Cancerul endometrial


Generalitati

Sus
Cancerul endometrial

Cancerul endometrial este cresterea rapida si necontrolata a celulelor endometriale care captusesc uterul.

Uterul e un organ cavitar in forma de para din organismul femeii. Cancerul endometrial apare de obicei la femei ce au depasit varsta de 50 de ani.

Din fericire, este curabil (vindecabil) daca e detectat intr-o faza precoce, cand cancerul e limitat la uter.

Majoritatea femeilor cu cancer endometrial sunt diagnosticate intr-o faza incipienta si pana la 93% din acestea sunt declarate vindecate la 5 ani dupa tratament.

Cauze

Sus

Cauzele cancerului endometrial sunt necunoscute. Totusi, expunerea pe durata mai multor ani la hormonul estrogen, fara destul hormon progesteron care sa-l echilibreze pe primul, se asociaza frecvent cu cancerul endometrial.

Factori de risc

Sus

Expunerea pe o durata lunga de timp, la estrogen fara progesteron administrat concomitent, pare sa fie factorul cu riscul cel mai crescut de a determina cancer endometrial.
O astfel de expunere poate apare la:
- femei care au avut prima menstruatie inainte de varsta de 12 ani sau au intrat la menopauza dupa varsta de 55 de ani
- femei care nu au nascut niciodata (nulipare) sau care nu au ramas niciodata insarcinate
- femei care nu au alaptat niciodata
- femei care au folosit terapie de substitutie hormonala cu estrogen si fara progesteron
- obezitatea: celulele adipoase din organismul femeilor obeze cresc rata de producere a estrogenului.
Factorii aditionali care cresc riscul includ:
- varsta de peste 50 de ani: cancerul endometrial este mai frecvent la femei de peste 50 de ani
- un istoric de cancer de san, de ovar sau de colon
- un istoric familial de cancer endometrial sau de cancer de colon non-polipozic ereditar (HNPCC) (Asociatia Americana Impotriva Cancerului recomanda ca femeile care au un risc crescut de HNPCC, sa faca teste de screening anuale cu biopsii endometriale, incepand cu varsta de 35 de ani)
- tratamentele cu tamoxifen, un medicament anticanceros care se comporta ca un estrogen asupra uterului: daca se face terapie cu tamoxifen, tratamentul trebuie continuat dupa prescriptia medicului oncolog, dar trebuie efectuate exemene anuale ale pelvisului (riscul aparitiei cancerului endometrial e mai mic in comparatie cu riscul recurentei cancerului de san)
- hiperplazia endometriala
- diabetul
- hipertensiunea
- sindromul ovarului polichistic
- radioterapia pelvina in antecedente
- rasa: cancerul endometrial apare mai frecvent la femeile albe.

Reducerea riscului

Exista unele masuri care pot fi luate pentru a scadea riscul de cancer endometrial:
- daca e nevoie de pilule anticonceptionale, trebuie folosite anticonceptionale care sa contina atat estrogeni cat si progesteron pe o perioada mai lunga de 1 an
- similar, o combinatie de estrogeni si progesteron pentru a reduce simptomele menopauzei, scade riscul de cancer endometrial
- nu exista risc pentru dezvoltarea cancerului endometrial daca nu mai exista uter (la femeile histerectomizate)
- mentinerea unei diete santoase
- activitatea fizica
- dietele bogate in fructe, vegetale, fibre si fitoestrogeni, care se afla in soia
- scaderea aportului de grasimi animale.

Simptome

Sus

Cel mai frecvent simptom al cancerului endometrial este sangerarea vaginala anormala dupa menopauza. Pana la 20% dintre femeile care prezinta sangerari anormale dupa menopauza sunt pasibile sa dezvolte cancer. Sangerarile anormale la femeile ce au depasit varsta de 35 de ani si nu au intrat inca la menopauza, pot fi de asemenea simptome ale cancerului endometrial, desi aceasta apare mai putin frecvent. In cazuri rare, o scurgere vaginala inexplicabila poate fi un simptom precoce al cancerului.
Simptome ce anunta un cancer endometrial mai avansat includ:
- urinare dificila si dureroasa
- dureri in zona pelvina
- un nodul pelvin
- scaderea in greutate.
Alte maladii care au aproximativ aceleasi simptome includ cancerul cervical si sangerarea uterului disfunctional.

