Scleroza multipla


Generalitati

Sus
Scleroza multipla Vezi galerie foto

Scleroza multipla este o afectiune neurologica cronica, care afecteaza sistemul nervos central, in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Scleroza multipla poate provoca dificultati in forta si controlul muscular, tulburari de vedere, de echilibru, ale sensibilitatii si tulburari ale functiilor mentale.

Creierul, maduva spinarii si nervii optici sunt conectate intre ele prin nervi si fibre nervoase. Un invelis proteic numit teaca de mielina inconjoara si protejeaza fibrele nervoase. Atunci cand mielina se inflameaza sau este distrusa (proces denumit demielinizare) rezultatul este intreruperea fluxului normal al impulsurilor nervoase la nivelul sistemului nervos central.

Procesul de demielinizare si consecinta acestuia, intreruperea fluxului impulsurilor nervoase, constituie o boala cunoscuta sub numele de scleroza multipla. Afectarea tisulara, denumita leziune sau placa, se formeaza in zonele de demielinizare.

In multe cazuri, celulele (oligodendrocitele) care sintetizeaza mielina sunt distruse, ca si fibrele nervoase (axonii). In aceasta situatie, organismul este incapabil sa refaca stratul de mielina sau fibrele nervoase, ceea ce va contribui si mai mult la dezvoltarea dizabilitatii.

Scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai:
- recadere-remisie, cand simptomele se pot diminua si apoi reapar la intamplare, timp de multi ani
- secundar progresiva, care initial urmeaza dupa o evolutie de tip recadere-remisie, iar mai tarziu, evolutia bolii devine constant progresiva
- primar progresiva, cand boala are o evolutie progresiva de la inceput
- recadere progresiva, cand deteriorarea constanta a functiei nervoase incepe odata cu aparitia pentru prima data a simptomelor; simptomele apar si dispar, dar deteriorarea nervoasa este continua.

Cauze

Sus

Cauza sclerozei multiple (SM) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unul din parinti a avut scleroza multipla.
Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata a copilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boli infectioase. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. S-au suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple, dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine.
In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabil nu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarziu scleroza multipla. Studiile de cercetare aflate in curs, sugereaza ca o problema la nivelul sistemului natural de aparare al organismului (sistemul imun), aparuta devreme in copilarie sau dupa infectii, poate declansa debutul sclerozei multiple. Factorul declansator poate fi o reactie autoimuna in care sistemul imun ataca mielina, stratul proteic care protejeaza fibrele nervoase.

Simptome

Sus

Simptomele din scleroza multipla variaza de la o persoana la alta, in functie de ce parte a creierului sau a maduvei spinarii (sistemul nervos central) este afectata. Pierderea de mielina sau cicatricile provocate de scleroza multipla pot afecta orice regiune a sistemului nervos central.
Simptomele pot aparea si disparea sau pot deveni mai mult sau mai putin severe de la o zi la alta sau, mai rar, de la o ora la alta. Simptomele pot deveni mai severe odata cu cresterea (sau mai putin frecvent, cu scaderea) temperaturii corpului sau dupa o infectie virala.
Unele simptome ale sclerozei multiple, cum ar fi tremorul spastic, durerea si dificultatea de a gandi clar, sunt similare celor aparute in alte afectiuni si nu inseamna neaparat ca este vorba de scleroza multipla.

Simptomele timpurii (de debut)

Cele mai frecvente simptome timpurii ale sclerozei multiple sunt:
- simptome musculare sau motorii, precum slabiciunea, tararea piciorului, rigiditate, tendinta de a scapa lucrurile din mana, senzatia de ingreunare, neindemanare sau stangacie sau lipsa coordonarii miscarilor (ataxie)
- simptome vizuale, precum vederea incetosata, intunecata, cu pete sau neclara, durere la nivelul globilor oculari (mai ales la miscarea lor), orbire sau vedere dubla
- nevrita optica, care consta in pierderea brusca a vederii si dureri oculare; este o manifestare destul de comuna la debutul bolii, aparand in pana la 23% din persoanele cu scleroza multipla
- simptome senzoriale, precum furnicaturi, senzatia de intepaturi de ac, amorteli, o strangere ca in banda in jurul corpului sau a picioarelor sau senzatii electrice care se deplaseaza de-a lungul spatelui si in jos, in picioare.
Simptomele de debut mai putin frecvente pot fi:
- simptome de echilibru, precum senzatia de cap usor sau ameteala si senzatia ca totul se invarte in jur (vertij)
- simptome vezicale, ca de exemplu incapacitatea de a tine urina (incontinenta urinara) sau de a goli complet vezica urinara sau pierderea senzatiei de mictiune (o incapacitate de a simti ca vezica urinara se umple, pana cand apare o nevoie brusca, urgenta de a urina).

Simptomele cand boala avanseaza

Pe masura ca scleroza multipla avanseaza, simptomele pot deveni mai severe si pot include:
- accentuarea dificultatilor musculare, precum slabiciunea, tararea piciorului, neindemanarea, stangacia sau lipsa coordonarii
- miscari rigide, mecanice (spasticitate) sau tremor care nu poate fi controlat, care pot face mersul dificil; poate fi necesar un scaun cu rotile uneori sau tot timpul
- durere sau alte simptome senzoriale
- incontinenta urinara sau mai rar, o incapacitate de a urina (retentie urinara)
- constipatie si alte tulburari intestinale
- la barbati, disfunctie erectila (impotenta)
- la femei, disfunctie sexuala
- probleme cognitive si emotionale, frecvente la persoanele care au scleroza multipla de mai mult timp:
- probleme cognitive, precum pierderi de memorie, dificultati de concentrare, scaderea atentiei sau dificultate in gasirea cuvintelor adecvate
- simptome emotionale, precum depresia, anxietatea si mania; un simptom rar este veselia excesiva, care pare inadecvata.

