decoct

Solutie extractiva apoasa obtinuta in urma decoctiei. decoctul rezultat din plante medicinale este o compozitie lichida obtinuta prin fierberea in apa a componentelor din plante (frunze, flori, fructe, muguri). Aproximativ 1-2 lingurite dintr-o planta se fierb intre 5 si 15 minute (frunzele, florile) si intre 20-40 de minute (scoarta, cojile si radacinile) in 250 ml de apa. decoctul se strecoara fierbinte. [continuare]

Planta medicinala paroasa, acoperita cu peri fini care creste sporadic din zona de ses pana in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta si are in varf flori grupate, de culoare galben auriu. Florile au culoare galben aurie.  Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in timpul infloririi. Turita mare infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Planta contine uleiuri volatile,acizi organici, mucilagii, tanin, cumarine, vitamine (vitamina c, vitamina k), triterpene, acizi grasi, flavonoizi, poliglucide, saponine. Gustul plantei este amar. Turita mare are efect colagog, astringent, antidiareic, decongestionant.   Uz intern: - boli hepatice, afectiuni ale cailor biliare, boli gastrointestinale, diaree, dizenterie, colici nefritice, leucoree, diabet, obezitate, astm, faringite, laringite, litiaza biliara, boli reumatice, urticarii,... [continuare]

Amareala este o planta care creste spontan prin paduri, pe terenuri intelenite, pe marginea drumurilor, pasuni si fanete in regiuni alpine si subalpine. Este o planta de dimensiuni reduse (maximum 20 cm) cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Rizomul este scurt, ramificat, brun-galbui, se prelungeste cu o radacina groasa de aproximativ 1 mm, iar partea aeriana a acestei plante se prezinta sub forma de tufa. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta, rosiatica sau alba sunt neregulate, cu caliciu format din 5 sepale, 3 exterioare mai mici si doua laterale petaloide mai mari, iar corola din 5 piese, petala anterioara fiind mai dezvoltate si concava. Fructul este o capsula. Infloreste la sfarsitul primaverii si aproape toata vara (din mai pana in iulie). Se recolteaza in timpul infloririi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta sau partea aeriana a plantei. Gustul ei fiind, dupa cum ii... [continuare]

Piersicul este originar din China. Numele ii vine insa de la Persia, tara unde romanii l-au intalnit si de unde l-ai adus in Europa. Este un arbore de mici dimensiuni, ajungand numai pana la maximum opt metri inaltime. Frunzele piersicului au forma eliptica. Florile sunt mici, solitare, mai rar cate doua,  au o culoare rosu-carmin, roze si foarte rar albe. Infloreste in lunile martie si aprilie. Fructul este de forma sferica, paroasa sau glabra, gustos si aromat. In scop fitoterapeutic se folosesc in primul rand fructele, florile, frunzele, dar si samburii care au caracteristi fitoterapeutice asemanatoare samburilor de migdale. Planta contine in fructe – saruri minerale, acizi organici, enzime, vitamine, hidrati de carbon, ulei volatil; in flori, frunze si samburi – ulei volatil, amigdalina. Are actiune purgativa, cicatrizanta, sedativa, antispastica, hranitoare, laxativa, diuretica, depurativa. Planta este utilizata in alimentatie si ca... [continuare]

Reventul este o planta de cultura (se cultiva in sol nisipos). Este foarte inalt; poate atinge chiar si 3 metri lungime. Frunzele au dimensiuni mari, de un metru, mai mult late decat lungi. Florile sunt mici, de culoare alb-verzui. Planta infloreste in luna mai si iunie. Fructul este o achena de culoare bruna. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii sau radacina de la plantele cu varsta de minim 4 ani, dar si coaja. Planta contine reoantracenazide, principiu amar si taninuri. Reventul are actiune tonica asupra organismului, are efect astringent, laxativ, este tonic hepatic. Uz intern: - coaja si radacina - alcoolism, colici, constipatie, parazitoze intestinale, astenii - sub forma de infuzie, decoct. Contraindicatii: - Nu se recomanda in caz de hemoroizi, cistite. [continuare]