Mecanism fiziopatologic

Sus

Cancerul endometrial apare datorita cresterii rapide si necontrolate a celulelor endometriale. Pe masura ce aceste celule canceroase se multiplica, acestea fomeaza o masa de tesut. Parti din aceste mase de tesut trec din uter in vagin prin cervixul uterin si apar ca parte a sangerarilor anormale. Sangerarile anormale apar la 90% din femeile cu cancer endometrial.
Cand cancerul endometrial nu e tratat, se poate raspandi din uter in straturile mai profunde ale tesutului conjunctiv ce inconjoara uterul. Pe masura ce progreseaza, se poate raspandi la ganglionii limfatici si alte organe pelvine. Cancerul intr-un stadiu avansat, se poate raspandi la ganglionii limfatici si la alte organe pelvine, cauzand probleme renale sau de tranzit intestinal sau in alte organe cum ar fi plamanii sau ficatul. Cele mai frecvente locuri de raspandire (metastaza) a cancerului endometrial sunt: vaginul, plamanii si cavitatea abdominala.
Cancerul endometrial este clasificat in stadii, in functie de dimensiunile tumorii si in functie de cat de departe s-a raspandit la celelalte tesuturi invecinate sau organe ca plamanii, ficatul sau oasele. Medicul determina stadiul cancerului prin adunarea de informatii dintr-o varietate de teste care includ: biopsia endometriala, teste de sange, scintigrafii osoase si radiografii. Stadiul cancerului este unul din cei mai importanti factori de selectie a tratamentului optim.
Prognosticul (comportamentul de lunga durata al cancerului) depinde de stadiul cancerului. Cancerul endometrial este cel mai comun cancer al uterului. Sarcomul uterin este un tip de cancer mai putin frecvent.

Consult de specialitate

Sus

Trebuie programata o consultatie medicala daca apar:
- sangerari vaginale anormale sau o scurgere, mai ales daca femeia e la menopauza
- urinari dificile sau dureroase
- dureri la contactul sexual
- dureri in regiunea pelvina
- sangerari neregulate care continua timp de trei luni sau mai mult, in cursul terapiei hormonale de substitutie (HRT).
Simptomele cancerului endometrial pot fi confundate cu cele ale unei alte afectiuni, numita endometrioza.

Medici specialisti recomandati

Sus

Medicii specialisti care trebuie consultati pentru a va evalua simptomele si riscul de aparitie a cancerului endometrial sunt:
- medicii de familie
- medicii internisti
- medicii ginecologi.
Medicii care pot stabili o conduita terapeutica pentru cancer includ:
- medicii ginecologi oncologi
- medicii ginecologi
- medicii oncologi
- medicii oncologi radioterapeuti
- medicii chirurgi.

Expectativa vigilenta

Sus

Daca exista simptomele mentionate mai sus si daca femeia are factori de risc pentru cancerul endometrial, trebuie efectuat un control la medicul specialist. Expectativa vigilenta nu e o atitudine potrivita la aparitia unei simptomatologii persistente.

Investigatii

Sus

Majoritatea cazurilor de cancer endometrial sunt diagnosticate intr-un stadiu precoce, atunci cand femeile solicita o consultatie datorita sangerarilor post-menopauza. Daca se suspecteaza cancerul endometrial, medicul va face un istoric medical si un examen fizic, inclusiv un examen al regiunii pelvine si un test papanicolau.
O biopsie endometriala e necesara pentru a confirma diagnosticul de cancer endometrial. Se ia pentru biopsiere un fragment mic de tesut endometrial (tesutul care captuseste uterul) si se examineaza la microscop.