Mecanism fiziopatogenic

Sus

In general, scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai, care se numesc:
- recadere-remisie: evolutia consta in alternarea de perioade de boala activa, cand simptomele izbucnesc, cu perioade in care simptomele se amelioreaza; acest ciclu poate dura timp de multi ani; in perioadele de remisie, boala nu avanseaza
- secundar progresiva: simptomele active ale sclerozei multiple devin constant progresive, cu vatamarea continua a sistemului nervos central; de obicei simptomele se agraveaza pe masura ce boala avanseaza
- primar progresiva: boala este progresiva de la inceput, desi ritmul de degradare a sistemului nervos central difera de la o persoana la alta si difera la aceeasi persoana; acest mod de evolutie a sclerozei multiple nu este foarte frecvent, dar poate fi devastator
- recadere progresiva: este o forma rara de evolutie a sclerozei multiple, care provoaca o degradare constanta a nervilor, care incepe odata cu aparitia primelor simptome si continua sa afecteze sistemul nervos central chiar si atunci cand nu sunt prezente simptome.
Multe persoane cu scleroza multipla nu au o evolutie care sa urmeze cu exactitate unul din aceste modele. Adeseori evolutia este dificil de prezis. Nu numai ca difera de la o persoana la alta, dar modalitatea de evolutie se poate modifica la acelasi individ in cursul timpului.
Scleroza multipla tinde sa fie mai severa la barbati decat la femei, in particular la barbatii de varsta medie care dezvolta aceasta boala.
De obicei, scleroza multipla evolueaza cu mai multe episoade de recadere care apar in cursul mai multor ani (tipul de scleroza multipla cu recaderi-remisii). La multe persoane, primul episod de scleroza multipla are doar un singur simptom. Pot trece mai multe saptamani, luni sau ani pana la aparitia unei recaderi. Pe masura ce timpul trece, simptomele pot persista dupa fiecare recadere, astfel incat se pierde capacitatea de revenire completa dupa episodul de recadere. Adeseori apar noi simptome pe masura ce sunt afectate si alte zone din creier sau din maduva spinarii.

Evenimentele care pot indica ca poate fi vorba de o evolutie mai severa a sclerozei multiple sunt:
- recaderi frecvente in primii cativa ani ai bolii
- vindecare incompleta intre episoade
- dificultati motorii precoce, persistente, care afecteaza capacitatea de miscare
- numeroase leziuni "silentioase" care se pot evidentia la RMN (rezonanta magnetica nucleara), leziuni care nu par sa fie cauza simptomelor existente in prezent.
Durata bolii variaza. Majoritatea oamenilor care au scleroza multipla traiesc cu ea timp de zeci de ani. Desi adeseori persoanele afectate de scleroza multipla dezvolta in timp diverite dizabilitati, afectiunea in sine este rareori amenintatoare de viata si poate sa nu reduca in mod direct durata naturala de viata a persoanei in cauza.
Majoritatea oamenilor au o evolutie de tip recadere-remisie; dupa aproximativ 10 ani, circa jumatate din acestia vor avea o evolutie de tip secundar progresiva. Scleroza multipla primar progresiva apare la un numar redus de persoane din totalitatea celor cu aceasta afectiune.
Unele persoane au doar cateva episoade usoare, cu vindecare completa. Aceasta forma este numita scleroza multipla benigna.
Desi se intampla rar, totusi un mic numar de persoane decedeaza in cateva luni de la debutul bolii. Aceasta forma este numita scleroza multipla maligna sau fulminanta.

Complicatii

Sus

Complicatiile care se pot datora sclerozei multiple sunt:
- infectiile de tract urinar (ITU): persoanele cu scleroza multipla au adesea probleme urinare, precum incapacitatea de a controla mictiunea sau de a elimina urina; aceste dificultati cresc riscul de aparitie a ITU
- constipatia: incetinirea motilitatii intestinale si spasmele intestinale, precum si scaderea activitatii fizice, sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla si pot duce la aparitia constipatiei
- punctele dureroase la presiune: acestea apar atunci cand o persoana este nevoita sa stea in pat perioade indelungate de timp, mai ales daca este incapabila sa isi schimbe pozitia
- scaderea capacitatii de a se misca sau de a merge, ceea ce implica folosirea unui scaun cu rotile tot timpul sau din cand in cand.
Scleroza multipla nu trebuie sa interfereze cu majoritatea procedurilor de ingrijire a sanatatii, aplicate de rutina, cum ar fi anestezia stomatologica, anestezia generala (cu exceptia cazului in care persoana respectiva are probleme respiratorii) sau vaccinarile, cum ar fi cel antigripal. Totusi, nu este clar daca vaccinul antigripal administrat sub forma de spray intranazal (flu mist) se poate utiliza in siguranta la persoanele cu scleroza multipla.
Deoarece scleroza multipla poate afecta capacitatea de miscare si de deplasare, poate limita activitatea zilnica, mai ales pe masura inaintarii in varsta. Numeroase persoane cu scleroza multipla au diferite grade de dizabilitate, dar aceasta nu este intotdeauna severa sau constanta. Intr-un studiu recent referitor la imbatranirea persoanelor care au scleroza multipla, o treime din acestea isi pastrasera locul de munca si doua treimi puteau sa mearga la 25 de ani de la debutul bolii.
In cazul in care cineva are scleroza multipla, este indicat ca persoanele apropiate sa discute cu medicul curant in legatura cu modul in care aceasta boala le poate afecta viata de zi cu zi. Cunoasterea cat mai completa a modalitatilor de evolutie si a posibilelor complicatii va fi utila in realizarea de planuri de viitor.

Factori de risc

Sus

Riscul de aparitie a sclerozei multiple creste in functie de:
- localizarea geografica, sau locul in care persoana respectiva a copilarit (pana la 15 ani): persoanele care au trait in primii 15 ani din viata in regiunile cu clima mai rece, adica cele care sunt mai indepartate de ecuator, au tendinta de a avea o probabilitate mai mare de a face scleroza multipla, decat persoanele care au trait in regiunile mai apropiate de ecuator in timpul acestor ani
- daca au mai existat cazuri de scleroza multipla in familie: persoanele care au un parinte sau o ruda de rangul intai (inclusiv un frate geaman monozigot) cu scleroza multipla, au un risc usor crescut de a face aceasta afectiune
- rasa: persoanele care traiesc in Europa de Vest de mai multe generatii, au o probabilitate mai mare de a dezvolta scleroza multipla; este neobisnuita la americanii nativi (indienii americani), eschimosi si africani
- sexul: scleroza multipla este de aproximativ trei ori mai frecventa la femei decat la barbati.

