gargara

[continuare]

Planta medicinala paroasa, acoperita cu peri fini care creste sporadic din zona de ses pana in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta si are in varf flori grupate, de culoare galben auriu. Florile au culoare galben aurie.  Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in timpul infloririi. Turita mare infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Planta contine uleiuri volatile,acizi organici, mucilagii, tanin, cumarine, vitamine (vitamina c, vitamina k), triterpene, acizi grasi, flavonoizi, poliglucide, saponine. Gustul plantei este amar. Turita mare are efect colagog, astringent, antidiareic, decongestionant.   Uz intern: - boli hepatice, afectiuni ale cailor biliare, boli gastrointestinale, diaree, dizenterie, colici nefritice, leucoree, diabet, obezitate, astm, faringite, laringite, litiaza biliara, boli reumatice, urticarii,... [continuare]

Planta intalnita din regiunea de munte pana la campie. Maselarita are miros neplacut, care insa dispare dupa ce planta este uscata. Tulpina este groasa. Frunzele sunt paroase, lungi, ovale si cu scobituri adanci, asezate de jur imprejurul tulpinei. Florile sunt galbene cu vinisoare violete. Fructul este o capsula (pixida) care contine multiple seminte. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fie partea aeriana fie semnitele.Se recolteaza funzele cand apar primele flori, iar semintele se recolteaza in luna septembrie. Planta contine alcaloizi tropanici. Este o planta toxica.   Uz intern: - astm bronsic, astenie, dureri reumatice, nevroze, boala Parkinson, nevralgie de trigemen, tuse iritativa - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - hemoroizi, nevralgii dentare - sub forma de bai locale, gargara.

[continuare]

Planta medicinala de cultura, iubitoare de caldura, intalnita mai ales in sudul tarii. Florile sunt de culoare alb galbui, violet la baza. Din flori se formeaza pastai care contin seminte de culoare galben maronie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Infloreste din luna mai pana in luna iulie. Schinduful contine substante minerale, fosfor, fier, calcium mangan, saponine, ulei esential, mucilagii. Schinduful seamana la miros cu leusteanul. Planta are calitati expectorante, hipercolesterolemiante, secretolitice, estrogenice, antiastenice, galactogoge, antiinflamatoare, antispastice, tonice, hipotensive. Este folosit si in alimentatie sub forma de condiment (curry). Uz intern: - surmenaj, astenie, inapetenta, convalescenta, diabet zaharat, digestie lenta, stimularea lactatiei, tuse, bronsita, gusa exoftalmica, impotenta, figiditate, tuberculoza, limfatism, rahitism, guta, ateroscreloza, constipatie, avitaminoza, gastritoenterite, sinuzita - sub... [continuare]

Planta alimentara si medicinala anuala, originara din Asia, la noi in tara, planta de cultura. Tulpina este inalta si dreapta, poate ajunge chiar si la 50 cm. Florile au culoare purpurie, liliachie, galbena sau alba. Nautul infloreste in luna iunie sau in luna iulie. Fructul este o pastaie scurta, ovala, de culoare galben deschis. Semintele sunt globuloase, de culoare galbena, roz, roscata, alba sau neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaa semintele (boabele). Planta contine proteine, lipide, glucide, substante azotate, amidon, vitamina b si B, saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, clor, sodiu, siliciu, magneziu, fier). Nautul are efect diuretic, antiseptic urinar, helmintic, stomahic, tonic. Planta se utilizeaza si in gastronomie pentru prepararea a diverse preparate culinare.   Uz intern: - oligurie, infectii ale cailor urinare, litiaza urinara, paraziti intestinali, astenie, oboseala fizica si psihica, convalescenta - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala si legumicola care poate atinge chiar si un metru in inaltime, Florile sunt de culoare alba. Fructul este o achena. Radacina este de culoare alba, rotunda si tare. telina infloreste in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza ramurile, semintele si radacina. telina este aromata. telina contine vitaminele a, B, C, K, PP, minerale: magneziu, potasiu, zinc, calciu, fosfor, cupru, fier, iod, colina, etc. Planta are calitati afrodisiace, hipontensive, tonic, laxative, tonic, remineralizant, expectorant, depurativ, diuretic, stomahic, antiseptic, emolient, cicatrizant. Telina se foloseste si in gastronomie, in componenta preparatelor culinare, ca atare sau ca si condiment. Uz intern: - sterilitate, hipertenisune, inapetenta, boli hepatice, constipatie, afectiuni ale cailor urinare, astenie, surmenaj, boli reumatice, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, boli gastrointestinale, diabet, guta, icter, obezitate - sub forma de salata... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Planta medicinala care creste in sol nisipos, in zona de deal sau ses. Florile au miros placut, sunt dispuse spre varful tulpinii, au culoare alba sau roz si sunt acoperite de peri. Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii cu radacini, frunzele sau inflorescentele sau planta intreaga. Planta infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea partii superioare se face in perioada de inflorire, iar a radacinii primavara in lunile martie-aprilie sau toamna in lunile octombrie noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, saponarina, taninuri, flavonoide. Sapunarita are efect fluidificant, expectorant, hipoclesterolomiant, tonic.   Uz intern: - planta intreaga - bronsite, boli renale, boli reumatice, afectiuni ale cailor urinare, boli hepatobiliare, gripa, dispepsie, neurastenie, insomnii, anxietate, paraziti intestinali, sifilis - s ub forma de... [continuare]