Teste aditionale pot include:
- ecografia pelvina transvaginala, care foloseste ultrasunetele pentru a crea o imagine a uterului; aceasta imagine poate ajuta la determinarea grosimii endometrului, care poate fi un indicator al cancerului endometrial la femeile dupa menopauza; ecografia poate sa determine de asemenea daca s-a extins si la miometru (muschiul uterin)
- histeroscopia, care permite medicului sa vizualizeze interiorul uterului si sa obtina un fragment de tesut endometrial
- dilatarea si chiuretajul, efectuat pentru a obtine un fragment de tesut din interiorul uterului (dilatarea si chiuretajul sunt efectuate uneori simultan cu o histeroscopie).
Teste care sa determine stadiul cancerului endometrial includ:
- biopsia si examenul pelvin: acestea ajuta medicul sa determine tipul cancerului
- hemograma: aceasta e efectuata pentru a identifica o eventuala anemie sau alte valori anormale ale testelor sangvine
- testul identificarii antigenului canceros CA 125: semnaleaza cancerul care a metastazat (s-a imprastiat)
- cistoscopia, pentru a vizualiza interiorul vezicii urinare si al uretrei pentru a determina daca a invadat si sistemul urinar
- proctoscopia sau sigmoidoscopia, pentru a vizualiza partea inferioara a intestinului gros (colonului) pentru a vedea daca a invadat intestinul gros
- pielografia intravenoasa pentru a evalua functia renala
- radiografia toracica, pentru a evalua daca exista metastaze pulmonare din cervix.

In momentul in care cancerul endometrial e confirmat, se practica o interventie chirurgicala care indeparteaza uterul, cervixul uterin, trompele uterine (histerectomie cu ovarectomie si salpingectomie bilaterala), uneori cu indepartarea ganglionilor limfatici pelvini. Tesutul indepartat se supune investigatiilor pentru a determina stadiul si gradul de diferentiere al cancerului.
Testele care pot fi efectuate pentru a stadializa cancerul si pentru a cauta metastaze (imprastierea la distanta) includ:
- CT (computer tomograf) al abdomenului si pelvisului, pentru a determina care e conduita terapeutica optima in functie de invadarea cancerului in abdomen si pelvis
- IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) al abdomenului si al pelvisului: poate ajuta de asemenea la determinarea conduitei terapeutice optime in functie de invadarea cancerului in abdomen si pelvis.
Testarea pentru cancer endometrial e necesara si daca pacienta are hiperplazie endometriala, care nu este cancer dar care se poate transforma intr-un cancer. Un tip de hiperplazie, hiperplazia adenomatoasa atipica, se transforma canceros in 1/3 din cazuri.

Depistarea precoce

Nu exista teste de detectare precoce a cancerului endometrial. Daca apar sangerari vaginale anormale, care sunt un simptom al cancerului endometrial sau al altor maladii, trebuie efectuat un consult medical de specialitate si o evaluare medicala.
Asociatia Americana Impotriva Cancerului recomanda ca femeile la menopauza sa se informeze asupra riscurilor si simptomelor cancerului endometrial si sa comunice medicului orice sangerare neobisnuita, patare sau scurgere vaginala. Femeile care au riscul de cancer de colon non-polipozic ereditar, pot opta pentru investigatii anuale de la varsta de 35 de ani.

Tratament

Sus

Tratament - Generalitati

Cancerul endometrial detectat in stadii incipiente poate fi vindecat prin tratament si urmarire atenta.
Optiunile de tratament pot include una sau mai multe din urmatoarele:
- histerectomie cu ovarectomie si salpingectomie bilaterala, pentru a indeparta uterul, ovarele, trompele uterine si uneori ganglionii limfatici
- limfadenectomie, pentru a indeparta ganglionii limfatici
- radioterapie, pentru a ucide celulele canceroase
- terapie hormonala cu progesteron, pentrua bloca cresterea tumorii
- chimioterapie, pentru a ucide celulele canceroase (folosita doar in studii clinice limitate).

Tratament initial

In momentul in care cancerul endometrial e identificat, se practica o interventie chirurgicala care indeparteaza uterul, cervixul uterin, trompele uterine (histerectomie cu ovarectomie si salpingectomie bilaterala), uneori cu indepartarea ganglionilor limfatici pelvini. Toate tesuturile indepartate vor fi examinate pentru a determina stadiul cancerului si gradul de diferentiere al celulelor canceroase. Ganglionii limfatici vor fi examinati la randul lor pentru a determina daca s-a imprastiat si in afara uterului.
Tratamentul pentru cancerul endometrial depinde de marimea tumorii, de extinderea cancerului si de aspectul celulelor canceroase la microscop.