Consult de specialitate

Sus

Unele din simptomele sclerozei multiple sunt asemanatoare celor intalnite in multe alte afectiuni. Se recomanda un consult medical daca, de o perioada mai lunga de timp este prezent cel putin unul din urmatoarele simptome:
- vedere incetosata, intunecata, cu pete, dureri oculare, pierderea vederii sau vedere dubla
- senzatia de slabiciune sau ingreunare, tararea involuntara a piciorului, rigiditate, probleme de mers si stangacie/neindemanare
- senzatie de furnicatura sau de intepaturi de ac, amorteala, strangere in banda in jurul corpului, bratelor sau picioarelor
- senzatii ca socuri electrice se deplaseaza de-a lungul spatelui, spre brate sau in jos, spre picioare
- incapacitatea de a tine urina sau de a goli complet vezica urinara
- ameteala
- instabilitatea, sentimentul de nesiguranta pe picioare
- probleme de memorie, scaderea atentiei, dificultati in gasirea cuvintelor adecvate sau dificultati in rezovlarea problemelor cotidiene.
Daca o persoana a fost diagnosticata cu scleroza multipla, este indicat sa consulte medicul daca:
- episoadele de simptome active au devenit mai frecvente sau mai severe
- a aparut un simptom nou, care nu a mai fost pana acum
- simptomele care sunt deja existente au suferit o modificare semnificativa.

Expectativa vigilenta

Sus

Simptomele formei usoare de scleroza multipla pot fi cauzate de multe alte afectiuni sau pot aparea uneori la persoanele sanatoase. De exemplu, numeroase persoane simt amorteli minore in degete sau au perioade de ameteli usoare din cand in cand.
Rigiditatea si slabiciunea musculara pot aparea atunci cand persoana respectiva este mai activa decat de obicei.
Expectativa vigilenta este adecvata in cazul acestor tipuri de dureri care apar zilnic. In cazul in care simptome devin mai frecvente sau nu dispar, se recomanda consultul medical.

Recomandari pentru persoanele cu scleroza multipla

Se recomanda ca persoana afectata sa aiba o discutie cu medicul in care sa fie informata despre expectatiile pe care le poate avea in situatia data, despre posibila evolutie si despre tratament. Scleroza multipla este o afectiune care nu poate fi predictibila, dar persoana respectiva trebuie sa aiba o idee despre ce anume este normal si ce simptome sau probleme sunt motive de ingrijorare.
Unele persoane cu scleroza multipla au nevoie de un suport activ, regulat din partea medicului lor. Altii vor sa faca fata situatiei lor singuri, cat mai mult posibil. Pentru acestia din urma, se recomanda sa se informeze ce semne sau simptome necesita un consult medical si sa caute ajutor atunci cand au nevoie.

Medici specialisti recomandati

Sus

Medicii specialisti care pot evalua simptomele sclerozei multiple si care o pot trata sunt:
- medicii de familie sau internistii: se recomanda consultarea medicului atunci cand apar prima data simptomele; acesta va recomanda un consult neurologic daca este cazul; la o persoana cu scleroza multipla, medicul de familie sau internistul poate trata problemele generale de sanatate, in timp ce neurologul se ocupa de tratamentul sclerozei multiple
- medicii neurologi: neurologul poate decide daca simptomele sunt cauzate de scleroza multipla si poate hotari impreuna cu persoana in cauza care este cel mai bun tratament pentru aceasta.
Multe centre medicale universitare si spitale mari au sectii sau centre in care lucreaza neurologi si alti profesionisti din domeniul medical care sunt specializati in diagnosticarea si tratarea sclerozei multiple si pot fi capabili sa asigure cea mai completa evaluare.

O persoana diagnosticata cu scleroza multipla poate avea nevoie la un moment dat de ajutorul unui:
- fiziokinetoterapeut, care ofera asistenta pentru exercitiile fizice necesare mentinerii fortei si flexibilitatii corpului si invata persoana respectiva cum sa faca fata dificultatilor de miscare
- terapeut specializat in terapia ocupationala, care poate ajuta la identificarea modalitatilor de indeplinire a activitatilor zilnice in cazul in care scleroza multipla a provocat deficite fizice
- logoped, care poate ajuta la imbunatatirea vorbirii, mestecarii si respiratiei, atunci cand scleroza multipla afecteaza musculatura fetei si a gatului
- psiholog sau psihiatru, care poate ajuta persoana in cauza sa faca fata durerii, sa isi mentina forta fizica si psihica si sa se adapteze dizabilitatii fizice; un psihiatru poate evalua si trata depresia, anxietatea sau alte tulburari de dispozitie, precum si problemele de memorie si de concentrare, in cazul in care sunt prezente
- specialist in managementul durerii, care poate ajuta in cazul prezentei unei dureri cronice semnificative, care poate aparea la unii oameni cu scleroza multipla; acesta poate oferi ajutor in gasirea de solutii pentru reducerea durerii, atunci cand acest lucru este posibil, sau poate sprijini pacientul in dobandirea capacitatii de a face fata durerii atunci cand aceasta nu dispare.
- neurochirurg, pentru realizarea unei interventii chirurgicale in cazul in care exista un tremor sau o spasticitate severa.

Investigatii

Sus

Punerea diagnosticului de scleroza multipla nu este intotdeauna un lucru usor. Poate trece ceva timp de la aparitia primelor simptome pana cand se confirma diagnosticul.
Scleroza multipla este diagnosticata atunci cand testele neurologice si examinarea neurologica evidentiaza cu certitudine prezenta leziunilor in mai mult de o zona a sistemului nervos central (de regula in creier si in maduva spinarii) si ca vatamarea a avut loc in mai mult de un moment din viata.
Diagnosticul de scleroza multipla se pune daca exista o asociere intre urmatoarele conditii:
- doua episoade distincte de simptome neurologice, precum slabiciune sau neindemanare, tulburari de vedere, furnicaturi sau amorteli sau tulburari de echilibru, care sunt obiectivate de un neurolog; fiecare episod trebuie sa aiba o durata de cel putin 24 ore si episoadele trebuie sa apara in momente diferite
- simptome care indica existenta de leziuni in mai mult de o regiune a sistemului nervos central si examene de laborator care evidentiaza anomalii corespunzatoare sclerozei multiple
- este sigur ca nu exista o alta afectiune care sa poata cauza aceste simptome si aceste rezultate de laborator.
Istoricul medical si examenul neurologic pot identifica posibilele probleme ale sistemului nervos si adeseori sunt suficiente pentru a sugera diagnosticul de scleroza multipla. Testele pot ajuta la confirmarea sau excluderea acestui diagnostic, in cazul in care doar istoricul si examenul neurologic nu pot sustine cu certitudine existenta acestei afectiuni.

