Cancerul mamar, metastatic sau recidivant


Generalitati

Sus
Cancerul mamar, metastatic sau recidivant

Cancerul mamar este o boala in care celulele din san incep sa creasca rapid intr-un ritm de necontrolat.

Cancerul mamar e cel mai frecvent tip de cancer la femei, desi cancerul pulmonar ramane cauza cea mai frecventa de deces atat la barbati, cat si la femei.

Aproximativ 1% din toate cancerele mamare apar la barbatii adulti.

Cancerul mamar metastatic

Metastaza este deplasarea celulelor canceroase, fie prin sistemul circulator sau prin cel limfatic. Cancerul mamar metastatic apare cand celulele canceroase trec din san spre alte parti ale corpului si continua sa se inmulteasca in noua locatie. Metastazarea in zone apropiate sanului, de exemplu in axila (sub brat), este denumita metastazare regionala.
Metastazarea in alte arii ale corpului, ca de exemplu in oase, ficat sau plaman, este denumita metastazare la distanta. Cancerul metastatic poate fi prezent in momentului diagnosticului initial sau poate aparea luni sau ani mai tarziu, urmand tratamentului pentru stadiul I, stadiul II sau stadiul III. Cancerul metastatic este prezent pana la 5% din femei in mometul diagnosticului.

Cancerul mamar recidivant sau recurent

Cancerul mamar recurent este acel tip de cancer care reapare dupa incheierea tratamentului. Cancerul mamar reapare la 20% pana la 30% din toate femeile dupa diagnosticul initial. Rata recurentei este mai mare in primii 5 ani dupa tratament, dar poate aparea in pana la 30 de ani dupa diagnosticul initial.
Recurenta locala indica ca boala a reaparut in san dupa extirparea tumorii si radioterapie sau in pielea peretelui toracic dupa mastectomie. Recurentele locale ale cancerului mamar nu sunt considerate metastaze.
Recurenta regionala semnifica, de obicei, ca boala a reaparut in apropierea nodulilor limfatici, ca de exemplu sub brat (nodulii limfatici axilari) sau in zona gatului (noduli limfatici supraclaviculari).
Recurenta la distanta se refera la cancerul mamar aparut in alte parti ale corpului, ca de exemplu in ficat, plaman, oase sau creier.

Cauze

Sus

Cauza exacta a cancerului mamar nu este cunoscuta. Hormonii feminini si cresterea in varsta joaca un rol. Cancerul mamar e o boala frecventa la femeile peste 50 de ani. Probabilitatea ca o femeie sa dezvolte cancer mamar la varsta de 30 de ani e de 1 la 250. Riscul ca o femeie sa dezvolte cancer mamar la varsta de 40 de ani este de 1 la 70. Femeile cu istoric de cancer mamar au un risc crescut de a dezvolta cancer recurent sau metastatic, marea majoritate a recurentelor aparand intre 5 pana la 10 ani de la diagnosticul initial.

Simptome

Sus

Simptomele cancerului metastatic sau recurent depind de localizarea si intinderea cancerului. Pot exista simptome fizice specifice, ca de exemplu o tumora in san sau pe peretele toracic, dureri osoase sau o respiratie intrerupta (scurtata). Pot sa nu existe simptome. Uneori, cancerul recurent sau metastatic este descoperit inainte ca simptomele sa apara fie la o radiografie toracica, fie la testele de laborator care se fac pentru stadializare sau pentru urmarire.

Cancerul mamar recurent

Recurenta locala a cancerului mamar poate cauza multe simptome, printre care:
- un nodul care creste in dimensiune, localizat la nivelul sanului sau in axila (subsuoara) dupa chirurgia consevatoare a sanului;
- tumora care se mareste pe peretele toracic dupa mastectomie;
- modificare in marimea sau forma sanului;
- modificari la nivelul pielii, ca de exemplu o gropita sau o incretitura a pielii sanului;
- secretie sau o sangerare din mamelon (secretie spontana);
- retractie sau inversiune la nivelul mamelonului;
- mamelon acoperit cu cruste;
- schimbare in culoarea sau in modul in care este simtita pielea pe san sau pe zona mai inchisa din jurul sanului (areola mamara), dupa chirurgia conservatoare a sanului si radioterapie;
- schimbare la nivelul peretelui toracic dupa mastectomie.