Tratament in functie de stadiul bolii

Stadiul I

Stadiul I este curabil cu histerectomie cu ovarectomie si salpingectomie bilaterala. Daca pacienta e inaintea menopauzei si cancerul e intr-un stadiu incipient, se poate face terapie cu progesteron fara histerectomie, pastrand fertilitatea in acest mod. Totusi eficienta terapiei hormonale nu este cunoscuta in totalitate, astfel incat nu e recunoscuta ca fiind tratamentul standard pentru cancerul din stadiul I. Daca se alege acest tip de terapie, specialistul poate recomanda o histerectomie dupa ce pacienta a facut copii. Cand cancerul a invadat miometrul (muschiul uterin), histerectomia poate fi urmata de radioterapie.

Stadiul II

Stadiul II este tratat cu histerectomie radicala, care indeparteaza uterul, cervixul uterin, trompele uterine, ganglionii limfatici pelvini si radioterapie inainte sau dupa interventie (terapie adjuvanta). Cand cancerul e descoperit si in tesutul conjunctiv al cervixului, radioterapia poate fi repetata dupa interventia chirurgicala. Radioterapia poate fi folosita si daca nu se poate interveni chirurgical, dar rata de curabilitate e mai mica.

Stadiul III

Stadiul III este tratat cu histerectomie si cu radioterapie. Uneori, cancerul care s-a raspandit la peretele pelvin nu poate fi indepartat in timpul operatiei chirurgicale, caz in care doar radioterapia poate fi folosita. In cazurile rare in care radioterapia nu e recomandata, se poate folosi terapia cu hormoni progestativi. Femeile cu cancer endometrial stadiul III pot fi candidate pentru studiile clinice pentru descoperirea altor tratamente.

Stadiul IV

Stadiul IV este tratat cu radioterapie daca imprastierea cancerului (metastazele) sunt limitate la zona pelvina. Daca acesta a metastazat si la distanta, terapia cu progesteron poate fi folosita. Si chimioterapia mai poate fi folosita pentru tratamentul cancerului endometrial stadiul IV.

Femeile care au facut histerectomie sau radioterapie pentru tratamentul cancerului endometrial nu mai pot avea copii.
Masurile de tratament ambulator pot ajuta la suportarea efectelor secundare ale tratamentului propriu-zis. Greturile si varsaturile pot fi atenuate cu medicamente prescrise de medicul curant.
Femeile diagnosticate cu cancer endometrial pot trece printr-o larga varietate de emotii ca reactie la acest diagnostic. Majoritatea resimt o stare de negare, furie si durere. Nu exista un mod "normal" sau "corect" de a reactiona la diagnosticul de cancer. Se pot face totusi anumiti pasi care sa ajute pacienta sa-si controleze reactiile emotionale la aflarea vestii ca are cancer endometrial. Unele femei gasesc ca discutia cu familia si prietenii este reconfortanta, in timp ce altele au nevoie sa petreaca timp singure, pentru a-si intelege sentimentele privitoare la maladie.
Daca emotiile interfera cu abilitatea pacientei de a lua decizii despre starea de sanatate si de a-si duce viata mai departe, este important ca aceasta sa discute cu medicul curant. Centrul de tratament pentru cancer poate sa ofere pacientelor servicii de consiliere. Discutiile cu alte femei care au avut sentimente similare la aflarea diagnosticului pot ajuta pacienta sa accepte si sa-si infrunte boala.

De retinut!