Teste utilizate pentru diagnosticul sclerozei multiple

- rezonanta magnetica nucleara (RMN) a creierului si a maduvei spinarii: trebuie efectuate pentru a se confirma diagnosticul si pentru a-l ajuta pe medic sa decida ce tratament este cel mai bun; mai mult de 90% din persoanele cu scleroza multipla au un rezultat anormal la RMN; la persoanele diagnosticate deja cu scleroza multipla, RMN-ul este de asemenea util pentru a se evalua progresia bolii (RMN-ul si examinarea neurologica pot fi de folos in formularea unui prognostic dupa primul episod de simptome: ce persoane vor face in viitor scleroza multipla)
- punctia lombara poate fi efectuata pentru a se examina lichidul cefalorahidian: majoritatea persoanelor cu scleroza multipla au rezultate anormale la acest test, cum ar fi niveluri anormale a proteinelor numite imunoglobuline G (Ig G) sau o crestere usoara leucocitelor (globulelor albe)
- testul potentialelor evocate: poate uneori arata existenta unor anomalii ale creierului si ale maduvei spinarii si ale nervilor optici, pe care examinarea neurologica si alte teste nu pot sa le detecteze; testul numit potentialul evocat vizual este cel mai important dintre aceste tipuri de teste in diagnosticarea sclerozei multiple.

Teste utilizate pentru diagnosticul afectiunilor asociate

Testele urinare pot fi necesare pentru diagnosticarea unei probleme in controlul functiei vezicii urinare la o persoana cu scleroza multipla.
Testele neuropsihologice pot fi utile la identificarea unor probleme emotionale sau ale gandirii, care pot fi prezente fara ca persoana respectiva sa le constientizeze. In mod tipic, aceste teste sunt sub forma de intrebari si raspunsuri.
In prezent se fac studii in legatura cu un nou test, care consta in identificarea anticorpilor din scleroza multipla; speranta este ca ar putea ajuta la identificarea persoanelor care vor dezvolta scleroza multipla activa dupa primul episod de simptome. Daca acest test se va dovedi a fi eficace, el poate ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple active.
Este important ca persoana diagnosticata deja cu scleroza multipla sa fie reexaminata in cazul in care apar noi probleme. Simptomele noi pot fi cauzate mai degraba de alte afectiuni tratabile decat de scleroza multipla sau pot fi un semnal ca s-a produs o modificare a bolii, care ar pute afecta deciziile terapeutice.

Tratament

Sus

Tratamentul poate usura semnificativ viata persoanelor cu scleroza multipla. Tipul de tratament depinde de severitatea simptomelor si de faptul ca boala este in faza activa sau in remisie.
Desi cu tratamentul actual, scleroza multipla nu se poate vindeca, totusi medicamentele pot reduce numarul, frecventa si severitatea recaderilor si pot incetini progresia bolii. Inceperea tratamentului cat mai curand posibil dupa punerea diagnosticului de scleroza multipla poate preveni sau poate intarzia aparitia vatamarii definitive a sistemului nervos.
Medicamentele pot provoca efecte secundare inconfortabile, dar de obicei temporare, cum ar fi simptome asemanatoare celor din gripa. Totusi, dupa cateva luni de tratament, cei mai multi oameni nu mai prezinta efecte secundare datorate medicamentelor.
Reabilitarea, constand in fiziokinetoterapie, terapie ocupationala, logopedica si cognitiva, care pot ajuta persoana afectata sa faca fata simptomelor si sa invete sa se adapteze situatiilor din viata de zi cu zi si profesionale.
Terapiile alternative si complementare ce pot fi folosite in scleroza multipla sunt inca studiate, dar pana in prezent nici una nu s-a dovedit a fi eficace, ba chiar uneori ar putea cauza mai mult rau decat bine.

Tratament initial

In incercarea de a incetini progresia sclerozei multiple, tratamentul medicamentos este recomandat cat mai curand dupa ce s-a diagnosticat scleroza multipla de tip recadere-remisie. Rezultele obtinute in urma studiilor clinice au aratat ca persoanele tratate imediat ce au fost diagnosticate cu scleroza multipla, au rezultate mai bune decat cele la care inceperea tratamentului a fost amanata.
In stadiile initiale ale bolii poate fi afectat definitiv sistemul nervos. Tratamentul aplicat precoce poate ajuta la prevenirea sau la intarzierea cel putin partiala a acestei afectari. Exista astazi trei tipuri de medicamente aprobate care pot reduce frecventa recaderilor si probabil pot incetini progresia sclerozei multiple.
Acest tip de tratament poarta numele de terapie de modificare a bolii si cuprinde urmatoarele medicamente:
- interferon beta (Avonex,Betaferon si Rebif)
- glatiramer acetat (Copaxone).
- mitoxantrone (Novantrone, Onkotrone).
Interferonul beta si glatiramer acetatul suprima sau afecteaza activitatea sistemului imun. Acest tratament se bazeaza pe ipoteza ca scleroza multipla este o afectiune autoimuna, care este rezultatul unui raspuns anormal al sistemului imun, ce consta in atacarea unor tesuturi normale ale organismului, in acest caz, tinta fiind teaca de mielina ce acopera fibrele nervoase.
Desi aceste medicamente nu pot vindeca scleroza multipla, ele pot reduce numarul total, frecventa si severitatea recaderilor la unele persoane care au scleroza multipla de tip recadere-remisie. De asemenea ele pot reduce sau pot intarzia dezvoltarea dizabilitatii asociate cu acest tip de scleroza multipla. Betaferon si Novantrone pot de asemenea sa incetineasca progresia bolii la unele persoane cu scleroza multipla tipul secundar progresiv. In cazul in care persoana respectiva decide la un moment dat sa nu urmeze terapia de modificare a bolii, se recomanda sa colaboreze impreuna cu medicul pentru a se evalua cu regularitate daca boala a avansat.
Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

De retinut!

Rezultatele studiilor clinice au demonstrat ca persoanele care incep tratamentul imediat dupa ce au fost diagnosticati cu scleroza multipla au rezultate mai bune decat cei care au amanat tratamentul.
Cu toate acestea, administrarea medicamentelor are cateva dezavantaje semnificative. Decizia este dificila pentru multe persoane cu scleroza multipla. Unii prefera sa astepte sa vada daca simptomele se agraveaza inainte de a lua decizia de a incepe tratamentul.
Un mic procent din persoanele diagnosticate cu scleroza multipla pot sa aiba doar cateva episoade usoare in toata viata si sa nu dezvolte niciodata o dizabilitate, dar nu se poate sti deocamdata cine va face parte din aceasta categorie.