Arbust cu flori mici liliachii sau albe intalnit spontan in tara noastra in zona de stepa si subalpina. Frunzele sunt ovale, cu marginea intreaga.  Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta, frunzele, mugurii si florile. Liliacul contine glucide, substante amare, amidon, rezine, glucozizi, etc. Planta are efect vasodilatator, tonic, stomahic, astringent, febrifug, antireumatic. Datorita mirosului placut al florilor, liliacul se foloseste in industria cosmetica si cea a parfumurilor. Uz intern: - stari febrile, boli hepatice, boli reumatice, guta, golici, astenie, diabet - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, dureri reumatice - sub forma de compresa [continuare]

Planta intalnita din regiunea de munte pana la campie. Maselarita are miros neplacut, care insa dispare dupa ce planta este uscata. Tulpina este groasa. Frunzele sunt paroase, lungi, ovale si cu scobituri adanci, asezate de jur imprejurul tulpinei. Florile sunt galbene cu vinisoare violete. Fructul este o capsula (pixida) care contine multiple seminte. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fie partea aeriana fie semnitele.Se recolteaza funzele cand apar primele flori, iar semintele se recolteaza in luna septembrie. Planta contine alcaloizi tropanici. Este o planta toxica.   Uz intern: - astm bronsic, astenie, dureri reumatice, nevroze, boala Parkinson, nevralgie de trigemen, tuse iritativa - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - hemoroizi, nevralgii dentare - sub forma de bai locale, gargara.

[continuare]

Planta raspandita din zona de campie pana in cea de munte, de culoare verde deschis.. Are doua tipuri de tulpini: fertile, care apar primavara care dupa ce apar fructele, putrezesc si sunt inlocuite de tulpinile sterile care cresc la inceputul verii. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tulpinile sterile de culoare verde. Tulpinile sterile se vor recolta din luna iulie pana in septembrie. Planta contine acizi (salicilic, mailic, oxalic), equisetonina, flavonoide, nicotina, palustrina, fitosterina, vitamina c, ulei volatil, bioxid de siliciu, gliceride ale acizilor stearic, linoleic si oleic, saruri de potasiu. Principiile active ale plantei au actiune bronhodilatatoare, antiinflamatoare, antimicrobiana, diuretica, expectorana si actioneaza ca un excelent antiseptic urinar si genital. Uz intern: - tulpini sterile - artrite, reumatism, tuse, boli ale rinichilor, ale vezicii urinare, prostata, afectiuni ale inimii, fracturi, hipertensiune arteriala,... [continuare]

Planta medicinala de cultura, iubitoare de caldura, intalnita mai ales in sudul tarii. Florile sunt de culoare alb galbui, violet la baza. Din flori se formeaza pastai care contin seminte de culoare galben maronie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Infloreste din luna mai pana in luna iulie. Schinduful contine substante minerale, fosfor, fier, calcium mangan, saponine, ulei esential, mucilagii. Schinduful seamana la miros cu leusteanul. Planta are calitati expectorante, hipercolesterolemiante, secretolitice, estrogenice, antiastenice, galactogoge, antiinflamatoare, antispastice, tonice, hipotensive. Este folosit si in alimentatie sub forma de condiment (curry). Uz intern: - surmenaj, astenie, inapetenta, convalescenta, diabet zaharat, digestie lenta, stimularea lactatiei, tuse, bronsita, gusa exoftalmica, impotenta, figiditate, tuberculoza, limfatism, rahitism, guta, ateroscreloza, constipatie, avitaminoza, gastritoenterite, sinuzita - sub... [continuare]