Cancerul mamar metastatic

Cancerul mamar metastatic este, de obicei, descopetit din cauza simptomelor care pot varia in functie de localizarea si extensia metastazelor. Dureri de spate, solduri sau stern pot aparea datorita metastazelor osoase. Scurtarea respiratiei sau oboseala extrema pot aparea datorita metastazelor pulmonare. Lipsa poftei de mancare, oboseala extrema si ingalbenirea sau mancarimea pielii pot aparea datorita metastazelor hepatice. Confuzie, pierderea memoriei, cefalee (dureri de cap) si probleme vizuale pot aparea datorita metastazelor cerebrale (din creier).

Diagnostic

Sus

Cancerul mamar metastatic si recurent sunt diagnosticate folosind examinarea fizica, mamografia, testele de sange, radiografia toracica, osoasa, ultrasunetele si scanarea CT sau RMN. Diagosticul de cancer mamar trebuie confirmat printr-o biopsie din regiunea suspicionata.

Stadializare

Cancerul mamar este o crestere anormala a celulelor care se gasesc (captusesc) intre ductele si lobulii sanului. Cancerul mamar este clasificat in functie de aspectul microscopic al celulelor canceroase. Stadiile indica cat de departe s-au deplasat celulele canceroase. Medicul care trateaza un cancer mamar determina stadiul culegand informatii din testele ce se fac, ca biopsia din nodulii limfatici, testele de sange, radiografiile osoase. Stadializarea cancerului este unul din cei mai importanti factori in alegerea tratamentului adecvat.

Investigatii

Sus

Boala metastatica este prezenta la femei in momentul diagnosticului in proportie de pana la 5%. Cancerul mamar recidiveaza la 20% pana la 30% dupa diagnosticul initial. Rata recurentei este mai mare in primii 5 ani dupa tratament, dar poate aparea pana la 30 de ani dupa diagnosticul initial.

Urmatoarele teste pot ajuta personalul medical sa determine daca cancerul mamar a metastazat sau recidivat:
Ultrasonografia abdominala produce o imagine care poata ajuta la aflarea cauzei durerii abdominale sau cresterii circumferintei abdominale.
Testele de sange, ca numararea completa a celulelor sanguine si tabloul sanguin, sunt folosite pentru a afla cauza oboselii, slabiciunii, febrei, contuziilor (vanatai) sau scaderii in greutate.
Radiografia toracica produce o imagine cu care se poate determina daca simptomele ca tusea persistenta, tusea cu expectorare de sange, durerea toracica (durerea in piept) sau dificultatile de respiratie sunt cauzate de boala metastatica care afecteaza plamanii.
Scanarea la tomograf computer (CT) produce o imagine care poate ajuta la aflarea extensiei cancerului in cavitatea toracica (in piept) sau in organele din abdomen sau pelvis.
Scanarea CT sau RMN a extremitatii cefalice (a capului) produce o imagine care ajuta la evaluarea simptomelor, ca de exemplu confuzia, paralizia (diminuarea sau abolirea motricitatii/miscarii unui muschi, a unui grup muscular sau a unei parti din corp), parestezia (amorteala), probleme de vedere, vertij (ameteala) sau cefalee (durere de cap) care pot indica boala metastatica la nivel cerebral.
Scanarea osoasa (radiografia) sau RMN-ul spinal (al maduvei spinarii) produc o imagine cu care se poate determina daca durerea din spate, solduri sau pelvis poate fi cauzata de boala metastatica.
Biopsia este o mostra de tesut din metastaza suspicionata, ca de exemplu o biopsie din ficat sau plaman.

