gargara

Ceva inexplicabil pentru mine

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Durere gat

Buna ziua! Am 28 de ani si ma confrunt cu o problema de aproximativ doua luni: ma doare permanent in gat, ma ustura si il simt mereu uscat. In plus, pe limba, in partea din spate, mi-au aparut bubite galben-roz destul de proeminente, iar limba in jurul lor este albicioasa. De asemenea mi-a aparut o excrescenta pe cerul gurii, in partea stanga, iar gatul am observat ca este mult mai rosu decat il aveam inainte. Am luat pastile pentru gat(de supt), sirop si am facut gargara cu bicarbonat si apa, dar si cu apa cu sare, insa degeaba! Nici o ameliorare! As aprecia mult un sfat, un tratament, fara sa mai merg la doctor! Astept un raspuns din partea dumneavoastra! Va multumesc in mod deosebit! [continuare]

Va rog frumos,daca se poate.......un raspuns

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Sinuzita

Buna Seara dl.doctor! Numele meu este Gina Tutunaru,am 25 de ani si locuiesc in Bucuresti. Va rog sa ma scuzati ca va deranjez,dar am mare nevoie de sfaturile dvs. si de aceea am rugamintea sa-mi raspundeti la acest mesaj,daca se poate. Am o problema de sanatate,destul de grava pentru mine ,deoarece incerc de 5 ani sa o rezolv si inca nu am reusit. Incep prin a va spune ca este vorba despre o mucozitate pe care o am in permanenta in gat,o expectorez din 10 in 10 min. Aceasta mucoasa este alba,spumoasa dar de cele mai multe ori este si verzuie-purulenta,in special atunci cand racesc. Cum va spuneam,problema a aparut in urma cu 5 ani si inca de atunci am consultat numerosi medici,orl-isti in special dar nimeni nu m-a putut ajuta. La primul control la orl,in urma cu 5 ani mi s-a spus ca este vorba despre o raceala mai puternica si mi s-a prescris antibiotic -amoxicilina si niste comprimate pe baza de plante. Inca de atunci am fost la diverse spitale,printre care si... [continuare]

Somatite

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Afectiunile cavitatii bucale

stomatita bucala , din ce cauze apare si ce tratament se face pentru ea? am urmat de mai multe ori o reteta cu vitamina A,B2,B6,GLICERINA etc. pe moment se ameliora , insa dupa 2-3 saptamani reaparea din nou. Am incercat cu diferite ceaiuri (gargara,spalaturi),dar fara rezultate bune. multumesc!!! [continuare]

Este un arbust originar din campiile si padurile nord- americane, fiind mai frecvent intalnit in apropierea coastelor nisipoase. Planta are in pamant un rizom din care se desprind radacini secundare. Rizomul are suprafata aspra, ridata si bombata, care acopera un miez fibros, galben- maroniu. Tulpina este inalta si ramificata. Frunzele sunt alcatuite din cate trei foliole, care sunt mici si rotunjite. Frunzele sunt verzi- albastrui, iar cand se usuca se inegresc. Florile cresc in varful celor mai inalte ramuri, au culoarea galbena si se aseamana cu cele ale fasolei. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: flavonide, alcaloizi, cumarine, polizaharide, glicozide, rasina, genisteina si bio- chanina A. Principalele proprietati ale plantei sunt: imunostimulator, imunomodulator, tonic limfatic, antiseptic. In fitoterapie este utilizat rizomul. Uz intern: - raceli, infectii ale aparatului respirator, faringita, sinuzita, probleme ale sistemului imunitar,... [continuare]

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

Arbustul de ceara este original din America de Nord, s-a aclimatizat si de-a lungul coastei estice a Statelor Unite, dar si in tari precum Cuba. Prefera terenurile mlastinoase sau din apropierea apelor si tolereaza si solurile sarate. Se poate dezvolta si in zone insorite, dar suporta bine si zonele umbroase. Este un arbust de cultura si initial a fost utilizat cu scop decorativ.  Frunzele sale sunt ascutite, de nuante de verde care variaza de la verde-galbui, pana la verde intens. Frunzele isi pastreaza culoarea aproape tot anul, iar atunci cand sunt sfaramate sunt extrem de aromate. Florile sunt unisexuate si apar in timpul iernii: florile masculine sunt sub forma de matisori de culoare verde-galbui, iar florile feminine sunt mici si se dezvolta in interiorul fructului. fructele sale sunt de culoare albastra si sunt acoperite cu un strat de ceara naturala. Arbustul este bogat in uleiuri volatile, amidon, acid lignin-sulfonic, tanin, rasini astringente,... [continuare]