Planta alimentara si medicinala anuala, originara din Asia, la noi in tara, planta de cultura. Tulpina este inalta si dreapta, poate ajunge chiar si la 50 cm. Florile au culoare purpurie, liliachie, galbena sau alba. Nautul infloreste in luna iunie sau in luna iulie. Fructul este o pastaie scurta, ovala, de culoare galben deschis. Semintele sunt globuloase, de culoare galbena, roz, roscata, alba sau neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaa semintele (boabele). Planta contine proteine, lipide, glucide, substante azotate, amidon, vitamina b si B, saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, clor, sodiu, siliciu, magneziu, fier). Nautul are efect diuretic, antiseptic urinar, helmintic, stomahic, tonic. Planta se utilizeaza si in gastronomie pentru prepararea a diverse preparate culinare.   Uz intern: - oligurie, infectii ale cailor urinare, litiaza urinara, paraziti intestinali, astenie, oboseala fizica si psihica, convalescenta - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala de cultura, intalnita rareori langa terenurile cultivate. Isopul este un arbust mic, lemnos si tufos. Frunzele sunt inguste, iar florile albastre, uneori albe. Planta contine ulei volatil, flavonoizi, taninuri, beta sitosterol, cispinocamfona, marubina, saruri minerale, etc. In scop medicinal se utilizeaza florile sau partea inflorita a plantei.  Varfurile inflorite ale plantei se recolteaza in luna iulie sau august. Isopul are actiune vasodilatatoare, expectoranta, diaforetica, antiseptica, diuretica, stimuleaza pofta de mancare.   Uz intern: - flori - gripa, bronsita, laringita, astm bronsic, tuse, hipertensiune, anorexie, afectiuni gastrice, intestinale, boli hepatice,  icter, leucoree, boli renale, boli reumatice, meteorism, amenoree - sub forma de infuzie, decoct, tinctura.   Uz extern: - flori - echimoze, luxatii, cearcane, rani,... [continuare]

Planta bianuala, legumicola, intalnit in flora spontana dar si cultivata la noi in tara. Radacina este tuberizata si pivotanta, tulpina inalta si ramificata iar frunzele penat-sectate. Florile sunt galbene, sub forma de umbrela, compusa. Pastarnacul infloreste in a doua parte a verii, in lunile iulie si august. Fructele sunt dicariopse cu margini aripate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si frunzele. Planta contine saruri minerale (in special potasiu), uleiuri volatile, vitaminele a, B1, B2, C, celuloza, proteine, grasimi, glucide solubile, Are actiune diuretica, depurativa, tonica, antireumatismala, antipiretica, antitoxica, emenagoga, sedativa si stomahica. Planta este utilizata in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara. Pastarnacul este considerat o planta foarte nutritiva, importanta si datorita efectelor sale medicinale. Intreaga planta are un miros specific.   Uz intern:   [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de ses pana in zona subalpina, la noi in tara. Frunzele au forma ovala si sunt ascutite in varf. Florile sunt dispuse in ciorchine si au culoare alba. Fructele au forma de pastaie, iar semintele sunt acoperite de peri. Iarba fiarelor infloreste din luna mai pana in luna august.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile. Recoltarea acestora se face in momentul aparitiei primelor frunze (primavara) sau toamna. Planta are calitati diaforetice, vermifuge, expectorante si diuretice. Uz intern: - edeme, hidroptizie, viermi intestinali, bronsita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - boli cutanate, rani, taieturi - sub forma de cataplasma, decoct. Contraindicatii: - Planta se consuma doar cu recomandarea medicului, fiind toxica. Poate determina simptome ca cistita hemoragica, nefrita, varsaturi, incontinenta urinara. [continuare]

Momordica este o planta originara din Sudul Asiei, dar este raspandita si in Africa si Australia. Momordica Charantia este o planta agatatoare, cu frunze lobate si zimtate (asemanatoare vitei de vie). Florile sunt mici si galbui si cresc la subsuara frunzelor. Fructul este carnos, are forma alungita sau cilindrica, este acoperit cu nodozitati, care ii dau aspectul rugos si este portocaliu atunci cand este copt. Cele mai importante substante din compozitia chimica sunt: charantina, polipeptide (au actiune asemanatoare insulinei), alcaloizi (momordicina), glucozide, saponide, rezine, uleiuri volatile, vitamina C, aminoacizi, serina, acid glutamic, treonine. Principalele calitati ale plantei sunt: hipoglicemianta, hipocolesterolemianta, reminalizanta, vitaminizanta, antibiotica, antitumorala,antivirala, stimuleaza sistemul imunitar, antiparazitar. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si fructul. Uz intern: - diabet, pancreatite, colesterol marit, hepatopatii... [continuare]

Planta care iubeste umiditatea, intalnita in paduri, pe langa stanci in zona alpina si subalpina. Tulpina este paroasa, de culoare rosiatica. Florile au culoare rosie, asezate in grupuri de cate doua. In scop fitoterapeutic se uitilizeaza partea aeriana, recolatata la inceputul infloririi. Napraznicul infloreste incepuand cu luna iunie pana in luna august. Mirosul plantei este nepalcut. Planta contine principii amare, ulei esential, vitamine. Napraznicul are actiune antispastica, diuretica, antidiabetica, antidiareica, astringenta, hipotensiva, cicatrizanta.   Uz intern: - diabet zaharat, icter, ascita, boli ale cailor respiratorii superioare, icter, neoplasm uterin, dismenoree, sterilitate, impotenta, cancer, diaree - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - stomatite, conjunctivite, afte, ulceratii si micoze cutanate, hemoragii - s ub forma de bai locale, comprese,... [continuare]

