gargara

Carceii sunt plante originare din Asia (China) si fac parte din familia  Ephedraceae. In Romania este intalnita aceata planta in zona Marii Negre in solurile nisipoase, dar si in Delta Dunarii. creste sub forma de arbust si ajunge pana la 1 m inaltime. Are ramurile subtiri, ramificate, acoperite cu frunze mici si membranoase, asezate opus, cate 2 la fiecare nod. Florile sunt feminine si masculine si cresc grupate cate 2 sau 3 cele masculine si cate 2 cele feminine. Fructul acestei plante este comestibil, este o baca falsa, rosie. Componentele chimice importante ale plantei sunt: alcaloizi - efedrina si pseudo-efedrina, taninuri, substante minerale. Calitatile sale cele mai importante: bronhodilatator, vasoconstrictor local, antiasmatic, diminueaza motilitatea gastrica. In fitoterapie sunt utilizate partile verzi ale plantei.   Uz intern:   - astm bronhic alergic, cefalee, emfizem pulmonar, exantem, incontinenta urinara, intoxicatii cu morfina... [continuare]

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Planta medicinala aromata, inalta de aproximativ un metru, care creste in zona de camp si de deal. Frunzele sunt subtiri si au culoare arginitie. Florile au culoare galbena, Pelinul infloreste in din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si florile din varf. Recoltarea se face la sfarsitul perioadei de inflorire. Gustul plantei este foarte amar. Pelinul contine ulei volatil, principii amare, tuiol, artamarina, dinina, pinen, sabinen. Pelinul are efect antibacterian, colagog, vermifug,  antimicotic, carminativ.   Uz intern: - convalescenta, anemie, astenie boli infectioase, dischinezii biliare, tulburari de menstruatie, diaree, gastrite cronice, inflamatii ale mucoasei intestinale, parazitoze intestinale, afectiuni hepato-biliare - in scop curativ si preventiv - sub forma de infuzie, decoct, pulbere.     Uz extern: - ulceratii... [continuare]

Arbore inalt cu frunze eliptice cultivat in tara noastra, rar intalnit spontan. Florile au dimensiuni mari si culoare roz sau alba. fructele au miros placut, sunt mari, ovale, galbene, acoperite de peri fini. Gutuiul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, semintele si frunzele. Gutuia contine magneziu, fosfor, fier, cupru, sulf, vitamina pp, C, B, A, calciu, sodiu, apa, glucide, tanin, pectina, protide, lipide, mucilagii, acid malic. Gutuiul are proprietati astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stomahice. Fructele se utilizeaza si in cosmetica pentru ameliorarea ridurilor si tratamentele tenului gras.  De asemenea, se recomanda consumul gutuiei in curele de slabire, fiind un fruct care contine putine calorii. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de voma, diaree, infectii ale cailor respiratorii, boli pulmonare, tuse, raguseala, dizenterie, metrorargii, hemoroizi, inapetenta, convalescenta, hepatite,... [continuare]

Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale.... [continuare]

Dracila face parte din familia Berberidaceae si este un arbust originar din Europa, dar apare si in Africa si Asia. creste si in Romania la marginea padurilor, in zone insorite, dar se regaseste si cultivata pentru aspectul ei, ajunge la inaltimi de maxim 2 m. Frunzele sunt simple, pieloase, ovoidale, de culoare verde si sunt grupate sub forma de rozeta. Pe tulpina se gasesc spini, care sunt grupati cate trei. Florile sunt de culoare galbena, grupate in formatiune racemoasa (ciorchine). Fructele apar in octombrie, sunt bace, elipsoidale, de culoare rosie si au gust acrisor, astrtingent. Planta contine numerosi alcaloizi ca berberina, oxiacantina, berbamina, palmatina, iotrorizina, vitamina c, rasini si taninuri. In fitoterapie sunt folosite mai ales scoarta de pe radacini si tulpini. Perioada acestora de recoltare este aprilie - mai. De asemenea se mai utilizeaza restrans si fructele si frunzele. Are proprietati coleretice, colagoge, stomahice, febrifuge,... [continuare]

