Regimul alimentar in cancer


Generalitati

Sus
Regimul alimentar in cancer

Regimul alimentar al pacientului suferind de cancer este planificat si abordat diferit, in functie de caz, stadiu de evolutie si terapie.
Bolnavii de cancer sunt printre cei mai expusi riscului de a dezvolta sindroame pluricarentiale ca urmare a procesarii inadecvate a nutrientilor adusi prin dieta. Acest deficit se datoreaza fie bolii in sine (in special in formele cu localizare digestiva), fie tratamentului (care poate fi chirurgical, chimioterapie sau radioterapie).

Boala canceroasa are capacitatea de a compromite total statusul nutritional al pacientului, alterandu-i in mod dramatic metabolismul si cauzand aparitia anorexiei (pierderea apetitului) ce pe termen lung va determina o scadere semnificativa in greutate. Exista situatii in care aceasta scadere ponderala apare chiar mai devreme, organismul fiind afectat profund de sindromul consumptiv asociat invariabil cancerului.

Modificarile de metabolism ce apar la toti bolnavii includ intensificarea ratei metabolismului bazal, precum si accelerarea arderilor calorice si epuizarii rezervelor energetice. Pentru a face fata acestor schimbari, organismul va avea nevoie de un surplus de calorii, altfel greutatea sa va scadea considerabil, masa musculara se va topi, instalandu-se o stare de astenie si apatie cronica. In cancer este afectat fiecare tip de metabolism in parte - proteic, lipidic, glucidic, cu depletia rezervelor energetice din tesutul muscular si adipos. Specialistii afirma ca scaderea ponderala ce insoteste boala apare ca rezultat al modificarilor patologice induse de cancer, dar si datorita instalarii unei stari de depresie psihica, urmare a aflarii si constientizarii diagnosticului, evolutiei si prognosticului.
Gradul deficitului nutritional cu care se confrunta organismul depinde de mai multi factori, printre care:
- sediul primar al cancerului (deficitul se instaleaza mai repede si este mai accentuat in cazul neoplaziilor digestive: esofagiene, gastrice, pancreatice)
- severitatea (exprimata prin stadiul clinic al bolii si raspunsul la tratament) in momentul diagnosticului
- intensitatea simptomelor resimtite de catre pacient
- tipul si frecventa tratamentului (chimioterapie, radioterapie) precum si efectele secundare asociate acestuia
- modul in care interfera neoplazia cu ingestia, absorbtia si utilizarea nutrientilor ce provin din dieta.

Aportul alimentar de nutrienti

Sus

Adesea, pacientii cu cancer necesita instituirea unui regim hipercaloric astfel incat sa poata preveni scaderea ponderala. In acelasi timp dieta trebuie sa fie imbogatita cu proteine (atat de origine animala, cat si vegetala), pentru a opri procesul de topire a masei musculare ce apare in evolutia neoplaziilor. Alimente cu un continut ridicat in proteine (si care au si un numar crescut de calorii) sunt untul de arahide, carnea, branza, laptele integral. In cazul in care pacientul dezvolta o aversiune sau chiar o intoleranta digestiva fata de lipide (fapt des intalnit in situatia pacientilor aflati sub tratament citostatic), regimul alimentar al acestuia ar trebui sa fie bazat pe produse bogate in proteine, insa cu un procent scazut in grasimi, asa cum este cazul lactatelor degresate (lapte, iaurt, milkshake-uri, inghetate) si a carnii albe.

Pentru ca dieta sa fie echilibrata, aportul crescut de proteine trebuie completat cu un consum bogat de fructe si legume. Pentru a spori numarul caloriilor aduse de acesta, pacientul isi poate diversifica regimul incluzand sucuri de fructe cu pulpa, fructe deshidratate sau legume cu un continut sporit de calorii, cum este cazul porumbului, mazarei.

Efectele secundare terapiei anticanceroase

Sus

Toate tipurile de tratamente antineoplazice asociaza efecte secundare si reactii adverse, insa intensitatea lor este determinata de metoda terapeutica efectiva. Printre cele mai frecvent intalnite reactii adverse sunt cele din sfera gastro-intestinala, manifestate cu anorexie, greturi, varsaturi, modificari de gust, tulburari de tranzit, modificarea greutatii corporale.
In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste reactii adverse precum si unele metode de ameliorare a acestora. Este important de retinut ca aceste sfaturi nu inlocuiesc sub nici o forma tratamentul de fond, administrat de medicul curant, cu scopul ameliorarii simptomatologiei, ci au doar rol adjuvant.