Majoritatea tratamentelor pentru cancerul endometrial au efecte secundare. Acestea pot diferi, in functie de tipul tratamentului, varsta pacientei si starea globala de sanatate. Medicul poate discuta cu pacienta despre optiunile de tratament pe care aceasta le are si despre efectele secundare asociate acestora.
Medicul chirurg si oncologul vor explica posibilele efecte secundare ale operatiei. O histerectomie inseamna ca pacienta nu va mai putea avea copii. Interventiile chirurgicale in zona abdomenului inferior pot insemna dificultate la urinare sau probleme ale tranzitului intestinal, cum ar fi constipatia sau diareea. Poate fi afectata si capacitatea de a avea raporturi sexuale normale.
Efectele secundare ale radioterapiei pot include fatigabilitate, iritatia pielii sau schimbari ale obiceiurilor urinare sau ale tranzitului intestinal.
Efectele secundare ale chimioterapiei pot include pierderea apetitului, greata, voma, afte orale (in gura) sau pierderea parului. Calitatea vietii devine o problema esentiala in chibzuirea optiunilor de tratament. Discutia cu medicul oncolog despre preferintele personale in stabilirea tratamentului este foarte importanta pentru pacienta.
Unele femei cu cancer endometrial pot fi interesate de participarea la experimente in scopul cercetarii, numite studii clinice. Acestea sunt menite sa gaseasca noi cai mai bune pentru tratamentul pacientilor cu cancer si se bazeaza pe cele mai recente informatii. Femeile care nu vor tratamente standard sau care nu se vindeca prin tratamentele standard, ar putea dori sa participe la aceste trialuri clinice. Acestea sunt disponibile in mai multe tari din lume pentru toate stadiile de cancer endometrial.

Tratament de intretinere

Dupa tratamentul initial al cancerului endometrial, ingrijirea de sustinere e importanta. Se fac controale la 3 sau 4 luni, in primii 2 ani ce urmeaza momentului diagnosticarii, pentru a se asigura ca schimbarile in starea de sanatate sunt observate rapid, iar problemele sunt remediate precoce. Majoritatea expertilor recomanda verificari la fiecare 6 luni, in urmatorii cinci ani de la diagnosticare.
Verificarile pot include examene clinice, examene ale pelvisului, teste de sange si de urina, radiografii toracice si alte probe de laborator. Un test Papanicolau poate indica reaparitia cancerului in vagin, care este vindecabil intr-o proportie foarte mare.

Tratament in cazul recurentei bolii

Cancerul endometrial poate reapare: 90% din recurente apar in primii 5 ani de la momentul diagnosticului. Controalele regulate sunt extrem de importante dupa tratamentul initial.
Cancerul recurent localizat la zona pelvina poate fi tratat cu radioterapie, care poate opri progresia cancerului si care il poate chiar vindeca daca este limitat la vagin. Cand cancerul metastazeaza si in alte zone ale organismului, radioterapia e paliativa (aduce doar o usurare a simptomelor). In plus, terapia cu progesteron este deseori folosita pentru a incetini cresterea tumorii care a reaparut sau care a metastazat. Supravietuirea e imbunatatita semnificativ la 30% din femeile care au primit terapie cu progesteron.
Medicamentul antiestrogenic tamoxifen poate fi folosit la tratamentul cancerului endometrial recurent, pentru a incetini cresterea tumorii la cancerul care nu raspunde sau nu a primit tratament cu progesteron.
Participarea la trialuri clinice pentru testarea unor tratamente noi, poate fi adecvata in cazul in care cancerul a metastazat si terapia hormonala nu e eficienta in incetinirea cresterii.

De retinut!

Daca pacienta nu este inca la menopauza, aceasta se va instala imediat in urma majoritatii tratamentelor pentru cancer endometrial. Daca s-au efectuat indepartarea chirurgicala a uterului si ovarelor sau daca s-a practicat radioterapia, se va inregistra o scadere a nivelului de estrogen. Estrogenul previne aparitia unor conditii clinice ca osteoporoza (subtierea si fragilizarea oaselor). Exista in mod curent mai multe tratamente pentru prevenirea sau tratamentul osteoporozei.
Pot apare simptomele menopauzei cum ar fi bufeurile si insomnia. Trebuie discutat cu medicul pentru a vedea daca terapia de substitutie hormonala cu estrogen e o optiune de tratament.