Crinul face parte din familia Liliaceea si este planta specifica zonelor de clima temperata, dar este intalnita si in bazinul Marii Mediterane, Africa si in Asia; este cea mai veche floare cultivata. In Romania este cultivat in gradini si sere ca planta ornamentala. In pamant aceasta planta are un bulb solzos. Tulpina sa este inalta de pana la 1,5 metri, frunzele sunt invers lanceolate si cresc opus. Pe fiecare tulpina se pot forma pana la 12 flori mari, albe, foarte parfumate, ce infloresc la inceputul verii si au forma de potir, cu petalele intoarse mult. Dintre substantele chimice continute amintim: uleiuri volatile, fitoncide. Principiile sale chimice au proprietati cicatrizante foarte puternice, calmante, reduc stresul, decongestionante, ajuta la reglarea batailor inimii. In fitoterapie sunt folosite petalele florii si bulbii. Uz intern: - excitatie nervoasa, palpitatii cardiace si insuficienta cardiaca, stari nervoase, stres, tulburari de memorie, inflamatia... [continuare]

Planta cu frunze dintate, intalnita in locuri umbroase si umede, mai ales in paduri si livezi. fructele, ca si tulpina, sunt paroase. Florile, aflate in capatul unei codite lungi, au cinci petale, de culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se folosex radacina si rizomii, dar si partea aeriana in perioada de inflorire (varfurile). Varfurile se recolteaza in lunile mai si iunie. Radacinile se recolteaza in luna septembrie, cel tarziu in octombrie. Cerentelul contine taninuri, ulei volatil, geina, substanta bactericida care determina mirosul de cuisoare specific rizomilor plantei. Planta are actiune aseptica, antidiareica si astringenta. Din frunze de cerentel se pot face salate cu gust acrisor si cu un bogat continut de vitamina c.   Uz intern: - radacina si partea aeriana in perioada de inflorire - dizenterie, enterite infectioase, diaree, febra tifoida, hemoroizi, adjuvant in sangerari uterine,... [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Afinul este un arbust, cu fructe mici, de culoare inchisa, albastru spre negru. Se intalneste in zone de munte, mai ales pe versantii cu umiditate crescuta si temperatura moderata. Frunzele se recolteaza de la sfarsitul lunii iulie pana in septembrie, iar fructele din luna iulie pana in august. Fructele contin taninuri, acizi organici, substante antibacteriene si antiseptice, dar si un echivalent vegetal al insulinei (mirtilina). Interesant este ca aceste proprietati se mentin chiar si dupa ce fructele sunt uscate. Frunzele au proprietate antibiotica, consumul lor contribuie la modificarea favorabila a florei patogena intestinala. Uz intern: - frunzele - tulburari de circulatie, diabet, boli hepatice, boli urinare, boli reumatismale, guta - ceaiuri sau infuzii. - fructele - enterocolite, diaree, hemoroizi, oxiuroza, tulburari ale acuitatii vizuale, cistite, stari inflamatorii ale aparatului respirator sau digestiv, ateroscreloza. Uz extern: - fructele -... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Vulturica este o planta din flora spontana, apartine familiei Compositae si este intalnita in Europa, dar apare si in unele zone din Asia de Nord. In Romania ea creste mai ales pe pajistile mai uscate din regiunile de deal si de munte. Planta are un rizom orizontal din care pleaca numerosi stoloni (tulpini taratoare din care por rasari radacini noi). Tulpina nu creste prea inalta (maxim 30 cm) si este terminata cu o singura floare. Frunzele sunt situate la baza plantei, dispuse sub forma de rozeta. Intreaga planta este acoperita de perisori fini. Floarea este de culoarea galben intens, iar petalele sunt bifurcate la varf. Perioada de inflorire este din mai pana in septembrie. In fitoterapie sunt folosite florile si radacinile. Recoltarea florilor se face in lunile iunie - septembrie, iar cea a radacinilor in lunile septembrie si octombrie. Vulturica are in compozitia sa: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferona, tanin, saruri minerale, etc. [continuare]

Matreata bradului este un lichean simbiont, care se dezvolta pe arborii de conifere, intalnit in Europa, America de Nord, Canada si Asia. In Romania apare in padurile de brad si molid din regiunile montane. Este un lichean cu talul fruticulos, de culoare verde- cenusiu, pendular, cu numeroase ramificatii lungi. Se fixeaza pe planta simbionta prin intermediul unui disc. Apotecile sale sunt lungi si ciliate. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: acidul ursinic, taninul, polifenoli, substante amare, saruri minerale, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: antimicrobian, antiviral, imunostimulator si antidiareic. In fitoterapie este utilizata intreaga planta, ce se recomanda a fi recoltata in perioada decembrie-martie. Uz intern: - afectiuni intestinale (in special enterocolite), angine, diaree,  gripa, raceli - sub forma de  infuzie de praf de planta, tinctura. Uz extern: - gingivita, stomatite -  sub forma de gargara cu... [continuare]