Tratament de intretinere

O persoana diagnosticata cu scleroza multipla poate necesita tratament cu interferon beta sau glatiramer (sau probabil mitoxantron) pe o perioada de timp nedeterminata.
Cele trei tipuri de medicamente aprobate pentru tratarea sclerozei multiple, ce fac parte din terapia de modificare a bolii, sunt:
- interferon beta (Avonex, Betaferon si Rebif)
- glatiramer acetat (Copaxone)
- mitoxantrone (Novantrone).
Aceste medicamente suprima sau afecteaza activitatea sistemului imun. Exista date care sugereaza ca scleroza multipla este o boala autoimuna, adica o boala in care sistemul imun ataca tesuturi normale ale organismului; in scleroza multipla este atacata mielina.
De asemenea se pot administra si alte medicamente in perioadele de recadere.
Corticosteroizii sunt utilizati frecvent pentru scurtarea duratei recaderilor si pentru reducerea severitatii acestora. Totusi, corticosteroizii nu pot preveni aparitia dizabilitatii definitive datorate sclerozei multiple si nu s-a demonstrat ca ar putea sa previna sau sa intarzie progresia afectiunii.
Daca persoana refuza sa urmeze terapia de modificare a bolii, este indicat ca ea sa continue colaborarea cu medicul, pentru a se putea evalua periodic progresia bolii. In cazul in care apar noi leziuni sau daca leziunile vechi se extind, poate sa se reconsidere decizia luata si sa se inceapa tratamentul.
Persoana afectata trebuie sa stabileasca impreuna cu medicul curant un program de consultari periodice, pentru monitorizarea si tratarea simptomelor si pentru urmarirea evolutiei. Monitorizarea poate fi utila pentru a se vedea daca la un moment dat nu ar fi mai indicat un alt tratament.
Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

Tratament in cazul agravarii bolii

Medicamentele trebuie sa amelioreze simptomele din scleroza multipla ce provoaca disconfort si dizabilitate.
Simptome precum spasticitatea (musculatura incordata), durerea, oboseala, tremorul, depresia, tulburarile sexuale si problemele vezicii urinare, raspund adesea bine la tratament medicamentos.
Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

Probleme legate de sfarsitul vietii

In cazuri rare, scleroza multipla poate fi amenintatoare de viata. In cazul in care starea pacientului se agraveaza considerabil, acesta poate dori sa faca un testament, in care sa isi exprime dorintele referitoare la acordarea de ingrijiri medicale, de care ceilalti trebuie sa tina cont in cazul in care se ajunge in situatia in care persoana respectiva nu mai este capabila sa mai ia decizii.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Este important ca persoana cu scleroza multipla sa gaseasca modalitati de a face fata nevoilor practice si emotionale ale acestei afectiuni. Acestea difera de la o persoana la alta, de aceea necesitatile pe care trebuie sa le satisfaca tratamentul ambulator variaza.
Tratamentul ambulator poate consta in gasirea de solutii pentru a face mai usoara activitatea casnica, pentru a face fata depresiei sau simptomelor specifice si obtinerea unui suport din partea prietenilor si a membrilor familiei.
In acest sens se recomanda urmatoarele:
- modificarea mediului familial sau efectuarea de ajustari in activitatea profesionala; de asemenea poate fi utila adaptarea programului zilnic, astfel incat activitatile cotidiene sa fie mai putin stresante sau obositoare; oboseala excesiva este o problema frecventa la persoanele cu scleroza multipla
- alimentatie sanatoasa, bogata in fructe, legume, seminte, cereale, carne de pui, peste, carne slaba si produse lactate cu continut scazut in grasimi; o dieta echilibrata se recomanda atat persoanelor cu scleroza multipla, cat si majoritatii adultilor sanatosi
- efectuarea regulata de exercitii fizice, fie singur, fie cu ajutorul unui fiziokinetoterapeut; in cazul in care persoana respectiva vrea sa faca singur exercitii, este indicat sa il intrebe pe medicul curant sau pe fiziokinetoterapeut care sunt miscarile adecvate pe care acestia le recomanda
- rezolvarea problemelor urinare: la un moment dat, majoritatea persoanelor cu scleroza multipla au probleme cu vezica urinara, care pot consta in dificultatea de a mentine sau de a elimina urina sau o combinatie a acestor probleme; medicul poate prescrie un medicament care poate fi util si poate ajuta la realizarea unui program al ingestiei de lichide si al activitatilor, astfel incat persoana respectiva sa poata ajunge la toaleta la timp atunci cand simte senzatia de mictiune
- modificari ale tipului de alimentatie in cazul in care sunt prezente dificultati in inghitire, frecvente in scleroza multipla avansata
- bauturile mai consistente sunt mai usor de inghitit; se pot consuma milkshake-uri sau sucuri sub forma de gelatina
- evitarea unor alimente precum biscuitii sau prajiturile care se faramiteaza usor (persoana respectiva se poate ineca)
- alimente moi, care sunt mai usor de mestecat; se poate folosi un blender pentru a se prepara alimente care sa poata fi mestecate mai usor
- consumarea de mese frecvente, in cantitati mici, pentru a se evita oboseala provocata de mancarea unor mese consistente
- fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

Reabilitarea persoanei cu scleroza multipla

Persoana cu scleroza multipla este sfatuita sa faca toate eforturile necesare pentru a-si mentine sanatatea. O dieta sanatoasa, odihna, folosirea inteligenta a energiei si suportul practic si emotional din partea membrilor familiei, prietenilor si al medicului pot fi extrem de folositoare.

Tratament medicamentos

Medicamentele recomandate in scleroza multipla pot fi folosite:
- in timpul unei recaderi, pentru a scadea durata si severitatea episodului
- perioada indelungata de timp, pentru a influenta evolutia naturala a bolii (terapia de modificare a bolii)
- pentru a controla simptomele specifice cand acestea apar.

Tratamentul unei recaderi

Medicamentele pot scurta durata unei recaderi aparute brusc si pot ajuta la obtinerea unei recuperari mai rapide. Tratamentul temporar cu medicamentele numite corticosteroizi este cel mai frecvent utilizat pentru controlul unei recaderi. Nu s-a demonstrat ca aceste medicamente ar influenta evolutia pe termen lung a bolii sau ar preveni aparitia dizabilitatii.