Tratament ambulator (la domiciliu)

In timpul tratamentului pentru cancerul endometrial din orice stadiu, se poate folosi tratamentul ambulator, care sa ajute la ameliorarea simptomelor induse de efectele secundare ale tratamentului standard. Tratamentul ambulator poate fi suficient pentru a ameliora urmatoarele probleme comune. Daca medicul a sfatuit deja pacienta ce sa faca sau ce medicamente sa ia pentru tratamentul acestora, aceste sfaturi trebuie respectate. In general, un regim de viata sanatos care sa cuprinda un regim alimentar corect, un program de somn si de exercitii fizice adecvate, pot ajuta la controlul simptomelor.
Tratamentul ambulator pentru:
- greata si varsaturi: include observarea si tratarea simptomelor incipiente de deshidratare, cum ar fi gura uscata, saliva vascoasa, cantitate scazuta de urina cu urini inchise la culoare; pacientele mai invarsta se pot deshidrata mai rapid datorita varsaturilor
- diaree: include punerea in repaus a stomacului si supravegherea aparitiei semnelor de deshidratare; trebuie intrebat medicul inainte de folosirea oricarui medicament care nu necesita prescriptie medicala impotriva diareei
- constipatie: include un regim alimentar care sa asigure un aport suficient de apa cat si fructe, vegetale si fibre in dieta zilnica (nu trebuie folosite laxativele fara consultarea medicului).

Alte probleme care mai pot aparea includ:
- tulburari ale somnului: daca apar insomnii, unele sfaturi pentru rezolvarea acestei probleme pot fi de ajutor cum ar fi pastrarea unei ore de culcare constante, efectuarea de exercitii fizice in timpul zilei si evitarea somnului din timpul zilei
- oboseala: daca pacienta simte ca nu are suficienta energie si ca oboseste repede, sfaturi pentru rezolvarea acestei probleme pot fi de ajutor, cum ar fi acordarea unui timp suficient pentru odihna, un regim alimentar adecvat si reducerea stresului
- probleme urinare: care pot fi cauzate atat de cancerul endometrial cat si de tratamentul sau; eliminarea din dieta a bauturilor cafeinizate si stabilirea unui program de urinare la fiecare 3-4 ore, indiferent daca pacienta simte nevoia sau nu, pot fi de ajutor
- caderea parului: aceasta poate fi de neevitat, dar folosirea unor sampoane delicate si evitarea produselor de ingrijire care sa afecteze parul, va putea ajuta la reducerea iritatiei scalpului
- tulburari emotionale: multe femei cu cancer endometrial trebuie sa infrunte probleme emotionale, cauzate de boala sau tratamentul acesteia; aflarea diagnosticului de cancer endometrial si urmarea tratamentului poate fi stresanta.
Managementul stresului poate include exprimarea sentimentelor fata de boala. Invatarea unor tehnici de relaxare poate fi de ajutor de asemenea. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditatia sau grupurile de suport pot fi de ajutor.
Sentimentele pacientei fata de organismul propriu sau fata de sexualitatea sa se pot schimba in timpul tratamentului pentru cancer. Discutia deschisa cu partenerul si discutarea grijilor cu medicul curant pot fi de ajutor. Medicul poate sa trimita pacienta la grupuri de suport psihoterapeutic care pot oferi noi informatii.
Nu toate formele de cancer sau tipurile de tratament al cancerului sunt dureroase. La aparitia durerii, exista mai multe optiuni pentru reducerea acesteia. Daca medicul a oferit pacientei o reteta pentru antialgice (medicamente impotriva durerii), aceasta trebuie sa urmeze indicatiile acestuia. Tratamentul efectuat acasa pentru durere, cum ar fi medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sau terapii complementare cum ar fi biofeedbackul, pot ajuta la cresterea starii de bine fizice si psihice. Trebuie ca pacienta sa discute cu medicul orice tratament pentru durere pe care il face acasa.
Unele femei cu un stadiu avansat al bolii pot alege sa nu faca tratamentul datorita timpului, costurilor si ale efectelor secundare ale tratamentului care pot fi mai mari decat beneficiile. Luarea deciziei de a opri tratamentul medical destinat sa prelungeasca viata si orientarea spre ingrijirea pacientului terminal sunt dificile.