Arbore inalt, care are coroana mare, intalnit pe tot cuprinsul tarii. Ramurile au spini iar florile atarna si sunt grupate pe acestea, ca un ciorchine. Mirosul lor este placut, au culoare alba si dimensiuni mici. fructele sunt pastai care contin seminte. Salcamul contine glucozide flavonice, robinina (fitotoxine), acaciina, ulei volatil In scop medicinal se utilizeaza florile, frunzele (rareori) si scoarta. Recoltarea florilor se face in lunile mai sau iunie, scoarta se recolteaza de pe ramurile tinere din luna martie pana in septembrie de pe ramurile tinere. Salcamul are proprietati expectorante, antispastice, analgezice.   Uz intern: - flori - tuse expectoranta, dureri reumatice, nevralgii dentare, dureri de stomac, hiperaciditate, esofagita de reflux, boli de rinichi, migrene, pirozis, insomnie,ulcer gastro-duodenal, bronsite, leucoree, anemie, laringite, gripa, colici abdominale - sub... [continuare]

Gulia este originara din Bazinul Marii Mediterane, unde creste ca flora spontana. In Romania ea este intalnita in culturi intense sau in sere. Planta este legumicola, are frunze mari, dintate si tulpina ingrosata, sfenoidala, comestibila, desi deseori este confundata ca fiind radacina, gulia creste de fapt la suprafata. In fitoterapie sunt utilizate tulpina ingrosata si frunzele. Dintre elementele chimice ale plantei amintim: saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenta sulfo-azotata, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele a, B, C, fier si cupru. Principalele proprietati sunt: revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, racoritor, pectoral, emolient. Este utilizata si ca atare in salate de cruditati sau in diferite produse culinare. Uz intern: - afectiuni pulmonare, angina, bronsite, cistite, enterite, guta, guturai, litiaza renala, obezitate, oboseala generala, tuse – sub forma de decoct de frunza si gulie, sirop de gulie. Uz extern: - abcese,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Dudul este un arbore inalt, ce poate ajunge pana la 15 m inaltime si face parte din familia Moraceae. Dudul alb este originar din China, iar cel negru din Persia. La noi in tara este foarte raspandit in zonele de campie si de deal, dar este cultivat si pe marginea drumurilor. Frunzele sale sunt asimetric lobate, verzi, iar coroana este globulara. Florile femeiesti sunt albe si apar in mai - iunie, iar fructele sunt carnoase, zemoase si sunt albe sau negre, au gust dulceag si se coc in august. Dudul are urmatoarea compozitie chimica: acizii aspartic, folic, folinic, compusi volatili, aldehide, cetone, beta-caroten, frunzele - tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenina, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C, materii peptice, grase si saruri. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Dudul are urmatoarele calitati:... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Planta este originara din Europa, creste ca flora spontana si apartine familiei Caryophillaceae.In Romania planta este intalnita pe locuri nisipoase, bine aerisite, insorite din Dobrogea, sudul Munteniei si al Olteniei. Planta are in pamant un rizom gros, din care pornesc mai multe radacini brun- galbui, care pot ajunge pana la 2 m lungime. Tulpinile sunt inalte de pana la 1 m, sunt ramificate inca de la baza. Frunzele cresc opuse, sunt lanceolate, ascutite, cu margini drepte si 3 nervuri paralele. Florile sunt grupate in inflorescente, sunt mici si au culoarea alba. Elementele chimice ce intra in compozitia acestei plante sunt: saponozide de natura triterpenica, gipsogenina -identic cu cel din sapunarita, ulei volatil, zaharuri reducatoare, gume, substante grase, saruri minerale. Principalele sale calitati sunt: expectorant, depurativ, cicatrizant extern. In fitoterapie sunt utilizate radacina si rizomii, ce trebuie recoltate in perioada august- noiembrie. In industria... [continuare]

Compozitie Partile aeriene inflorite ale plantei Hypericum perforatum L., familia Hyperaceae, pulvis contin ulei volatil, derivati polifenolici (hiperazida), rutozid, cvercetol, acid ascorbic, saruri minerale. Actiune terapeutica Este cicatrizant, antiinflamator, colagog, antiseptic, astringent, antidepresiv. Indicatii Uz intern - se utilizeaza in hepatite acute si cronice, colite, colicistite si ulcer, diaree, diskinezie biliara, stari depresive usoare (menopauza si persoane de varsta inaintata). Uz extern - sub forma de bai si cataplasme are proprietatea de a calma durerile, cicatrizeaza ranile indeosebi in arsuri. Contraindicatii Nu are. Mod de administrare Uz intern - 3 cani pe zi. Uz extern - bai, comprese, cataplasme, gargara. [continuare]