Planta are frunze paroase si doua tipuri de tulpini (sterile si florifere). Florile sunt albe sau trandafirii. Acestea se ramifica in partea superioara si se termina cu mici capitule care contin 4-6 flori, cu fructe de tip achena. Este des intalnita, creste din campie, margini de drum, pana in regiuni subalpine. coada soricelului infloreste din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie) inflorescentele si partea aeriana a plantei. coada soricelului este cunoscuta pentru calitatile sale ca remediu fitoterapeutic antiseptic, febrifug, diaforetic, antiinflamator, hepatic, diuretic. Planta contine urmatoarele principii active: borneol, pinen, ulei volatil, valerianic, limonen, cariofilen, achilicina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, alcool etilic si metilic. Uz intern: - florile, planta cu inflorescente - anorexie, nevroza, epilepsie, astm bronsic, bronsite, rinite, rinosinuzite, alergii, colici, ulcere, boli ale... [continuare]

Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]

Planta din flora spontana din Europa, Afrivca de Nord, Asia si bazinul Marii Mediterane. In Romania este intalnita in tot lantul carpatic, la altitudini de 600-800 m, in paduri de fag sau amestec. Planta are in pamant un rizom tarator, din care creste tulpina subtire, lipsita de frunze si neteda. Frunzele sunt lobate in cinci si fiecare lob, la randul lui este crestat; frunzele cresc numai la baza.Florile sunt umbelule mici si globuloase, de culoare alba si infloresc din mai pana in septembrie. fructele sale sunt tepoase si apar toamna. Printre principalii constituenti chimici ai plantei se numara: saponizide (sanicula), rezine, tanoizi, acid cafeic, clorogenic, ulei volatil, lipide, acizii organici: rozmarinic, siringina. Principalele calitati ale sanisoarei sunt: astringenta si antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei ce trebuie recoltata din mai pana in iulie.   Uz intern:   - afectiuni gastro-intestinale, ameteli, anorexie,... [continuare]

Zmeurul face parte din familia Rosaceae si este specific zonelor de clima temperata. In tara noastra creste ca flora spontana, preferand locuri umbroase, adancuri si luminisuri de padure, coaste stancoase, tufisuri dese, taieturi de fag si brad, din zone deluroase si montane, pana la altitudini de 2000 m. De asemenea este si cultivat in tara noastra pentru fructele sale, in gradini sau plantatii intensive. Zmeurul este un arbust cu lastari taratori, prevazuti cu ghimpi drepti asemanatori unor ace, tulpinile sale sunt arcuite la varfuri, simple sau ramificate, ajung pana la 2 m lungime. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori. Florile sunt mici, albe, cu 5 petale, sunt grupate in raceme. Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. fructele se numesc zmeura si sunt polidrupe rosii, suculente, aromate, dulci-acrisoare. Alte utilizari: din zmeura se extrage... [continuare]

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste  pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.   Uz intern:... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Planta medicinala ierboasa, inalta (poate atinge chiar si 70 de cm) care creste in mod special in zona de campie. Frunzele sunt de culoare verde deschis. Florile au culoare roz-violet, purpurii spre varf si albe la baza. Frunctele sunt silicule rotunde, de mici dimensiuni. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana sau varfurile inflorite Fumarita infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana in perioada de inflorire. Planta contine acid fumaric, alcaloizi izochinoleinici, fenantrenici, fumarina, bulbocapnina, rasini, principii amare, vit K, tanin. Fumarita are actiune carminativa, spasmolitica, laxativa, depurativa, sedativa, tonica, coleretica, hepatica, tonica, febrifuga,   Uz intern: - boli hepatobiliare, renale, icter, obezitate, amenoree, constipatie, atreroscreloza, hipertensiune arteriala, febra, acnee, urticarii alimentare - sub forma de infuzie,... [continuare]