Testele pe care specialistul le poate folosi pentru a evalua cancerul mamar recurent care e limitat doar la nivelul sanului (recurenta locala) sunt:
- Mamografia, care depisteaza cancerul la san si investigheaza nodulii care se pot fi simtiti la o autoexaminare a sanului (palpare);
- Examinarea clinica a sanului pentru a cauta nodulii sau alte modificari neobisnuite;
- Ultrasonografia (ecografia) pentru a investiga un nodul descoperit la examinarea clinica a sanului sau la o mamografie. Ecografia sanului este, de asemenea, folosita pentru a localiza nodulii care pot fi cancerigeni si pentru a deosebi nodulii solizi (ca si consistenta) de cei fluizi (chistici);
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este, uneori, folosita pentru a localiza nodulii, care pot fi de natura canceroasa, si pentru a diferentia intre nodulii de consistenta solida si cei cu consistenta lichidiana;
- Biopsia sanului, prelevarea (recoltarea) unui fragment de tesut din san si examinarea lui la microscop pentru a cauta semne ale cancerului.

Testele care se pot efectua asupra celulelor canceroase sunt:
- statusul receptorilor pentru estrogeni si progesteron, pentru a determina daca acesti hormoni influenteaza cresterea tumorala;
- statusul receptorului HER-2, pentru a determina daca proteina care regleaza cresterea unor tipuri de cancer mamar este prezenta.

De retinut!
Femeile care au avut cancer mamar la unul din sani au un risc crescut de recurenta. Pentru a fi sigure ca boala nu a recidivat, ele trebuie sa faca controale regulate care includ examinarea fizica (palparea) si mamografia.
Daca se observa modificari neobisnuite in zona tratata sau in celalalt san sau daca pacientele au nodulii limfatici mariti sau dureri osoase, trebuie solicitata parerea specialistului (cu care trebuie discutate toate aceste modificari).

Factori de risc

Sus

Femeile care au avut cancer mamar au risc crescut de a dezvolta cancer mamar metastatic sau recurent.

Factorii de risc cel mai frecvent asociati cu posibilitarea de a dezvolta cancer mamar sunt:
- varsta: boala este neobisnuita la femeile sub 35 de ani; toate femeile de 40 de ani si mai in varsta au risc crescut de cancer mamar, majoritatea cancerelor apar le femeile peste varsta de 50 de ani; riscul este, mai ales, crescut la femeile peste 60 de ani;
- rasa: cancerul mamar apare mai frecvent la femeile albe decat la hispanice sau negre;
- genul feminin: desi cancerul mamar poate aparea si la barbati, 99% din toate cancerele mamare sunt descoperite la femei.

Cancerul mamar recurent

Cancerul mamar recidiveaza in proportie de 20% pana la 30% dupa diagnosticul initial. Rata recurentei este mai mare in primii 5 ani dupa incheierea tratamentului, dar recurenta poate aparea in pana la 30 de ani dupa diagnosticul initial. Recidiva e conditionata de mai multi factori.

Stadiul: stadiul cancerului e o masura a extensiei bolii in momentul diagnosticului initial. Stadiul este factorul cel mai important in prezicerea prognosticului, dar nu este singurul. El indica cat de mult s-a extins cancerul in san si daca s-a extins in tesuturile din jur sau in alte organe. Medicul determina stadiul cancerului mamar culegand informatii din testele efecutate ca biopsia din nodulii limfatici, testele de sange, scanarea osoasa si radiografii.

Clasificarea: clasificarea cancerului mamar se bazeaza pe faptul daca cancerul a inceput sa se dezvolte din ducte sau din lobii sanului, daca celulele canceroase au invadat ductele sau lobii si cum arata celulele canceroase la microscop. Unele tipuri de cancer mamar au probabilitate mai mare de recidiva decat altele.

Tratamentul: femeile care sunt tratate cu chimioterapie si terapie hormonala, ca tamoxifen, au o incidenta mai scazuta de recurenta decat femeile cu acelasi stagiu, dar care nu sunt tratate. Posibilitatea de a face terapie hormonala depinde de existenta receptorilor pentru hormoni din sanul afectat de cancer mamar.