Terapia de modificare a bolii

Studii bine documentate sugereaza ca scleroza multipla este cauzata de actiunea sistemului imun, care provocata o inflamatie si ataca mielina (stratul care acopera nervul si fibrele nervoase). Medicamentele care modifica activitatea sistemului imun pot reduce numarul si severitatea episoadelor care altereaza stratul protector de mielina.
In prezent, interferon beta (Avonex sau Rebif sau Betaferon), glatiramer acetat (Copaxone) si mitoxantron (Novantrone) sunt singurele medicamente aprobate in acest scop. La persoanele cu scleroza multipla tipul recadere-remisie, aceste medicamente pot scadea numarul si severitatea recaderilor si pot duce la aparitia unui numar mai mic de leziuni cerebrale. De asemenea, ele pot intarzia aparitia dizabilitatii la unii oameni.
Betaferon si Novantrone pot intarzia progresia bolii la unele persoane cu scleroza multipla tipul secundar progresiv.
Scleroza multipla de tipul primar progresiv: la ora actuala, nu exista un tratament care modifica boala eficient in tipul primar progresiv de scleroza multipla.
Scleroza multipla tipul recadere-remisie: medicamentele folosite in acest tip pentru reducerea numarului si severitatii recaderilor si probabil pentru intarzierea aparitiei dizabilitatii sunt:
- interferon beta (Avonex, Rebif sau Betaferon)
- glatiramer acetat (Copaxone)
- mitoxantron (Novantrone).
Scleroza multipla tipul secundar progresiv: medicamentele recomandate in tratamentul acestui tip si posibil si pentru intarzierea progresiei bolii includ:
- interferon beta-1b (Betaferon)
- mitoxantron (Novantrone).

Tratament simptomatic

Tratarea simptomelor specifice poate fi eficace, chiar daca nu se poate opri progresia afectiunii.
Simptomele care adeseori pot fi controlate sau ameliorate cu ajutorul medicamentelor sunt:
- oboseala: medicamentele care reduc oboseala sau care pot fi utile in imbunatatirea somnului pot fi amantadina (Viregyt) sau fluoxetina (Prozac)
- incordarea musculara (spasticitatea) si tremorul: medicamentele care pot ameliora spasmele musculare sau rigiditatea sunt baclofen (Lioresal, Baclofen), dantrolene (Dantrium), gabapentin (Neurontin), diazepam sau clonazepam (Rivotril); uneori o combinatie a acestor medicamente are un rezultat foarte bun in reducerea simptomelor musculare
- probleme urinare si constipatie: medicamentele folosite pentru reducerea mictiunilor frecvente pot fi propantheline (Pro-Banthine), oxybutynin (Ditropan) sau tolterodine (Detrol); pentru ameliorarea constipatiei se pot utiliza laxative zilnic
- durere si senzatii anormale: in functie de severitate durerii, se pot folosi atat medicamente obtinute cu reteta, cat si fara reteta; medicamentele obtinute pe baza de reteta folosite frecvent pentru reducerea durerii din scleroza multipla sunt baclofen (Baclofen,Lioresal), carbamazepina (Carbamazepina, Finlepsin, Neurotop, Taver, Tegretol, Timonil, Stazepine) sau gabapentin (Neurontin); medicamentele care se pot obtine fara reteta pot fi acetaminophen (Paracetamol), ibuprofen sau naproxen sodium
- depresia: pot fi folosite medicamente antidepresive pentru scaderea depresiei, care este frecventa la persoanele cu scleroza multipla; sunt adesea folosite antidepresivele triciclice - precum amitriptilina, desipramina (Norpramin) sau imipramina (Antideprin) - sau inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, ISRS sau SSRI - precum fluoxetina (Prozac) sau sertralina (Zoloft) sau altele
- dificultatile sexuale: medicamentul indicat in acest scop este sildenafil (Viagra), atat la femei cat si la barbati; Yohimbina si clomipramina (Anafranil) pot fi de asemenea indicate pentru ameliorarea disfunctiei erectile (impotentei).

Scleroza multipla poate afecta mai multe regiuni ale sistemului nervos, producand o gama larga de simptome. Alegerea medicamentelor depinde de simptomele existente.
Medicamentele pot fi folosite doar uneori sau cu regularitate, in functie de cat de sever sau de constant este un anume simptom.
Modificari in dieta, in programul zilnic, efectuarea de exercitii fizice si alte obiceiuri, pot fi de asemenea utile persoanei in cauza ca sa faca fata unora din aceste simptome.
Medicamentele folosite pentru tratamentul simptomelor unui episod de scleroza multipla si pentru revenirea mai rapida dintr-o recadere sunt:
- corticosteroizi (precum metilprednisolon)
- ACTH (hormonul adrenocorticotropic)
- imunoglobuline administrate intravenos (IGIV) sau preparate din plasma (niciuna nu este utilizata frecvent).

Medicamente in stadiu experimental

Au fost incercate in tratarea sclerozei multiple o varietate de medicamente imunosupresoare si alte medicamente si substante chimice biologice (derivate din sau identice cu substantele sintetizate de organismul uman). Desi niciunul din acestea nu s-a dovedit cu certitudine a fi benefic in scleroza multipla, si niciunul nu a fost aprobat pentru a se administra in aceasta afectiune, totusi ele pot fi utilizate in cazul in care terapiile standard esueaza. Unele din ele sunt in prezent testate in studii clinice. Unele persoane cu scleroza multipla care nu au raspuns la terapia standard aleg sa faca parte din aceste studii.

De retinut!

Tratamentul de lunga durata cu interferon beta si glatiramer acetat poate ameliora calitatea vietii unora din persoanele cu scleroza multipla tipul recadere-remisie, facand recaderile mai rare si mai putin severe.
Unele studii sugereaza ca aceste medicamente pot de asemenea sa reduca sau sa intrazie aparitia dizabilitatii provocate de aceasta forma de boala.
Societatea Nationala pentru Scleroza Multipla din Statele Unite recomanda ca tratamentul cu interferon beta sau glatiramer acetat sa fie initiat imediat ce diagnosticul de scleroza multipla este pus cu certitudine. Majoritatea neurologilor sustin aceasta recomandare si sunt de acord acum ca afectarea permanenta a sistemului nervos poate aparea devreme, chiar daca simptomele sunt inca destul de usoare. Tratamentul aplicat precoce poate preveni sau intarzia aparitia unora din aceste afectari. In general, tratamentul este recomandat pana cand este evident ca nu mai are un beneficiu.
In ciuda recomandarii, totusi, unele persoane pot considera dificila decizia de a incepe sa urmeze o terapie care modifica boala, mai ales atunci cand simptomele lor au fost usoare. Unii pot sa refuze sa suporte riscurile si efectele secundare de tipul starii gripale ale interferonului daca nu sunt siguri ca au nevoie de acest tratament. Altii ar putea dori sa vada daca boala lor se agraveaza inainte de a incepe tratamentul. Un mic procent din persoanele diagnosticate cu scleroza multipla pot sa nu aiba decat cateva episoade usoare in toata viata lor si pot sa nu dezvolte niciodata vreo dizabilitate, dar evolutia bolii nu poate fi predictibila.