De retinut!

Obiectivele dietei pentru pacientul aflat sub tratament antineoplazic includ:
- obtinerea si mentinerea unui status nutritional optim
- reducerea intensitatii simptomelor cauzate de terapie
- prevenirea scaderii ponderale
- continuarea tratamentului si mentinerea calitatii vietii la un nivel acceptabil.

1. Disfagia

Sus

Disfagia reprezinta dificultatea la inghitire, pacientul avand senzatia ca alimentele se opresc la un anumit nivel in pasajul dinspre gura spre stomac. Disfagia poate fi o manifestare primara a neoplaziei sau un rezultat al terapiei si se poate instala treptat, incepand cu solide mai dure si ajungand pana la alimente de consistenta pastoasa, semisolida. Pacientul poate consuma lichide mai vascoase, cum ar fi milkshake-uri, sau preparate de genul piureurilor de fructe sau legume. Acestea sunt mai usor de mestecat, inghitit si nu asociaza un risc crescut de aparitie a aspiratiei alimentare (aceasta este o complicatie de temut a disfagiei si apare cand alimentele ajung prin trahee in arborele respirator).

2. Greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale

Sus

O gama larga de citostatice prezinta astfel de reactii adverse, aceste manifestari putand sa apara in mod curent si dupa sedintele de radioterapie. Pacientii cu astfel de acuze sunt sfatuiti sa nu manance imediat dupa efectuare curei terapeutice si sa fie atenti la pozitia pe care o adopta dupa si in timpul meselor. Aceasta recomandare este utila deoarece exista anumite posturi ce favorizeaza refluxul gastro-esofagian sau intensifica simptomatologia dureroasa abdominala). In cazul in care pacientul sufera predominant de greata si varsaturi, este indicat ca, pe langa medicatia antiemetica specifica administrata, sa consume zilnic (ca parte a regimului igieno-dietetic) 8-10 pahare de lichide reci, pentru a evita aparitia deshidratarilor.
In cazul pacientului la care simptomul cardinal este prezenta diareei, sfaturile includ:
- evitarea produselor ce contin cofeina (cafea, ceaiuri tari, bauturi pe baza de cola)
- limitarea consumului de produse lactate precum laptele, iaurtul, budincile si inghetata in timpul episodului diareic, deoarece aceste produse pot agrava simptomele
- evitarea alimentelor ce au potential agravant cum ar fi: margarina, untul, produsele prajite in ulei, alimentele grase, lactatele integrale, vegetalele precum fasolea, mazarea, porumbul, spanacul, broccoli, fructele uscate
- daca diareea asociaza balonare, flatulenta si crampe abdominale, specialistii sfatuiesc pacientii sa evite si varza, conopida, ceapa verde, berea, toate bauturile carbogazoase, precum si guma de mestecat, deoarece creste producerea de gaze).

3. Modificari de gust si aversia alimentara

Sus

Majoritatea pacientilor cu cancer descopera treptat ca alimentele isi modifica gustul. Modul in care vor fi percepute este diferit pentru fiecare persoana in parte, recomandarile fiind si ele diferite, in functie de caz. Majoritatea pacientilor relateaza, totusi, ca alimentele capata un gust metalic.

In acest caz ei ar trebui sa consume mai multa carne de curcan, de pui, peste, fructe de mare, dar si unt de arahide, produse lactate si citrice din abundenta. O alta metoda este condimentarea carnii cu diverse verdeturi sau sosuri care sa ii modifice gustul. Citricele au un efect benefic in ceea ce priveste indepartarea acestui gust extrem de neplacut. De asemenea, este utila si folosirea tacamurilor de plastic in locul celor din metal.

Indiferent de gustul resimtit in gura, pacientii sunt sfatuiti sa isi clateasca cat mai des gura cu apa de gura si bicarbonat de sodiu, sa evite consumul produselor ce lasa o aroma puternica dupa ce au fost consumate.

In cazul in care astfel de probleme apar de-a lungul terapiei, pacientului ii sunt recomandate:
- consumarea alimentelor usoare, fara condimente puternice sau bogate in aditivi alimentari, cu un gust intens acid sau extrem de dulci;
- evitarea produselor fierbinti sau calde si consumarea doar a celor racite in prealabil sau tinute la frigider;
- evitarea aromelor intense (din punct de vedere al gustului, mirosului);
- in cazul in care apar episoade de greata si varsaturi pacientul trebuie sa evite sa consume alimentele sale preferate in aceasta perioada, deoarece, pe termen lung, poate dezvolta o aversie fata de ele, prin asocierea inconstienta cu episodul de tulburari digestive.