Consultul de specialitate

Sus

Unele femei cu cancer metastatic sau recurent nu prezinta simptome. Uneori, cancerul este descoperit inainte aparitiei simptomatologiei, fie la o radiografie toracica, fie in cadrul testelor de laborator folosite in stadializare sau in urmarirea bolii. Cand simptomele sunt prezente, ele depinde de partea din corp afectata de cancerul mamar.
Trebuie solicitata parerea medicului oncolog, radioterapeut sau a chirurgului daca exista oricare din urmatoarele simptome:
- tumora (proeminenta, umflatura) sau o rana pe san sau pe peretele toracic;
- tumefiere (umflatura) in axila (subsuoara) sau la nivelul gatului;
- tumefierea bratului;
- dureri osoase, in special in spate sau la nivelul soldului;
- scutarea respiratiei sau tuse;
- pierderea apetitului;
- oboseala extrema;
- greata sau voma;
- cefalee (dureri de cap).
Daca pacienta nu a fost diagnosticata cu cancer mamar, simptomele de la nivelul sanului trebuie evaluate de personalul medical.

Expectativa vigilenta

Sus

Asteptarea activa este o perioada de timp in care pacientul si personalul medical urmaresc simptomele si starea pacientului fara a initia tratamentul medical. Asteptarea activa poate fi luata in considerare atunci cand cancerul mamar este atat de avansat, incat metodele de tratament existente nu pot imbunatati calitatea vietii in timpul ramas pana la deces. Fiecare situatie individuala trebuie analizata cu personalul medical pentru a determina daca o perioada de asteptare activa este necesara.

Medicii specialisti recomandati

Sus

Daca pacientii fac tratament pentru cancer mamar, specialistii care poate evalua noile probleme aparute sunt:
- medicul oncolog
- medicul radioterapeut
- medicul chirurg.

Tratament

Sus

Tratamentul cancerului mamar recurent si metastatic depinde de locul unde a aparut si de cat de mult s-a raspandit.

Tratamentul poate include:
- chimioterapia
- terapia hormonala, ca tamoxifen sau inhibitori aromatici
- terapia biologica, cu anticorpi monoclonali care blocheaza proteina HER-2
- radioterapia
- extirparea chirurgicala a tumorii.

Deciziile asupa tratamentului cancerului mamar recurent sau metastatic se bazeaza pe o combinatie de factori, care include informatii specifice despre cancer, deciziile pacientei si starea generala de sanatate. Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer mamar nu fac nici cancer mamar metastatic, nici cancer mamar recurent.
Desi majoritarea cancerelor mamare recurente sau metastatice nu pot fi vindecate, tratamentul poate imbunatati calitatea vietii si creste timpul de supravietuire. Tipul de tratament aplicat depinde de starea generala de sanatate a pacientei si de cat de bine se descurca cu activitatile de zi cu zi (statusul de performanta).

Tratament initial

Tratamentul aplicat depinde de simptome, de zona din organism interesata si de posibilitatea ca cancerul sa se fi extins.
Tratamentul poate include:
- terapia hormonala cu medicamente ca tamoxifen sau un inhibitor aromatic
- chimioterapia cu medicamente ca doxorubicin, taxol sau ciclofosfamide
- bifosfonati pentru a reduce durerea osoasa, fracturile si compresia asupra maduvei spinarii cauzate de metastazele vertebrale
- radioterapia pentru a distruge celulele canceroase
- interventia pentru recurenta locala
- corticosteroizi pentru a reduce inflamatia si tumefactia (umflatura) cauzate de boala metastatica ce intereseaza creierul si maduva spinarii.

Trialuri clinice care testeaza noile medicamente si noile combinatii de medicamente sunt in desfasurare. Pacientii pot discuta cu personalul medical despre posibilitatea participarii la un trial clinic.
Durata de timp dintre vizitele la medicul specialist depind de cat de mult timp a trecut de la tratamentul initial, tipul de tratament urmat, raspunsul la acel tratament si de posibilitatea ca boala (cancerul) sa se fi extins sau nu.