Planta care creste la margini de paduri si drumuri, din zona deluroasa pana in zone muntoase, umede. Are frunze semicirculare. Florile sunt  mici de culoare galben-verzui, asezate in manunchi. fructele sunt achene. Cretisoara infloreste din lunile iunie-iulie pana in septembrie. Se recolteaza partea aeriana a plantei, in perioada de inflorire. Frunzele de cretisoara sunt cunoscute ca avand efect astringent, tonic si antiinflamator, datorita continutului ridicat de taninuri. Intrucat in componenta plantei se gasesc fitosteroni, cretisoara este cel mai des utilizata in diverse afectiuni ale aparatului genital feminin.   Uz intern: - partea aeriana - dismenoree, menstre abundente, leucoree, amenoree, fibroame uterine mici si medii, infectii urinare, cervicite, anemie, diabet, enterite, dizenterii, diaree, simptome de menopauza,  sangerari nazale, spasme stomacale, meteorism, congestie cerebrala, astenie, cevalee,... [continuare]

Este o planta originara din America de Nord si Asia, dar este raspandita si in Europa. In tara nostra poate fi intalnita la margini sau raristi de paduri, formand tufisuri, mai ales in Dobrogea si Banat. Scumpia este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale si lungi, avand marginea dreapta. Florile sunt grupate in panicule, sunt gri- galbui si par pufoase, dand aspect de fum in jurul plantei. Planta infloreste in luna iunie. Dintre elementele chimice din compozitie amintim: taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina, glicozid- fustinozidul, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: febrifuga, hemostatica, antiinflamatore, cicatrizanta, antivomitiva, stimuleaza pofta de mancare, antidiareica. In fitoterapie se utilizeaza  frunzele si coaja, ce trebuiesc recoltate astfel: coaja atunci cand da frunza, iar frunzele in momentul infloririi.     Uz intern:   - afectiuni gastrice, afectiuni hepatice, afectiuni intestinale, alergie,... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Coada racului este o planta medicinala intalnita pe malurile nisioape de pe marginea apelor, in locuri umede, in zone de deal si munte. Planta cu tulpini taratoare, peri rari si o rozeta specifica in punctul de pornire al tulpinilor. In varful tulpinii se afla o singura floare, izolata, cu cinci petale, de culoare galben-aurie. Frunzele au margini zimtate. Coada racului se recolteaza in perioada infloririi, in luna mai pana in luna septembrie. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si mai ales rozeta de frunze bazale, florile si rizomii. Planta este bogata in substante amare si tanin, flavone, colina, steroli, mucilagii,  saruri minerale, ulei volatil si substante glucidice. Printre proprietatile ei se numara efectul astringent, hemostatic, coagulant. antiseptic, antispastic. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salata sau supe de verdeturi.   Uz intern: [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Izma infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Izma are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Izma este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - frunze, planta intreaga - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli... [continuare]

Planta medicinala care creste salbatica in soluri cu umiditate ridicata, in mod special in zona montana. Cinci degete este o planta taratoare, cu frunze digitiforme. Florile au culoare galbena. Planta infloreste din luna mai pana in august. Se recolteaza radacinile sau planta intreaga din luna mai pana in septembrie.  Are actiune antidiareica, antiiflamatoare, antihemoragica, antitermica, antireumatismala.   Uz intern: - stari febrile, diaree - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - afte, ulceratii bucale, angine - sub forma de gargara, compresa. [continuare]