Porumbarul face parte din familia Rosaceae si este raspandit in Europa, Asia, Caucaz si Africa de Nord. In Romania Porumbarul creste in luminisuri, pe pasuni si fanete, dar mai ales la margine de paduri, urcand adesea pana la 1600 de metri. Este un arbust salbatic, care atinge inaltimea maxima de 1-2 metri. Ramurile sale sunt spinoase, tulpina este bine ramificata. Frunzele sunt ovale, uneori paroase si dintate pe margini. Florile apar inaintea frunzelor, in lunile aprilie- mai, au miros puternic si acopera in intregime ramurile; petalele sunt albe, ovale. Fructele sunt globuloase, albastrui-negricioase, cu aspect brumat la maturitate, foarte astringente. Compozitia chimica a plantei: flavone, saruri de magneziu si potasiu, quercetin, kemferol, acizi organici, glicozizi cianhidrogeni si glicocamferozide, flavonozizi, zaharuri, antocianini, prunicianina, acizi organici, polifenoli, saruri de calciu si magneziu,  gumirezine. Calitatile Porumbarului sunt:... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Planta medicinala care creste in sol nisipos, in zona de deal sau ses. Florile au miros placut, sunt dispuse spre varful tulpinii, au culoare alba sau roz si sunt acoperite de peri. Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii cu radacini, frunzele sau inflorescentele sau planta intreaga. Planta infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea partii superioare se face in perioada de inflorire, iar a radacinii primavara in lunile martie-aprilie sau toamna in lunile octombrie noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, saponarina, taninuri, flavonoide. Sapunarita are efect fluidificant, expectorant, hipoclesterolomiant, tonic.   Uz intern: - planta intreaga - bronsite, boli renale, boli reumatice, afectiuni ale cailor urinare, boli hepatobiliare, gripa, dispepsie, neurastenie, insomnii, anxietate, paraziti intestinali, sifilis - s ub forma de... [continuare]

Zamosita este o planta originara din Europa, dar care s-a raspandit si in zona mediteraneana, este flora spontana. In Romania o putem intalni fie cultivata ca planta decorativa, fie la marginea terenurilor cultivate. Tulpina este ramificata de la baza si este acoperita de perisori fini, creste pana la 80 cm inaltime. Zamosita are frunzele alcatuite din cate trei lobi, adanc crestate pe margini, alterne, avand o culoare verde intens. Florile au petalele alb- galbui si la baza sunt purpurii si catifelate, cresc in varful tulpinii si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice constituente amintim: ulei gras, flavonide, substante mucilaginoase, cauciuc. Principalele calitati ale plantei sunt: emolienta, diuretica, saluretica - favorizeaza eliminarea sarurilor de clor si sodiu. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si se recolteaza in perioada infloririi plantei.   Uz intern:   - afectiuni digestive in special cele ale stomacului,... [continuare]

Slabanogul este o planta din flora spontana si este raspandit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra creste prin padurile de fag, jilave si bogate in humus sau este cultivat ca planta decorativa. Tulpina este ramificata spre varf si nu are frunze la baza si poate ajunge pana la 150 cm inaltime. Frunzele sunt ovale si dintate pe margini, cresc altern spre varful tulpinii. Florile se dezvolta la axila frunzelor si sunt galbene cu puncte rosii la interior si cu un pinten incovoiat in jos. fructele sunt capsule suculente, care se desfac in 5 valve si arunca semintele. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: substante amare, tanin, stigmasterine, zahar, colina, acid fosforic, substante minerale. Principalele calitati ale Slabanogului sunt: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic. In fitoterapie se folosesc frunzele si florile, mai rar fructele.   Uz intern:   -... [continuare]