Daca o pacienta a fost diagnosticata recent cu cancer mamar recurent sau metastatic, ea poate avea o varietate de sentimente. Majoritatea femeilor au sentimente de negare a realitatii, furie si mahnire. Nu exista o atitudine normala, un mod potrivit de a reactiona la diagnosticul de cancer mamar. Exista multe lucruri pe care pacientele le pot face pentru a le ajuta sa-si controleze reactiile emotionale la aflarea diagnosticului de cancer mamar recurent sau metastatic. Discutia cu familia sau prietenii poate ajuta. Unele femei pot descoperi ca petrecerea timpului liber cu ele insele e ceea ce au nevoie. Pot fi, de asemenea, contactate organizatiile neguvernamentale care asigura suport pacientilor cu cancer mamar. Discutia cu alte persoane care pot avea sentimente similare poate fi foarte utila. Este important sa se discute cu medicul specialist, daca sentimentele pacientului interfereaza cu abilitatea lui de a lua hotarari asupra starii sale de sanatate. Centrul unde se face tratamentul cancerului mamar poate oferi suport psihologic sau financiar.
Tratamentul la domiciliu poate ajuta pacientul sa faca fata efectelor secundare care cel mai adesea insotesc boala sau tratamentul sau.

Tratament la domiciliu

In timpul tratamentului pentru cancer mamar metastatic sau recurent, se poate apela la tratamentul la domiciliu pentru a ajuta pacientul sa faca fata efectelor secundare care adesea insotesc cancerul mamar sau tratamentul. Tratamentul la domiciliu poate fi tot ceea ce e necesar pentru a se descurca cu urmatoarele probleme obisnuite. In general, obiceiurile sanatoase ca: un regim echilibrat si posibilitatea de a dormi suficient si a face miscare, pot ajuta la controlul simptomelor. Daca specialistul recomanda o anumita medicatie si anumite instructiuni pentru a trata aceste simptome, ele trebuie respectate.

Tratamentul pentru greata sau voma include urmarirea si tratarea semnelor timpurii de deshidratare, ca gura uscata, saliva lipicioasa si reducerea productiei de urina, urina avand o culoare galben inchis.

Tratamentul durerii poate ajuta la imbunatatirea starii de bine fizice si mentale.

Tratamentul diareei include punerea stomacului in repaus si a fi in alerta pentru semne de deshidratare. Trebuie consultat medicul specialist inainte de a folosi medicamente pentru diaree eliberate fara prescriptie medicala.

Tratamentul constipatiei include exercitii usoare alaturi de o ingestie adecvata de fluide si o dieta bogata in fructe, legume si fibre. Trebuie consultat medicul specialist inainte de a folosi laxative.

Tratamentul oboselii include un plus de odihna in timpul chimio- si radioterapiei. Trebuie ca simptomele sa ghideze pacientul. El poate fi capabil sa-si faca treburile de rutina si doar sa trebuiasca sa doarma mai mult. Oboseala este adesea mai accentuata la sfarsitul tratamentului sau imediat ce tratamentul s-a incheiat.

Alte probleme care pot aparea sunt:
- caderea parului: nu toate chimioterapicele cauzeaza pierderea parului si unii pacienti au doar o usoara rarire a parului, care este observata doar de ei; discutia cu medicul specialist poate lamuri daca pierderea parului e un efect secundar de asteptat a medicatiei primite.
- limfedemul: tumefactia (umflarea) bratului poate fi cauzata de operatie sau de radiatiile folosite pentru a trata cancerul mamar; nu toate femeile fac limfedem; riscul de a dezvolta limfedem se poate reduce protejand bratul pe partea operata si instiintand imediat medicul daca apar tumefactia si roseata bratului.
- insomnia: daca exista probleme legate de imposibilitatea de a adormi cateva sfaturi care ajuta la inlaturarea problemelor de somn pot fi de ajutor; a avea o ora regulata de culcare, a face cateva exercitii in timpul zilei si a evita somnului din timpul zilei (motaiala) ajuta pacientul sa adoarma mai repede.