Optiuni de medicamente

Medicatia, cum ar fi chemoterapia, poate fi recomandata dupa interventia chirurgicala pentru cancerul endometrial, in functie de stadiul bolii, gradul de diferentiere al cancerului si riscul de metastazare (imprastiere). Terapia hormonala cu progesteron poate fi folosita in cazul in care cancerul a reaparut sau s-a imprastiat sau daca nu se poate apela la interventia chirurgicala sau la radioterapie.
Tratamentul medicamentos pentru cancerul endometrial poate include:
- terapia cu progesteron:
- Hidroxiprogesteron (Delalutin)
- Megestrol (Megace)
- Medroxiprogesteron (Provera)
- chimioterapia, folosita in tratament singura sau in combinatie: exemplele includ:
- Doxorubicina
- Cisplatina
- Paclitaxel
- Carboplatin
- Topotecan.
Tratamentul poate cauza deseori greata si voma. Medicul specialist va prescrie medicamente luate simultan cu medicatia de baza, care se pot lua in tratamentul ambulator pentru a reduce greturile si voma.
Aceste medicamente pot include:
- antagonisti de serotonina cum ar fi: ondansetron (Zofran), granisetron (Kytril) sau dolasetron (Anzemet); aceste medicamente sunt mai eficace in prevenirea greturilor si vomei cauzate de chimioterapie daca sunt combinate cu corticosteroizi, cum ar fi dexametazona (Hexadrol)
- aprepitant (Emend), folosit in combinatie cu ondansetron si dexametazona ca parte a unui program de trei zile
- fenotiazide, ca Compazine si Fenergan
- metoclopramid (Reglan).

De retinut!

O femeie inainte de menopauza, al carui cancer e intr-un stadiu incipient si creste lent (are grad mic) poate fi o buna candidata pentru tratamentul cu progesteron mai degraba decat pentru histerectomie si astfel poate sa-si pastreze uterul pentru a face copii.
Exista informatii limitate in ceea ce priveste eficienta tratamentului cu progesteron in comparatie cu alte tratamente, astfel incat in prezent nu e considerata terapie standard.
In cazul in care cancerul endometrial reapare, medicamentul antiestrogenic tamoxifen poate fi folosit pentru incetinirea avansarii bolii.

Tratament chirurgical

Interventiile chirurgicale pentru a indeparta uterul (histerectomiile) sunt cele mai comune tipuri de tratamente pentru cancerul endometrial. Chirurgul poate indeparta uterul, cervixul uterin, trompele uterine (histerectomie cu ovarectomie si salpingectomie bilaterala), uneori cu indepartarea ganglionilor limfatici pelvini. Toate tesuturile indepartate vor fi examinate pentru a determina stadiul cancerului si gradul de diferentiere al celulelor canceroase. Ganglionii limfatici vor fi examinati la randul lor pentru a determina daca s-a imprastiat si in afara uterului. Daca la examinarea tesuturilor descopera ca un cancer mai agresiv mai poate persista in sistemul limfatic, o limfadenectomie poate fi efectuata pentru a indeparta si a examina ganglionii limfatici aditionali. Interventiile chirurgicale au cea mai mare rata de curabilitate (vindecare) dintre toate tratamentele cancerului endometrial.

Optiuni de interventii chirurgicale

- Histerectomia cu indepartarea trompelor uterine si a ovarelor (salpingo-ovarectomia bilaterala)
- Limfadenectomia (indepartarea ganglionilor limfatici)

De retinut!

Majoritatea femeilor au ovarele indepartate in urma diagnosticului de cancer endometrial, pentru a se asigura ca acest cancer nu s-a raspandit si la ovare, pentru a reduce productia de estrogen si pentru a incetini dezvoltarea cancerului. In plus, unele femei care au avut cancer endometrial au un risc mai mare de a face cancer ovarian.
Nu e posibil ca pacientele sa mai aiba copii sau sa menstrueze dupa o histerectomie. Daca nu s-a atins menopauza, aceasta va incepe imediat ce ovarele sunt indepartate.

Alte tratamente

Radioterapia poate fi folosita si ea in tratamentul cancerului endometrial. Radiatia poate fi administrata intern, prin plasarea substantelor radioactive in uter sau in zona care a dezvoltat cancerul (brahiterapie) sau extern: prin aplicarea de radiatii de la o sursa externa.
Radioterapia aplicata ovarelor inainte de menopauza va cauza aparitia menopauzei si infertilitate. Alte efecte secundare ale radioterapiei includ:
- obstructia tranzitului intestinal
- diaree sau un trazit intestinal accelerat
- crampe abdominale
- iritatia cronica a vezicii urinare
- fibroza vaginala.