Compozitie Dispozitiv din plastic ce contine o banda din folie cu 28 sau 60 blistere dispuse regulat, fiecare continand 50 g de salmeterol xinafoate si 100 g de fluticasone propionat. Dispozitiv din plastic ce contine o banda din folie cu 28 sau 60 blistere, fiecare continand 50 g de salmeterol xinafoate si 250 g de fluticasone propionat. Dispozitiv din plastic ce contine o banda din folie cu 28 sau 60 blistere, fiecare continand 50 g de salmeterol xinafoate si 500 g de fluticasone propionat. Actiune terapeutica Proprietati farmacodinamice: Mecanism de actiune: Seretide contine salmeterol si fluticasone propionat, cu moduri diferite de actiune. salmeterol protejeaza impotriva simptomelor, iar fluticasone propionate imbunatateste functia pulmonara si previne exacerbarile. Seretide ofera un regim mai convenabil pacientilor sub tratament cu agonisti si corticosteroizi inhalatori. Mecanismul de actiune al ambelor medicamente este discutat mai jos: Salmeterol: este un... [continuare]

Actiune terapeutica glucocorticoid. Efecte sistemice minime in utilizarea intranazala. Dupa primul pasaj este rapid metabolizat hepatic. Sunt necesare cateva zile pentru atingerea efectului maxim. T ½: 1,8 h. Metabolizarea este hepatica si este excretat prin fecale (40%) si urina (50%). Indicatii Inhalator. Adjuvant in profilaxia astmului bronsic. La pacientii cu astm care necesita steroizi sistemici, administrarea inhalatorilor scade sau elimina nevoia de steroizi sistemici. Intranazal. Rinite sezoniere in special cand alte tratamente au esuat. Doze si mod de administrare Inhalator: astm bronsic; adulti: 2 inhalatii (un total de 500 μg) administrate dimineata si dupa-amiaza pana la o doza zilnica de 1000 μg, fara a se depasi 4 inhalatii de 2 ori pe zi. Copii intre 6-15 ani: 2 inhalatii (250 μg/inhalatie) dimineata si seara, cu o doza totala zilnica ce nu depaseste 1000 μg. Intranazal: rinite: adulti: 50 μg (2 spray-uri) in fiecare nara de doua ori pe zi, poate fi... [continuare]

Ce este Ceaiul de musetel si pentru ce se utilizeaza Indicatii Antiseptic, antispastic, antiinflamator, cicatrizant datorita uleiului volatil bogat in azulene. Uz intern - se recomanda pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinali, diareei, infectiilor renale, astmului bronsic si in boli de ficat. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratia, ceea ce face sa scada febra. Uz extern - se utilizeaza in tratamentul unor eczeme, ulceratii, rani purulente, leucoree, hemoroizi, conjunctivite, stomatite, abcese dentare, laringite. In cosmetica se utilizeaza ca emolient, antiseptic si decongestiv in tratarea tenurilor inrosite; tonic capilar. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani pe zi. Uz extern - comprese, spalaturi vaginale, bai de ochi, gargara. Cosmetica - se aplica comprese cu infuzie pe tenurile inrosite sau iradiate; pentru tonifierea parului se fac spalaturi ale parului cu infuzie concentrata. [continuare]

Actiune terapeutica Glucocorticoid Efecte sistemice minime in utilizarea intranazala. Dupa primul pasaj este rapid metabolizat hepatic. Sunt necesare cateva zile pentru atingerea efectului maxim. Metabolizarea este hepatica si este excretat prin fecale (40%) si urina (50%). Indicatii Inhalator. Adjuvant in profilaxia astmului bronsic. La pacientii cu astm care necesita steroizi sistemici, administrarea inhalatorilor scade sau elimina nevoia de steroizi sistemici. Intranazal. Rinite sezoniere in special cand alte tratamente au esuat. Mod de administrare Inhalator - Astm bronsic Adulti: 2 inhalatii (un total de 500 μg) administrate dimineata sidupa-amiaza pana la o doza zilnica de 1000 μg, fara a se depasi 4inhalatii de 2 ori pe zi. Copii intre 6-15 ani: 2 inhalatii (250 μg/inhalatie) dimineata si seara, cu o doza totala zilnica ce nu depaseste 1000 μg. Intranazal - Rinite Adulti:50 μg (2 spray-uri) in fiecare nara de doua ori pe zi, poate fi... [continuare]