Recomandari in cazul terapiei care modifica boala
In cazul in care persoana respectiva decide sa nu urmeze terapia care modifica boala, este sfatuita sa colaboreze cu medicul curant, pentru ca starea lui de sanatate sa fie monitorizata prin controale regulate si RMN-uri efectuate periodic, pentru a se evalua daca boala avanseaza.
Daca apar leziuni noi sau daca cele deja existente se extind, persoana in cauza ar putea sa reconsidere decizia de a urma un tratament.
Necesitatea si dorinta de a lua medicamente sunt variabile. Daca simptomele sunt usoare, persoana respectiva ar putea alege sa refuze medicatia. Daca sunt prezente simptome specifice si acestea sunt suparatoare, anumite medicamente pot fi utile in controlarea lor. Persoana respectiva poate alege sa foloseasca medicamente doar in timpul recaderilor.
Trebuie luate in considerare urmatoarele:
- posibilele efecte secundare ale administrarii de corticosteroizi sau de alte medicamente, folosite pentru tratarea simptomelor sau pentru controlul recaderii; unii oameni au doar efecte secundare minore, in timp ce altii pot avea efecte secundare care ii pot deranja mai mult decat simptomele bolii
- costul tratamentului, al simptomelor si al recaderilor; in unele cazuri, folosirea de medicamente pentru controlarea simptomelor si a recaderilor poate reduce durata sederii in spital.
- alte probleme personale carora persoana in cauza trebuie sa le faca fata la serviciu sau acasa.
De asemenea este important de tinut minte ca poate fi dificil de spus daca medicamentele pot fi eficace. Scleroza multipla este o afectiune cu remisiuni spontane, ceea ce inseamna ca starea persoanei se poate ameliora de la sine, fara nici un tratament. Faptul ca simptomele se amelioreaza dupa tratament nu inseamna neaparat ca tratamentul are efect.

Tratament chirurgical

Persoanele cu scleroza multipla care prezinta un tremor sever, fiind afectate miscarile corpului, pot beneficia de tratament chirurgical.
Persoanele cu spasticitate severa (rigiditate musculara) pot raspunde bine la insertia unei pompe in regiunea dorsala, care sa elibereze medicatia, atunci cand administrarea medicamentelor pe cale orala nu a dat rezultat.
Indicatiile chirurgicale includ:
- stimularea profunda a creierului: tremorul sever si care determina dizabilitatea persoanei, aparut la cea mai mica miscare a membrelor, poate raspunde la implantarea unui dispozitiv care stimuleaza o anumita zona din creier; aceasta operatie poate fi realizata de catre un neurochirurg
- implantarea unui cateter sau a unei pompe pentru medicatie, in caz de spasticitate; durerea severa sau spasticitatea pot raspunde la implantarea unui cateter sau a unei pompe in regiunea dorsala inferioara, care elibereaza medicatia intr-un ritm constant, cum ar fi baclofen (Lioresal).

De retinut!

Stimularea profunda a creierului este de regula ultima optiune, dupa ce toate celelalte optiuni terapeutice au fost incercate fara succes in tratarea simptomelor sclerozei multiple. Este indicata numai la persoanele cu tremor sever.
Alte tratamente

Impredictibilitatea si varietatea simptomelor cauzate de scleroza multipla a dus la incercarea mai multor modalitati de tratare a acestei afectiuni.

Tratamente experimentale

Tratamentele experimentale pentru scleroza multipla includ reducerea activitatii sistemului imun cu medicamente imunosupresoare sau alte metode, precum iradierea limfatica totala, in care intregul sistem ganglionar limfatic este expus iradierii.
Desi aceste metode au fost folosite cu succes in tratamentul altor afectiuni medicale, ele au esuat in obtinerea unor beneficii semnificative atunci cand au fost testate in cadrul unor experimente clinice controlate.
Ele raman terapii experimentale pentru scleroza multipla, desi pot fi luate in considerare la persoanele care nu au raspuns la nici o alta forma de tratament.
Transplatul de maduva osoasa, un procedeu de inlocuire a sistemului imun, a fost folosit experimental pentru tratarea sclerozei multiple. Totusi, nu exista o dovada clara ca ar fi eficient, de aceea nu este recomandat in mod curent.

Terapii complementare

Alte tipuri de tratament pentru scleroza multipla sunt terapiile alternative la medicina alopata. Aceste terapii alternative atrag multi oameni cu scleroza multipla, mai ales pe cei la care tratamentele conventionale nu au avut un succes prea mare. Un studiu recent a aratat ca o treime din persoanele cu scleroza multipla au incercat o forma sau alta de terapie neconventionala, de obicei in asociere cu terapia standard.
Cercetarile clinice nu au demonstrat ca vreuna din aceste terapii complementare ar fi eficace in tratamentul sclerozei multiple si prin urmare, acestea nu sunt recomandate.
Multe terapii complementare au fost propuse ca tratament in scleroza multipla. Niciunul dintre acestea nu s-a dovedit ca ar putea modifica evolutia bolii.
Cele mai folosite dintre acestea sunt:
- diete si suplimente vitaminice, minerale, pe baza de plante sau nutritive
- acupunctura
- masajul terapeutic - adeseori folosit de catre fiziokinetoterapeuti
- biofeedback.
Desi cercetarile clinice nu au demonstrat ca una din aceste terapii complementare ar fi eficienta, o persoana cu scleroza multipla ar putea avea un rezultat satisfacator daca ar utiliza terapii netraditionale sigure in completarea tratamentului medical conventional.
Unele terapii complementare pot ameliora stresul, incordarea musculara si pot imbunatati starea generala si calitatea vietii.
Un studiu recent, vast, a indicat ca suplimentele cu vitamina D, pot scadea riscul de aparitie a sclerozei multiple la unele femei. Studiul arata ca suplimentele cu vitamina D pot de asemenea sa incetineasca progresia bolii; totusi, sunt necesare mai multe cercetari pentru a se demonstra clar ca acestea sunt eficace.
De asemenea, cercetarile clinice nu au putut demonstra ca tratamentele precum terapia cu venin de albine, cu procarin (o combinatie de cafeina si histamina) si terapia cu oxigen hiperbar ar avea vreun beneficiu la persoanele cu scleroza multipla.
Din contra, unele din aceste terapii ar putea fi daunatoare si costisitoare si nu sunt recomandate de majoritatea expertilor.