Echinaceea este planta medicinala de cultura, care poate atinge inaltimea de un metru. Florile de echinaceea au culoare roz liliachie. echinaceea contine alchilamide, poli alchene, echinacozide, glicoproteine, steroli, vitamine, acizi fenolici, uleiuri volatile, inulina, galactoza, fructani, glicoproteine, proteine, lipide, acizi fenolici, alcaloizi, alilamide. Are actiune antimicrobiana, imunostimulatoare, tonica. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si radacina. Uz intern: - infectii microbiene, infectii virale, infectii ale cailor respiratorii superioare, stari febrile, adjuvant in hepatita, cistita, septicemie, virus herpetic, gonoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii bucale, rani si arsuri, muscaturi de insecte, abcese - sub forma de compresa, gargara. Efecte adverse: - Consumul fara recomandarea medicului sau supradozarea de echinaceea poate determina febra, greata, voma, dureri de cap, reactii... [continuare]

Priboiul este o planta din flora spontana din Europa. In Romania este intalnit in locuri pietroase, umede, racoroase, umbrose, pe soluri calcaroase din regiunea montana si subalpina. Planta creste sub forma de tufa,are in pamant un rizom puternic cu care se fixeaza, ajungand pana la inaltimea de 80 cm, tulpinile sunt subtiri. Frunzele au culoarea verde intens si sunt adanc crestate, alcatuite din cinci lobi, palmate. Florile cresc in varful tulpinii, deasupra frunzelor si sunt de culoare magenta. Dintre substantele chimice din componenta plantei subliniem: ulei volatil cu cca 50% germacrol, substante minerale si organice. Principalele proprietati sunt: astringent, diuretic, hipotensiv, dezinfectant. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si trebuie recoltata in mai si iunie. Proboiul  mai este utilizat si in industria parfumurilor pentru uleiurile sale volatile.   Uz intern:   - afectiuni renale, angine herpetice, cataracta, congestie cerebrala,... [continuare]

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Arbore foarte inalt (poate atinge spre 20 metri intaltime), intalnit in tara noastra doar cultivat. Scoarta are culoare verzuie. Frunzele sunt verde inchis, ovale, de dimensiuni mari. Florile sunt mici, in forma de clopotel si au culoare galbena. Fructul este rotund, are diverse culori de la maro deschis pana la roscat, in functie de soi si contine un sambure destul de mare. In scop fitoterapeutic sunt utilizate semintele care au culoare cafenie si forma ovala. Are proprietati calmante, afrodisiace, sedative, tonice. Nucsoara este utilizata ca si condiment in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare, avand gust dulce, picant. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de greata, tuse, paraziti intestinali, tulburari de erectie, apetit scazut, nevralgie, insomnie - sub forma de infuzie, decoct, macerat. Uz extern: - halena - sub forma de gargara. Efecte adverse: - Supradozajul poate duce la iritatii. [continuare]

Lamaiul este un arbust care se intalneste la noi in tara ca planta de cultura. Ramurile de lamai au tepi, frunze ascutite la varf, lucioase, de culoare verde inchis. Frunzele emana miros placut cand sunt rupte. Florile sunt albe, iar fructul este rotund si are coaja de culoare galbena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul. Planta contine, proteine, apa, ulei volatil, flavonoide, adelhide, acid citric, acid malic, citrat de potasiu, citrat de calciu, vitamina pp, A, D, E, vitamine din grupul b. Lamaia are actiune antiseptica, antioxidanta, astringenta, cicatrizanta, calmanta, diuretica, depurativa, vermifuga, antireumatica, bactericida, carminativa, febrifuga, tonica, antiinflamatoare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, paraziti intestinali, stari febrile, inflamatii, boli gastrointestinale, stari de greata, boli hepatice, boli ale aparatului respirator, cefalee, convalescenta, litiaza urinara, litiaza biliara, boli reumatice, guta, epitaxis, icter,... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile sunt de culoare galbena. Sunt utilizate in scop medicinal dar si cosmetic, florile fara codite (rareori radacinile sau restul plantei). Se recolteaza in momentul infloririi. arnica montana are in componenta siliciu in cantitati mari, camfor, kaliu, calciu, taninuri. Florile contin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici si substante colorate. Principiile active din flori au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, cicatrizante si antifungice. Sub forma de uleiuri eterice are rol antiinflamator si dezinfectant. Uz intern: - florile - pneumopatii, bronsite, tuse convulsiva, cistite, pielonefrite, retentie urinara, hemoragii uterine - sub forma de tinctura, laringite - sub forma de gargara, greata, boli ale sistemului nervos, astenie, arterioscreloza, miocardita, boli reumatismale, parazitoza, tabagism, dizenterie. [continuare]

Bubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste  inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant.      Uz intern: [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Menta infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Menta are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Menta este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli reumatice, prurit,... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Compozitie Pulbere din inflorescenta cu bractee a speciilor Tilia tomentosa Moench. si/sau Tilia cordata Mill. i/sau Tilia platyphyllos Scop. - familia Tiliaceae , continand ulei volatil, substante mucilaginoase, flavonoide, tanin, saponine. Actiune terapeutica Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant), sudorific, antipiretic. Indicatii Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta; uz extern - congestia usoara a tegumentului; gargara - in faringo-amigdalite. Doze si mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese... [continuare]

Compozitie 1 tableta contine: principiu activ: clorura de benzoxon 1 mg, lidocaina clorhidrat 1 mg. Excipienti: sorbitol 1 g, zaharina, aromatizanti. O tableta contine 1 g sorbitol ca inducitor, corespunzand la aproximativ 17 kJ (4 kcal.) si are gust de portocale. Pentru diabetici: 10 tablete sunt echivalente unei ratii de fructe. 1 ml de spray bucal contine: Principiu activ: clorura de benzoxon 1 mg, lidocaina clorhidrat 1,5 mg. Excipienti: etanol 94 mg, eter de menta, levomentol. 10 ml solutie contin: Principiu activ: clorura de benzoxon 5 mg, lidocaina clorhidrat 5 mg. Excipienti: etanol 940 mg, eter de menta, levomentol. Prezentare farmaceutica: tablete: cutii cu 24 de tablete; spray bucal de 30 ml; solutie: flacon de 200 ml. Actiune terapeutica Clorura de benzoxon are activitate bactericida in vitro asupra bacteriilor grampozitive si, intr-o mai mica masura, asupra celor gramnegative. De asemenea, are proprietati antifungice si antivirale prin actiune pe membrana... [continuare]

Ce este Budensoid Forte si pentru ce se utilizeaza Indicatii Budesonidul este un glucocorticoid administrat pe cale inhalatorie, cu actiune antiinflamatorie puternica, neavand la doze terapeutice efecte secundare sistemice, caracteristice glucocorticoizilor. Budesonid mite/forte este indicat in profilaxia crizelor de astm bronsic, in special la pacientii care sufera de crize de astm bronsic in ciuda utilizarii bronhodilatatorilor, care folosesc medicamente antiastmatice in tratament cronic, in special daca dozele de bronhodilatatoare trebuie crescute, care folosc glucocorticoizi sistemici si intentioneaza sa reduca doza sau sa intrerupa terapia cu glucocorticoizi orali. Mod de administrare Tratamentul cu Budesonid sub forma de aerosol trebuie strict monitorizat de catre medic. In cazul in care medicul nu recomanda altfel, Budesonid trebuie administrat prin inhalare de doua ori pe zi, dimineata, inainte de micul dejun si seara, inainte de culcare. Se recomanda utilizarea de... [continuare]

Actiune terapeutica glucocorticoid Efecte sistemice minime in utilizarea intranazala. Dupa primul pasaj este rapid metabolizat hepatic. Sunt necesare cateva zile pentru atingerea efectului maxim. T ½: 1,8 h. Metabolizarea este hepatica si este excretat prin fecale (40%) si urina (50%). Indicatii Inhalator. Adjuvant in profilaxia astmului bronsic. La pacientii cu astm care necesita steroizi sistemici, administrarea inhalatorilor scade sau elimina nevoia de steroizi sistemici. Intranazal. Rinite sezoniere in special cand alte tratamente au esuat. Doze si mod de administrare Inhalator: Astm bronsic: adulti: 2 inhalatii (un total de 500 μg) administrate dimineata si dupa-amiaza pana la o doza zilnica de 1000 μg, fara a se depasi 4 inhalatii de 2 ori pe zi. Copii intre 6-15 ani: 2 inhalatii (250 μg/inhalatie) dimineata si seara, cu o doza totala zilnica ce nu depaseste 1000 μg. Intranazal: Rinite: adulti: 50 μg (2 spray-uri) in fiecare nara de doua ori pe zi,... [continuare]