Planta medicinala, care ajunge pana la ianltimea de un metru. Face parte din flora spontana si este raspandita in toata Europa, dar si in unele zone din America. Frunzele sale sunt dintate pe margini, acoperite cu perisori, care se regasesc si pe tulpina (ce este tetramuchiata). Frunzele sunt dispuse pe tulpina, asezate diametral opus. Florile sunt de culoare violacee, asezate de jur imprejurul tulpinii. Aceasta planta se dezvolta atat in zonele insorite, dar si la umbra. Infloreste in lunile iunie-octombrie, iar recoltarea se face in luna iulie. Are efect antivomitiv, astringent.Planta contine amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, saruri de potasiu, etc. In fitoterapie este utilizata partea aeriana, frunzele si florile. Cand sunt strivite, frunzele emana un miros neplacut.  Uz intern: - greturi si/ sau varsaturi (mai ale in raul de miscare sau greturile ce apar in sarcina), in tuse... [continuare]

Planta medicinala raspandita mai ales in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta, paroasa acoperita de frunze mici ca dimensiune, de culoare rosie. Frunzele pot atinge chiar si un metru in diametru; sunt acoperite de peri si au marginea zimtata. Radacina este carnoasa si lunga. Florile sunt mici, grupate, de culoare rosie sau alb patat, cu miros placut, dulceag. Captalanul infloreste in luna martie sau aprilie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele si rizomii. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine ulei volatil, inulina, rezine, substanta amara, saruri minerala, proteine, mucilagii, furanopetazina. Captalanul are efect diuretic, diaforetic, expectorant, antiasmatic, hipotensiv, antispastic. Uz intern: - edeme, ast bronsic, bronsita, tuse, hipertensiune, boli reumatice, colici biliare, dischinezii biliare, meteorism, colici abdominale, anxietate, boala Basedow, hipertiroidie, insomnie, manifestari... [continuare]

Planta anuala cultivata ca planta alimentara sau condimentara in toata tara noastra. Florile sunt de culoare alba, mici ca dimensiune. Ardeiul infloreste din luna iunie pana in septembrie. Fructul este o baca de culoare verde inchis, portocaliu, galbe-verzui sau rosu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele (dulci sau iuti). Ardeiul contine glucide, protide, cumarine, glicoalcaloizi, substante minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupriu, zinc, fosfor, clor, iod), lipide, tiamina, riboflavina, piridoxina, nicotinamida, acid folic, acid pantotenic, acid ascorbic, tocoferoli, steroli, acizi organici, carotenoizi, compusi flavonici. Ardeiul are actiune vasodilatatoare. Planta are gust iute sau dulce, este folosita atat ca aliment si condiment. Uz intern: - dispepsii atone, fermentatii intestinale, diaree, dizenterii, varsaturi, hemoragii uterine, boli reumatice, algii musculare, zona zoster, laringita, tuse - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei si Americii de Nord. In Romania este foarte raspandita pe terenuri virane, in culturi, pe marginea drumurilor, in gradini. Este considerata a fi o planta invadatoare, care se intinde cu rapiditate. Are tulpini taratoare, lungi de pana la 2 m, ramificate. Frunzele cresc opuse, cate patru, sunt mici, ovale, ascutite la varf. Florile se formeaza in varful tulpinilor, sunt mici, albe, au forma de stea si se deschid numai atunci cand este soare. Principalele substante chimice din compozitia plantei sunt: saponine, mucilagiu, triterpenoide, cumarine, flavonide, acizi carboxilici si carotenoizi, siliciu si vitaminele a si C. Cele mai importante proprietati ale plantei sunt: antiinflamatoare, digestiva, tonica, febrifuga, calmanta. In fitoterapie se utilizeaza partile aeriene. Uz intern: - ulcere gastro-intestinale, tuse, probleme digestive, oboseala, lipsa de energie, bronsita, pleurezie, raceli, constipatie, scorbut - sub... [continuare]

Planta este anuala, se inmulteste prin seminte si se cultiva in gradini atat toamna scat si primavara datorita rezistentei la temperaturi scazute, poate aparea si spontan pe la marginea drumurilor, pe locuri virane sau parloage. Creste atat la umbra cat si la soare, este rar atacata de daunatori. Se recolteaza cand este inca tanara si frageda, prin smulgere. Este o planta cu port inalt, prezinta tulpina simpla sau ramificata, frunzele pot fi de culoare verde (var. viridis), rosu-violacee (suber), usor galbui (luteus), sunt mari, de forma trunghiulara si usor catifelate la atingere. Florile sunt de culoare verde sau rosie.  Semintele sunt de mici dimensiuni, incapsulate in aceste fructe denumite achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori semintele. Planta contine glucide, celuloza, proteine, substante minerale, acidul oxalic liber, pigmenti clorofilieni si carotenoizi. Are actiune diuretic-depurativa, remineralizanta si... [continuare]