De retinut!

Scleroza multipla nu se poate vindeca. Pana in prezent, singurele tratamente dovedite eficace in modificarea evolutiei bolii sunt interferon beta (Avonex, Rebif sau Betaferon), glatiramer acetat (Copaxone) si mitoxantron (Novantrone). Alte tipuri de tratamente nu trebuie sa inlocuiasca aceste medicamente atat timp cat acestea nu au fost incercate si nu s-au dovedit a fi ineficiente.
Terapiile complementare nu s-a dovedit eficiente in tratamentul sclerozei multiple, dar unii oameni au afirmat ca acestea au dat rezultat in cazul lor. Aceasta s-ar putea datora, macar in parte, efectului placebo, care este frecvent intalnit la persoanele tratate pentru scleroza multipla.
De asemenea, aceasta s-ar mai putea datora faptului ca unele terapii complementare, desi nu pot trata boala in sine, pot ameliora starea generala de bine a persoanei, ajutand-o sa se simta mai bine si mai sanatoasa. Si, in unele cazuri, simptomele se pot ameliora de la sine.
De aceea persoanele cu scleroza multipla care se gandesc sa incerce un tratament complementar, sunt sfatuite sa obtina cat mai multe informatii mai intai.
De asemenea, sunt sfatuite sa discute cu medicul lor daca acesta:
- este sigur: este indicata discutarea cu medicul curant despre siguranta tratamentului si despre posibilele efecte secundare ale lui; acest lucru este important in special la persoanele care iau medicamente pentru scleroza multipla, deoarece unele terapii complementare pot fi periculoase daca se asociaza cu medicamente; un tratament care poate fi daunator si care ar putea ameliora sau nu simptomele nu merita riscul
- este eficient: deoarece simptomele sclerozei multiple pot apare si dispare, poate fi dificil de estimat daca un tratament anume este intr-adevar eficace; este bine de tinut minte ca daca persoana respectiva se simte mai bine dupa administrarea unui tratament anume, acesta nu este intotdeauna motivul ameliorarii; adeseori scleroza multipla se amelioreaza de la sine (remisie spontana)
- cat costa: un tratament costisitor, care nu s-a dovedit a fi eficient, nu isi merita pretul; de aceea persoanele in cauza sunt sfatuite sa fie precaute vizavi de terapeutii sau de produsele care cer o investitie financiara semnificativa de la inceputul tratamentului
- va imbunatati starea generala de sanatate: chiar daca nu sunt eficiente in tratarea sclerozei multiple, unele proceduri complementare (cum ar fi masajul, yoga sau acupunctura) pot fi sigure si pot duce la practicarea unor obiceiuri sanatoase care imbunatatesc starea generala de bine; acestea ar putea fi incercate.
In cazul unei afectiuni dificil de tratat, cum este scleroza multipla, poate fi extrem de tentanta apelarea la un tratament care promite a fi eficient. Dar persoanele afectate de acest gen de boli sunt sfatuite sa fie prudente vizavi de incercarea unor tratamente care nu s-au dovedit cu certitudine ca ar fi bune.

Profilaxie

Sus

In general, la ora actuala nu se poate preveni aparitia sclerozei multiple sau a episoadelor acestei boli. La persoanele care au scleroza multipla tipul recadere-remisie, tratamentul cu interferon beta sau cu glatiramer acetat poate reduce frecventa recaderilor, iar interferonul beta poate intarzia dezvoltarea dizabilitatii.
Interferonul beta-1b (Betaferon) sau mitoxantrona (Novantrone) pot intarzia progresia bolii la unele persoane cu scleroza multipla, tipul secundar progresiv. Aproximativ jumatate din persoanele cu scleroza multipla tipul recadere- remisie vor evolua catre scleroza multipla tipul secundar progresiv in 10 ani.
S-a presupus ca scleroza multipla se poate datora unei leziuni, unui soc, sarcini sau unor vaccinari, dar aceste ipoteze nu au putut fi demonstrate stiintific pana in acest moment.
La o persoana care are deja scleroza multipla, o infectie virala (cum ar fi cu virusul gripal) poate provoca apritia unui nou episod.
In cursul sarcinii, femeile cu scleroza multipla au adeseori mai putine recaderi. In primele 3 pana la 6 luni de la nastere, totusi, ele au frecvent tendinta de a avea mai multe recaderi.
Persoanele cu scleroza multipla sunt sfatuite sa evite supraincalzirea organismului ori de cate ori este posibil. Cresterea temperaturii corpului poate agrava temporar simptomele, deoarece suprasolicita nervii care sunt deja afectati de scleroza multipla. Se recomanda utilizarea aerului conditionat, mentinerea unei temperaturi mai reci in camera si evitarea bazinelor de inot cu apa fierbinte si a bailor fierbinti. In timpul anotimpurilor cu temperaturi ridicate si foarte ridicate este indicata efectuarea activitatilor in incaperi cu aer conditionat si cat mai putin posibil in afara acestora.




405699 vizualizari, 05 Aprilie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Scleroza multipla - semne care nu trebuie ignorate Scleroza multipla - semne care nu...

    Generalitati Scleroza multipla este o tulburare a sistemului nervos central care afecteaza creierul, maduva spinarii si nervii acesteia, precum si muschii care sustin maduva spinarii. Scleroza multipla este o afectiune inflamatorie in cazul careia, celulele albe...citeste mai mult

  • 7 raspunsuri importante pentru cele mai frecvente intrebari despre scleroza multipla 7 raspunsuri importante pentru cele...

    Generalitati Scleroza multipla este o afectiune cronica a sistemului nervos central, principala retea de nervi care transporta informatiile transmise de organele corpului catre creier, de-a lungul coloanei vertebrale. Atunci cand axonii (principalele linii de...citeste mai mult

  • Scleroza laterala amiotrofica - Boala Charcot sau boala Lou Gehrig Scleroza laterala amiotrofica - Boala...

    Generalitati Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala Lou Gehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere (reducere) progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori. Neuronii motori comanda muschii voluntari,...citeste mai mult