4. Scaderea ponderala si topirea musculara

Sus

Pierderea in greutate si topirea masei musculare sunt simptome prezente la aproape toate categoriile de bolnavi neoplazici, indiferent de localizarea bolii sau stagiu evolutiv. Accelerarea metabolismului (asociind un necesar caloric crescut) combinata cu incapacitatea organismului de a absorbi si utiliza corespunzator nutrientii adusi prin dieta alimentara duc in final la pierderi de masa corporala impresionante, instalate intr-un interval relativ scurt. Acesta este, de fapt, unul din criteriile care au incadrat boala canceroasa in cadrul bolilor consumptive.
Specialistii recomanda pacientilor aflati in aceste situatii, urmatoarele:
- cresterea aportului de proteine si de calorii din dieta
- mese mai putin consistente insa mai frecvente pe parcursul zilei (pacientul trebuie sa manance mai putin dar mai des)
- adaugarea de lapte praf in diverse alimente si bauturi (astfel se poate suplimenta aportul caloric)
- consumarea de bauturi hipercalorice - sucuri de fructe cu pulpa, lapte integral sau alte lichide dulci
- cresterea consumului saptamanal de oua sau doar de albusuri, prin adaugarea lor in diverse mancaruri (ciorbe, supe, prajituri). Nu este indicat insa consumul de oua crude, negatite. Acestea pot fi contaminate cu o serie de bacterii enterice cum ar fi Salmonella. Infectarea cu Salmonella determina aparitia unor simptome digestive de tipul greturilor, varsaturilor, diareei si febrei, care pot duce la decompensarea rapida a pacientului, cu instalarea unor dezechilibre electrolitice foarte greu de controlat si rezolvat terapeutic. De asemenea, in oul crud proteinele se gasesc legate de anumite substante, formand astfel complexe pe care organismul nu le poate utiliza.
- adaugarea unor bucati de carne sau de branza, tocate cat mai marunt, in diverse salate, sosuri, supe
- consumarea de-a lungul zilei, pe post de gustari, a nucilor, acadelelor, fructelor deshidratate (acestea sunt indicate datorita continutului ridicat in calorii)
- folosirea suplimentelor dietetice hipercalorice, batoanelor proteinizate si a altor suplimente nutritive de acest tip; pacientul isi poate crea propriul cocktail vitaminic, in functie de preferinte, prin combinarea fructelor cu laptele integral de la frigider, ce poate fi consumat alaturi de unt de arahide sau biscuiti din cereale integrale la micul dejun.

In cazul in care pacientul tolereaza prezenta lipidelor in alimentatie, se recomanda sporirea consumului de produse ce au concentratii mai ridicate in grasime (cum ar fi untul, margarina vegetala, diferite sosuri), acestea fiind o sursa foarte potrivita de calorii. Pacientul nu trebuie sa exagereze in consumul produselor bogate in grasimi saturate sau in colesterol

In cazul in care a aparut intoleranta digestiva la grasimi (bazata pe incapacitatea enzimatica a tubului digestiv de a le digera corespunzator), pacientul trebuie sa se adreseze medicului, acesta putand sa ii prescrie un tratament medical continand produse enzimatice sintetice si un regim alimentar bogat pe surse alternative de calorii si acizi grasi esentiali. In aceste cazuri se recomanda adesea consumul de suplimente nutritive bazate pe trigliceride cu lant mediu, care sunt mult mai usor de procesat si utilizat de catre organism.

5. Intoleranta la lactoza

Sus

O categorie semnificativa de pacienti devin, intoleranti la lactoza (lactoza reprezinta glucidul de baza din lapte). Aceasta incapacitate de a digera corespunzator lactoza are la origine un deficit al enzimei responsabile de acest proces, numit lactaza (enzima produsa la nivel de perete al tractului gastro-intestinal). Simptomele ce deriva din aceasta insuficienta enzimatica sunt: balonare, flatulenta si diaree (aceasta apare imediat dupa consumul produselor continand lactoza (lactate, deserturi cu lapte, insa si alte produse, cum ar fi cele de cofetarie si patiserie). Pacientii cu intoleranta la lactoza pot primi insa lactaza in diverse combinatii sintetice, disponibile fara prescriptie medicala in majoritatea farmaciilor. Aceste preparate pot fi administrate inainte de consumul propriu-zis al produselor lactate.