Paducelul este un arbust spinos, care creste pana la 5metri inaltime, intalnit in zona de munte, campie, deal. Frunzele Florile sunt de culoare alba, iar fuctele sunt sferice, mici ca dimensiune, de culoare rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, fructele si rareori coaja de pe ramurile tinere. Infloreste in lunile mai sau iunie. Florile se culeg in lunile mai sau aprilie, frunzele se recolteaza dupa perioada de inflorire, iar fructele se recolteaza din luna septembrie pana in noiembrie. Planta contine flavonoizi, acizi triterpenici, acid crategic, acid ursolic, pectine,vitamina c, steroli vegetali, taninuri. Paducelul este tonic cardiac, astringent, antiasmatic, vasodilatator, hipotensiv. Uz intern: - flori, frunze, fructe - hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, angina pectorala, manifestari neurovegetative cardiace, aritmii cardiace, insomnii, vertij, diaree, enurezis, litiaza renala, insuficienta cardiaca, afectiuni... [continuare]

Planta medicinala care creste in tara noastra in zona alpina, pe stanci si in pasuni (este ocrotita de lege). Frunzele au dimenisuni mari, forma ovala. Florile au culoare galbena si sunt strabatute de puncte brune. Planta contine principrii amare, alcaloizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Gentiana infloreste din luna iulie pana in septembrie. Radacina se recolteaza dinluna august pana in luna octombrie. Are calitati stomahice, carminative, laxative, antimicrobiene, hepatice, imunostimulatoare, vermifuge, antipiretic, antipsihotice, antibiotice, expectorante, antiiflamatoare. Uz intern: - stimularea poftei de mancare, stimularea sistemului nervos, imbunatatirea functiei ficatului, marirea secretiei biliare, paraziti intestinali, febra, guturai, constipatie, afectiuni catarale, stimularea secretiilor gastrice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - eczeme, mancarimi ale pielii, conjunctivita, pecingine - sub forma de comprese,... [continuare]

Cereala cultivata atat ca planta alimentara, medicinala, industriala, furajera, intalnita. Porumbul are doua tipuri de flori: masculine si feminine. Florile femeiesti sunt cele care formeaza stiuletele iar cele barbatesti se afla in varful tulpinei. Fructul este o cariposa. Frunzele sunt mari, lineara si ascutite. Porumbul contine amidon, ulei volatil, alantoina, vitamina C, vitamina e, albumine, vitamine din grupul B, saruri de potasiu, saponinehidrocarburi, fier, vitamina k, magneziu, fosfor, zinc, potasiu. In scop medicinal se foloseste matasea de porumb, dar si faina de porumb. Matasea de porumb se recolteaza in perioada de inflorire, din luna iunie pan ain luna august. Porumul are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice. Porumul este utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. Uz intern: - matasea de porumb - pielocistite acute sau cronice, colecistita, dischinezie biliara, climax. metrorargii, litiaze... [continuare]

Este o planta originara din America de Nord si Asia, dar este raspandita si in Europa. In tara nostra poate fi intalnita la margini sau raristi de paduri, formand tufisuri, mai ales in Dobrogea si Banat. Scumpia este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale si lungi, avand marginea dreapta. Florile sunt grupate in panicule, sunt gri- galbui si par pufoase, dand aspect de fum in jurul plantei. Planta infloreste in luna iunie. Dintre elementele chimice din compozitie amintim: taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina, glicozid- fustinozidul, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: febrifuga, hemostatica, antiinflamatore, cicatrizanta, antivomitiva, stimuleaza pofta de mancare, antidiareica. In fitoterapie se utilizeaza  frunzele si coaja, ce trebuiesc recoltate astfel: coaja atunci cand da frunza, iar frunzele in momentul infloririi.     Uz intern:   - afectiuni gastrice, afectiuni hepatice, afectiuni intestinale, alergie,... [continuare]