Suport psihologic

Multe persoane cu cancer mamar se confrunta cu probleme emotionale, ca rezultat al bolii sau al tratamentului. Daca starea emotionala a pacientului interfereaza cu abilitatile de a lua decizii in legatura cu starea lui de sanatate, e important sa se discute cu medicul specialist. Centrul unde se face tratamentul cancerului mamar poate oferi suport psihologic sau financiar. Diagnosticul cancerului mamar metastatic sau recurent si nevoia de tratament pot fi foarte stresante. Stresul poate fi redus prin exprimarea sentimentelor fata de altii. Invatarea tehnicilor de relaxare pot de asemenea reduce stresul. Sentimentele unei femei in legatura cu corpul ei se schimba dupa diagnosticarea cancerului mamar. Adaptarea la schimbarile de imagine ale corpului poate presupune o discutie deschisa despre toate aceste ingrijorari cu partenerul de viata si cu medicul specialist. El poate, de asemenea, sa recomande pacientei organizatii care pot oferi suport suplimentar si informatii.

Pasii care pot fi urmati de catre un pacient pentru a trece peste reactiile lui emotionale la aflarea diagnosticului de cancer mamar metastatic sau recurent sunt:
- discutia cu familia sau prietenii
- petrecerea timpului liber singur
- contactarea unei organizatii locale care sa il ajute in gasirea unui grup de support; discutia cu alte persoane care pot avea sentimente similare poate fi de mare ajutor.

Medicul specialist este in masura sa puna intrebari sau se poate implica in mentinerea confortului daca vindecarea nu mai este o optiune. Personalul medical specializat poate asigura ingrijiri paleative in mediul confortabil al casei pacientului.

Tratament medicamentos

Cancerul mamar metastatic sau recurent este tratat cu o varietate de medicamente, incluzand chimioterapia sistemica si hormonoterapia. Schema de tratament propusa de medic depinde de simptomatologie, caracteristicile cancerului, localizarea, gradul de intindere si de primul tratament urmat.

Optiuni de medicamente

Urmatoarele medicamente pot fi folosite:
- terapia hormonala cu inhibitori aromatici, tamoxifen, antiestrogeni
- chimioterapia: de obicei e folosita o combinatie de medicamente; cea mai folosita combinatie e AC (care combina Adriamicina si Cytoxan-ul) si CMF (care combina Cytoxan, Metotrexat si 5-Floro-uracil (5-FU) ); alte medicamente care pot fi folosite pentru a trata cancerul mamar avansat sunt Taxol, Navelbine, Taxotere si Gemcitabine.
- terapia biologica cu Herceptin pentru a bloca proteina HER-2
- corticosteroizi care se pot folosi daca boala metastatica intereseaza creierul sau maduva spinarii
- Bifosfonatii ca Zometa, Didronel sau Aredia pot fi folositi pentru a reduce durerea osoasa, nivelul crescut de calciu din sange, fracturile si compresia maduvei spinarii cauzata de cancerul mamar metastatic care intereseaza osul.

Tratamentul poate cauza, adesea, greata si voma. Medicul specialist va prescrie medicamente care vor fi luate impreuna cu tratamentul de baza, urmand ca apoi pacientul sa se deplaseze acasa si sa incerce sa inlature starea de greata.

Medicamentele care pot controla si preveni greata si voma pot fi:
- antagonisti serotoninergici ca ondansetron (Zofran), granisetron (Kytril) sau dolasetron (Anzemet); aceste medicamente previn mult mai eficient starea de vreata si voma, cauzate de chimioterapie cand sunt asociate cu corticosteroizi ca dexametazona (Hexadrol)
- aprepitant (Emend) care este folosit in combinatie cu ondansetron si dexametazona ca parte a programului de a-3-a zi
- Fenotiazine ca Compazine si Phenergan
- Metoclopramid (Reglan).