In vederea ameliorarii starii de sanatate si imbunatatirii calitatii vietii acestor pacienti, au aparut pe piata numeroase produse lactate fara lactoza. Continutul in acest glucid este redus semnificativ in produsele ce contin culturi selectionate cum ar fi iaurtul, anumite tipuri de branzeturi sau chiar in unt. Pentru a evita aparitia simptomelor cauzate de aceasta intoleranta, pacientilor le poate fi recomandata intreruperea totala a consumului de produse continand lactoza pana la incheierea tratamentului antineoplazic.

6. Sindromul de dumping

Sus

Sindromul de dumping reprezinta de fapt, golirea rapida a stomacului si este o complicatie ce apare frecvent dupa rezectii gastrice (pentru diferite patologii, inclusiv cancer). In cadrul acestui sindrom alimentele nu sunt digerate corespunzator si sunt eliminate in duoden la aproximativ 10-15 minute dupa ce au fost inghitite. In forma precoce, dumpingul se manifesta brusc dupa masa, prin greturi, varsaturi, dureri epigastrice si diaree. Pacientul prezinta si manifestari generale vasomotorii, cum ar fi tahicardie, transpiratii, ameteli. Dumpingul tardiv, cel care apare la 1-3 ore dupa masa este insotit de tremuraturi, palpitatii, cefalee, transpiratii reci.

Pentru a evita asemenea manifestari, specialistii sfatuiesc urmatoarele:
- sa evite mesele abundente si sa le inlocuiasca cu mese usoare, servite de cateva ori pe zi;
- sa isi restrictioneze consumul de carbohidrati, in special cei rafinati si sa isi creasca consumul de proteine si lipide; s-a demonstrat ca in sindromul de dumping este incriminata cresterea nivelului glucozei din sange dupa mese bogate in carbohidrati, ceea ce are ca rezultat un exagerat raspuns pancreatic, cu secretie in exces de insulina ce determina hipoglicemie, care este raspunzatoare de simptomatologia caracteristica;
- consumarea lichidelor cu 30 de minute inainte de masa sau la 30-60 de minute dupa masa, niciodata in timpul meselor;
- pacientii sunt sfatuiti ca dupa fiecare masa sa evite activitatile fizice si sa stea intinsi in pat.

7. Pierderea apetitului - anorexia

Sus

Cauzele ce duc la pierderea poftei de mancare in cazul unui pacient cu cancer sunt multiple, inclusiv: aparitia unei simptomatologii digestive ce il impiedica efectiv sa se alimenteze (varsaturi, greturi), dar si instalarea depresiei.
In cazul in care, pe parcursul tratamentului, pacientul isi pierde pofta de mancare, specialistii recomanda includerea in regimul alimentar a oricarui aliment considerat a fi pe placul sau.

In momentul in care se hraneste, pacientul ar trebui sa manance cat mai multe produse hipercalorice pentru a compensa astfel perioadele de post; ar trebui sa aiba mereu la indemana gustari precum biscuiti integrali, batoane de proteine, de cereale, branzeturi, oua fierte, iaurt integral, alune, nuci, budinci, inghetata, briose. Iar in cazurile in care aceasta solutie nu este urmata de un rezultat concret, si anume revenirea apetitului, medicul curant poate prescrie anumite preparate ce au rolul de a creste pofta de mancare.

131347 vizualizari, 28 Ianuarie 2008

Citeste si

Arhiva
  • Gastrita. Regim alimentar Gastrita. Regim alimentar

    Generalitati Gastrita este o afectiune medicala care se defineste prin iritatia mucoasei gastrice si are la baza mai multe cauze, majoritatea lor fiind provocate de un stil de viata dezorganizat sau de un consum irational de medicamente. Principala cauza a...citeste mai mult

  • Cancerul colorectal - generalitati Cancerul colorectal - generalitati

    Generalitati Tumora maligna, neoplazica sau canceroasa, se formeaza prin inmultirea necontrolata a unui grup de celule cu formarea unui tesut anormal si caractere maligne - dezvoltare accelerata, invazie, metastazare, etc. In cazul cancerului de colon sau rect...citeste mai mult

  • Terapiile complementare cresc eficienta medicinei alopate in lupta cu cancerul Terapiile complementare cresc...

    Generalitati Cercetarea medicala a facut progrese uluitoare, cu toate acestea, tehnicile de abordare a tumorilor canceroase raman agresive si au efecte secundare care afecteaza calitatea vietii pacientilor. Tratamentul chirurgical, care presupune rezectia...citeste mai mult