folos daca vertijul se datoreaza raului de miscare, migrenelor, tulburarilor urechii interne sau labirintitei. Daca vertijul este provocat de circulatia cerebrala precara, poate fi de folos administrarea de doze zilnice de aspirina.
Vertijul poate fi simptomul unei boli mai serioase, boala Meniere. Tratamentul acesteia consta in antiemetice pentru tratarea greturilor, impreuna cu antihistaminice pentru reducerea frecventei atacurilor de vertij. In timpul atacului, poate fi de folos repausul la pat si evitarea zgomotului. Evitarea stresului si dieta fara sare pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Reabilitarea vestibulara este un tratament eficient pentru vertijul comun. Reabilitarea vestibulara este un program de exercitii pare pot ajuta pacientul cu ameteli si probleme de echilibru. Programul poate include exercitii pentru echilibru si miscarile oculare si poate fi adaptat in functie de simptome. Exercitiile se practica zilnic acasa, dupa un numar de sedinte in care pacientul este invatat si ajutat de un terapeut.
Ocazional poate fi necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea excesului de lichid de la nivelul urechii medii. In cazul vertijului foarte sever, cum ar fi in cazul bolii Meniere, poate fi recomandata o operatie de sectionare a nervilor care leaga o parte a urechii medii de creier. Totusi, aceasta interventie este considerata de ultima alegere, deoarece se poate solda cu pierderea auzului pe partea urechii operate.
Ocazional vertijul poate fi tratat printr-o tehnica numita metoda Epley. Este o procedura in care capul pacientului este miscat in patru posturi diferite si mentinute pentru aproximativ jumatate de minut. Totusi, nu exista multe evidente care sa sustina eficacitatea acestei tehnici, pe termen lung.

Urmatoarele tehnici de auto-ajutor pot ameliora sau preveni simptomele de vertij:
- dormitul cu capul usor ridicat pe 2 sau mai multe perne
- dimineata, se recomanda ca pacientul sa se ridice usor din pat si sa stea la marginea patului cateva minute inainte de a se ridica in picioare
- evitarea aplecarii pentru a ridica lucruri
- evitarea intinderii gatului (spre exemplu, pentru a lua un obiect aflat pe un raft mai sus)
- miscari delicate si usoare cand pacientul se afla pe scaunul dentistului, la frizer sau in timpul unor activitati in care capul este la orizontala sau gatul este in extensie.