Pe langa terapiile conventionale, se pot incerca si tratamente complementare cum sunt:
- acupunctura
- plantele medicinale
- biofeedback
- meditatia
- yoga
- vizualizarea
- vitaminele si suplimentele nutritionale.
Terapiile complementare nu sunt un substituent pentru tratamentul standard recomandat pentru cancerul endometrial. Inainte de incercarea acestor terapii, trebuie discutate beneficiile potentiale si efectele secundare. De asemenea, medicul trebuie informat daca pacienta practica deja una din aceste terapii.
Studii numite trialuri clinice sunt efectuate pentru a descoperi cai de a preveni, detecta si diagnostica cancerul endometrial. Trebuie discutat cu medicul pentru a vedea daca trialurile clinice sunt disponibile si daca pacientele pot participa si ele.

Profilaxie

Sus

Daca unii factori de risc pentru cancerul endometrial sunt mosteniti, cum ar fi istoricul familial de cancer endometrial sau colonic, alti factori pot fi preveniti. Se poate reduce riscul de a dezvolta cancer endometrial daca:
- se utilizeaza pilule anticonceptionale care sa contina atat estrogen cat si progesteron: protectia asigurata de pilulele hormonale combinate dureaza mai mult de 10 ani dupa terminarea tratamentului, daca medicatia e luata 1 an sau mai mult
- se folosesc atat estrogeni cat si progesteron in combinatie, pentru tratamentul hormonal de substitutie al menopauzei (HRT); HRT nu creste risul de a face cancer endometrial, dar are alte riscuri care trebuie avute in vedere
- se mentine o greutate corporala normala: femeile suprapondrale au un nivel mai mare de estrogen in organism, deoarece estrogenul e partial produs de celulele adipoase din organism
- se alapteaza daca e posibil: aceasta descreste ovulatia si activitatea estrogenica
- se diagnosticheaza si se trateaza hiperplazia endometriala, care se poate transforma in cancer endometrial; cicluri menstruale abundente, sangerarea intre cicluri si sangerarea dupa menopauza sunt simptome ale hiperplaziei endometriale
- se fac exercitii fizice regulat: activitatea fizica regulata asigura o greutate corporala normala si nivele mai scazute ale estrogenilor
- se tine o dieta bogata in fructe, vegetale, fibre si fitoestrogen, cum ar fi soia
- se scade aportul de grasime animala.
Nu exista riscul de a face cancer endometrial daca nu mai exista uter (histerectomie)

91533 vizualizari, 28 Martie 2006

Servicii promovate in Oncologie

  • Centrul de Radioterapie Amethyst

    * Singurul centru de radioterapie care trateaza 100% din pacienti cu tehnica IMRT-VMAT * Prof Dr. I.-C. Chiricuta, expert in radioterapie s ... vezi tot anuntul

Citeste si

Arhiva
  • Contraceptivele hormonale si cancerul - mit si realitate Contraceptivele hormonale si cancerul...

    Generalitati In jurul pilulelor contraceptive hormonale s-a creat un adevarat folclor: ca ar duce la ingrasare si la aparitia cosurilor sau mai grav, ca ar provoca cancer. Nimic mai fals in toate aceste afirmatii contrazise de medicii specialisti. Lansate pe piata...citeste mai mult

  • Ereditatea si cancerul Ereditatea si cancerul

    Generalitati Cancerul este o boala tot mai des intalnita in prezent. Uneori, in unele familii se manifesta aceleasi tipuri de cancer. Acest lucru poate fi cauzat de o serie de factori. Adesea, membrii aceleiasi familii au aceiasi factori de risc, cum ar fi fumatul, de...citeste mai mult

  • Terapiile complementare cresc eficienta medicinei alopate in lupta cu cancerul Terapiile complementare cresc...

    Generalitati Cercetarea medicala a facut progrese uluitoare, cu toate acestea, tehnicile de abordare a tumorilor canceroase raman agresive si au efecte secundare care afecteaza calitatea vietii pacientilor. Tratamentul chirurgical, care presupune rezectia...citeste mai mult