Trialuri clinice care testeaza noile metode de chimioterapie, hormonoterapie si noile combinatii de medicamente sunt in desfasurare. Pacientii diagnosticati cu cancer mamar metastatic sau recurent pot discuta cu personalul medical despre posibilitatea participarii la trialuri clinice.

De retinut!

Nici chimioterapia si nici radioterapia nu pot vindeca o femeie cu cancer mamar metastatic, dar ele pot reduce simptomele si prelungi viata. De cand medicatia hormonala tinde sa fie mai bine tolerata decat cea chimioterapica, ea este preferata in situatiile in care un raspuns rapid la o crestere tumorala nu este necesar.
Trebuie sa se discute cu medicul specialist despre prescriptia medicamentelor care care ajuta pacientul sa suporte durerea si alte simptome care pot insoti cancerul mamar metastatic sau recurent.

Tratament chirurgical

Operatia nu este in general folosita pentru a trata cancerul mamar metastatic. Mastectomia poate fi folosita pentru a trata cancerul care a recidivat in san (recurenta locala), urmata de operatia consevatoare a sanului si radioterapie.

Alte tratamente

Cancerul mamar metastatic afecteaza adesea oasele sau creierul. Radioterapia poate fi o buna alegere pentru tratarea metastazelor cerebrale, pentru inlaturarea durerilor osoase si pentru a controla raspandirea cancerului. Tratamentul reduce durerea si poate controla raspandirea cancerului mamar. Tipul si durata radioterapiei depinde de extinderea cancerului mamar, de aria din organism afectata, de starea generala de sanatate si de alte simptome pe care pacientul le-ar putea avea.
Sunt in desfasurare trialuri clinice pentru a testa alte tratamente pentru cancerul mamar metastatic sau recurent. Pacientii diagnosticati cu cancer mamar metastatic sau recurent pot discuta cu personalul medical despre posibilitatea participarii la trialuri clinice.

De retinut!

Radioterapia poate reduce efectiv durerea si controla raspandirea cancerului mamar in oase sau creier. In timp ce radioterapia poate prelungi supravietuirea, ea nu poate vindeca cancerul mamar metastatic sau recurent.

Tratament in cazul agravarii bolii

Desi multe femei cu recurenta locala a cancerului mamar sunt vindecate, cancerul mamar metastatic este, de obicei, o etapa progresiva. Perioada medie de supravietuire dupa diagnosticul de cancer mamar metastatic este de 2 spre 3 ani. Totusi, cu noile tehnici de tratament, un numar mic de femei au trait 10 ani sau chiar mai mult. Medicul specialist poate pune intrebari sau se poate implica in mentinerea confortului daca vindecarea nu mai este o optiune.

Poate veni un moment cand scopul pacientului sau a persoanelor dragi acestuia se poate schimba din tratarea unei boli in mentinerea confortului si a demnitatii. Trebuie sa se discute cu medicul specialist despre medicatia care ajuta pacientul sa faca fata durerii si altor simptome care pot insoti cancerul mamar metastatic. Medicul oncolog este in masura sa pune intrebari sau se poate implica in mentinerea confortului daca vindecarea nu mai este o optiune. Personalul medical specializat poate asigura ingrijiri paleative in mediul confortabil al casei pacientului. Pacientul poate dori sa discute probleme legate de ingrijire si alte probleme legale care apar in apropierea decesului cu familia sau cu medicul. Poate fi de ajutor si incurajator ca el sa-si exprime deciziile legate de ingrijire in scris (printr-un testament redactat in timpul vietii), cat timp mai este capabil sa formuleze si sa comunice aceste decizii.

Trebuie sa se gandeasca la optiunile de tratament si care tip de tratament e cel mai potrivit pentru el. Pacientul poate dori sa-si aleaga un agent de ingrijiri care sa ia si sa exprime deciziile legate de ingrijirea lui, daca acesta devine incapabil sa vorbeasca pentru el insusi.