Bozul este o planta perena, fratele “vitreg” al socului. Creste in salbaticie, pe pajisti, la marginea padurilor si drumurilor, atat la munte cat si la campie. Este inalt de pana la 1.5 m, florile prezinta petale albe si stamine rosii, fructele sunt negre. Radacina este adanca si foarte puternica si este partea care prezinta interes terapeutic la aceasta planta. Bozul contine: acizi grasi, fitosteroli, acid ursolic, glicozide, compusi iridoizi. Se distinge printr-un miros respingator al frunzelor, al tulpinilor si radacinilor. Bozul are calitati deosebit de apreciate in curele de slabire, fiind un inhibitor puternic al apetitutului alimentar. Este un foarte bun diuretic, analgezic, antiinflamator, antispastic, vomitiv, expectorant. Se mai foloseste si in curele de slabire, constipatie si apetit alimentar excesiv.   Uz intern: - obezitate, ingrasare in exces, stari febrile, periartrita scapulo-humerala,... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]

Planta medicinala, aliment si condiment bianuala, cultivat in majoritatea zonelor de relief in tara noastra. Radacina este conica, groasa, de culoare alba. Frunzele sunt aromate, sectate, mici ca dimensiune. Florile sunt de culoare alba, grupate in umbele. Fructul este o dicariopsa, de culoare verde-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina, fruzele si fructele (semintele).Patrunjelul contine glucide, proteine, vitamine (mai ales vitamina c), minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, sodiu), ulei volatil, lipide, flavonoizi. Are efect expectorant, diuretic, tonic, antioxidant, stomahic, carminativ, hipotensiv, antispastic.Patrunjelul este folosit si in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare. Uz intern: - edeme, infectii, astenie, tulburari de circulatie sanguina, hipertensiune, boli reumatice, vermifug, intoxicatii cu alcool, anorexie,meteorism si colici abdominale, dismenoree, amenoree, astm bronsic, stimuleaza secretia lactata, litiaza... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in tara noastra. Frunzele au peri aspri, iar florile au culoare roz-purpurie. In scop fitoterapeutic se recolteaza jumatatea superioara a tulpinii (varfurile) cu ramuri, frunze si flori, dar si radacina. Tataneasa infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea varfurilor se face in perioada de inflorire, iar radacina se recolteaza din luna martie pana in luna aprilie sau din septembrie pana in noiembrie. Planta contine ulei volatil, rezine, tanin, alantoina, mucilagii, vitamina b12, amidon, acizi organici, principiu antigonadotropic. Tataneasa are efect antiinflamator, expectorant, astringent, atimicotic, hemostatic, cicatrizant     Uz intern: - bronsite, boli ale sistemului digestiv, afectiuni ale aparatului respirator, colita, diaree, dizenterie, enterita, demoptizii, metrorargii, ulcere, tuberculoza- sub forma de infuzie, tinctura,... [continuare]

Ce este Citrolin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Infectii ale gatului si orofaringite; amigdalite acute; inflamatii postamigdalectomie; gingivite; stomatite; pentru usurarea durerii si inflamatiilor dupa extractii dentare, pentru irigarea canalului dentar si a alveolei dentare. Mod de administrare Solutia de Citrolin se foloseste fara dilutie. O lingura de solutie se ia ingura (pentru clatire si gargara) si se tine timp de 1 minut sau mai mult, apoi se scuipa. Aceasta operatie se repeta de 2 - 3 ori/zi sau la indicatia medicului. Apa de gura pentru gargara. dezinfectant al cavitatii bucale si gatului. Solutia de Citrolin este o apa de gura antiseptica pentru gargara cuproprietati anestezice locale, folosita la mentinerea igienei gurii si gatului si usurarea inflamatiei si iritatiei locale. Solutia de Citrolin contine doua componente active. Cetrimidul este un antiseptic cuaternar de amoniu ce induce o actiune bactericida efectiva pe gram pozitivi si unii gram... [continuare]