Profilaxie

Sus

Pacientii care au avut cancer mamar au un risc crescut de a dezvolta cancer mamar metastatic sau recurent. Tratamentul initial chimioterapic poate ajuta in prevenirea recurentei. Tratamentul pentru o perioada de 5 ani cu Tamoxifen, pentru femeile cu receptori pentru estrogeni pozitivi (ER+), poate, de asemenea, ajuta in prevenirea recurentei. Femeile dupa menopauza care sunt de asemenea ER+ au un beneficiu in plus daca folosesc un inhibitor aromatic,ca exemestane (Aromasin), dupa 2-3 ani de tratament cu tamoxifen.

Problema mortii

Sus

Cancerul mamar metastatic este, de obicei, o boala progresiva. Perioada medie de supravietuire dupa diagnosticul de cancer mamar metastatic este de 2 spre 3 ani. Totusi, cu noile tehnici de tratament, un numar mic de femei au trait 10 ani sau chiar mai mult. Pacientul poate dori sa discute probleme legate de ingrijire si alte probleme legale care apar in apropierea decesului cu familia sau cu medicul. Poate fi de ajutor si incurajator ca el sa-si exprime deciziile legate de ingrijire in scris (printr-un testament redactat in timpul vietii) cat timp mai este capabil sa formuleze si sa comunice aceste decizii. Trebuie sa se gandeasca la optiunile de tratament si care tip de tratament e cel mai potrivit pentru el. Pacientul poate dori sa-si aleaga un agent de ingrijiri care sa ia si sa exprime deciziile legate de ingrijirea lui daca acesta devine incapabil sa vorbeasca pentru el insusi.

88766 vizualizari, 02 Martie 2006

Servicii promovate in Oncologie

  • Centrul de Radioterapie Amethyst

    * Singurul centru de radioterapie care trateaza 100% din pacienti cu tehnica IMRT-VMAT * Prof Dr. I.-C. Chiricuta, expert in radioterapie s ... vezi tot anuntul

Discuta despre Oncologie

  • Transmitere virus hpv 3 ore si 38 minute

    Va rog sa imi raspundeti,am o prietena care are hpv iar sotul ei nu are .femeile pot transmite virusul sau numai sa il ia...

  • Cumpar neorecormon .0747462606. 2 zile, 0 ore, 46 min

    Cumpar neorecormon .0747462606.

  • Carcinom spinocelular 2 zile, 3 ore, 12 min

    Buna seara.bunica mea in varsta de 72 de ani a suferit o interventie chirurgicala de extirpare a tumorii (carcinom...

  • Vena jugulara 4 zile, 0 ore, 49 min

    Buna, tatal meu se lupta cu cancerul la gat de 1 an de zile nu sa operat ,cangreoni nu sau dezvoltat insa au aparut alte...

Toate posturile

Citeste si

Arhiva
  • Activitatea fizica creste sansele de prevenire a cancerului de san Activitatea fizica creste sansele de...

    3 ore de plimbare pe saptamana reduc la jumatate riscul de dezvoltare a cancerului de san Aceste rezultate provin din analiza pe termen lung a datelor prelevate de la aproximativ 3000 de femei cu cancer mamar. Cele mai mici nivele de mortalitate au fost...citeste mai mult

  • Cancerul - mit si adevar Cancerul - mit si adevar

    Generalitati Cancerul este o boala care are ca mecanism o proliferare celulara anarhica, necontrolata si neintrerupta. Potrivit studiilor, in Europa si in America de Nord, predominant apar cancerul de plaman, cancerul colorectal si cancerul mamar. In Africa apar...citeste mai mult

  • Cancerul colorectal recurent si metastatic Cancerul colorectal recurent si...

    Generalitati Cancerul metastatic colorectal Cancerul metastatic colorectal este o tumora secundara (uneori tumori secundare), rezultata prin diseminarea celulelor maligne prin intermediul sangelui si limfei la nivelul altor organe si tesuturi. Prima etapa...citeste mai mult