Compozitie Extract hidroalcoolic din Herba serpylli, Folium menthae, Flores chamomillae, Rhizoma gei si Herba dracocephali (flac. cu 125 ml). Actiune terapeutica Slab antiseptic, antiinflamator, favorizant al cicatrizarii. Indicatii Stomatite, faringite si afectiuni de vecinatate; dupa extractii dentare si amigdalectomie. Doze si mod de administrare gargara 4-5 ori/zi, dupa mese, cu o solutie formata prin diluarea unei lingurite de ticiverol intr-un pahar cu apa calda sau ceai. [continuare]

Actiune terapeutica glucocorticoid. Efecte sistemice minime in utilizarea intranazala. Dupa primul pasaj este rapid metabolizat hepatic. Sunt necesare cateva zile pentru atingerea efectului maxim. T ½: 1,8 h. Metabolizarea este hepatica si este excretat prin fecale (40%) si urina (50%). Indicatii Inhalator. Adjuvant in profilaxia astmului bronsic. La pacientii cu astm care necesita steroizi sistemici, administrarea inhalatorilor scade sau elimina nevoia de steroizi sistemici. Intranazal. Rinite sezoniere in special cand alte tratamente au esuat. Doze si mod de administrare Inhalator: Astm bronsic: adulti: 2 inhalatii (un total de 500 μg) administrate dimineata si dupa-amiaza pana la o doza zilnica de 1000 μg, fara a se depasi 4 inhalatii de 2 ori pe zi. Copii intre 6-15 ani: 2 inhalatii (250 μg/inhalatie) dimineata si seara, cu o doza totala zilnica ce nu depaseste 1000 μg. Intranazal: rinite: adulti: 50 μg (2 spray-uri) in fiecare nara de doua ori pe zi, poate... [continuare]

Ce este Ceaiul din iarba de sunatoare si pentru ce se utilizeaza Indicatii Este cicatrizant, antiinflamator, colagog, antiseptic, astringent, antidepresiv. Uz intern - se utilizeaza in hepatite acute si cronice, colite, colicistite si ulcer, diaree, diskinezie biliara, stari depresive usoare (menopauza si persoane de varsta inaintata). Uz extern - sub forma de bai si cataplasme are proprietatea de a calma durerile, cicatrizeaza ranile indeosebi in arsuri. Mod de administrare Uz intern - 3 cani pe zi. Uz extern - bai, comprese, cataplasme, gargara. Mod de preparare: Uz intern- infuzie , 1 doza la 250 ml apa clocotita, se acopera si se lasa in repaus 10 - 15 minute si se strecoara. Se bea ca atare sau se poate indulci dupa gust. Uz extern - infuzie concentrata 2 - 3 doze la 100 ml apa clocotita. Informatii suplimentare Compozitie Partile aeriene inflorite ale plantei Hypericum perforatum L., familia Hyperaceae, pulvis contin ulei volatil, derivati... [continuare]

Ce este Gargarism si pentru ce se utilizeaza Indicatii Antiseptic, dezodorizant al cavitatii bucale. Preventiv si adjuvant in tratamentul amigdalitelor, faringitelor si laringitelor. Mod de administrare gargara cu 10-15 picaturi la un pahar cu apa. Informatii suplimentare Compozitie Solutie pentru uz extern continand: acid benzoic 0,80 g, acid salicilic 0,40 g, fenol 3,60 g, glicerina 5,00 g, menthol 0,415 g, oleum eucalipt 0,20 g, alcool etilic 64,10 g, apa distilata pana la 100 g. Ambalaj Flacon cu 50 ml solutie. [continuare]

Forma de prezentare: Solutie externa cu extract de Chamomillae flos 95,881g (azulene 0,037g) cutie x 1 fl. x 100 ml Indicatii: Uz intern: folosit traditional ca adjuvant pentru tratamentul simptomatic al unor tulburari digestive functionale - distensie epigastrica, flatulenta, digestie lenta, tulburari dispeptice. Uz extern: folosit traditional in aplicatii pe piele ca antiinflamator, emolient, antipruriginos si cicatrizant in caz de fisuri, ragade si intepaturi de insecte; in aplicatii locale pe mucoasa bucala sau faringiana in scop antiinflamator, analgezic si antiseptic; in aplicatii locale in afectiuni vaginale inflamatorii si pruriginoase. Doze si mod de administrare: Uz intern: 1/2 lingurita de solutie la o ceasca de apa calda. Uz extern: sub forma de comprese, gargara si irigatii vaginale - 1/2 lingura de solutie la 1 l de apa. [continuare]