lob parietal

paralizia este un simptom neurologic constand in imposibilitatea de a executa o miscare. Dupa provenienta, sunt 3 tipuri de paralizii : 1. Paralizia data de lezarea celulei nervoase motorii din maduva spinarii. Paralizia va fi limitata la muschii inervati de acel etaj al maduvei. 2. Paralizia data de lezarea fasciculului piramidal din scoarta cerebrala. Poate fi pe jumatate din corp (hemiplegie), fiind afectata miscarea voluntara. Miscarile reflexe (retragerea piciorului intepat) sunt bune. 3. Paralizia data de alterarea functionala a unor nervi. De exemplu, inhibitia unor centri motori (in isterii) care la un excitant electric cedeaza. Paraliziile pot fi dupa localizare, partiale (hemiplegii - pe 1/2 corp), paraplegii (partea inferioara a corpului), monoplegii (a unui singur membru). Este insotita de o intarire (rigiditate) a muschilor nefunctionali, dureroasa sau nu si duce la atrofie musculara. In caz de paralizie faciala, se aplica pe obraz o compresa calda cu otet de... [continuare]

Afectiune in care celulele maligne (canceroase) se dezvolta la nivelul tesutului sanului, creascand anormal intr-o maniera necontrolata. Cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care afecteaza ambii sani. Varsta si prezenta cancerului de san in familie influenteaza riscul de aparitie a cancerului de san. examinarea sanului se poate face cu ajutorul mamografiei (explorarea radiologica a sanului) sau a biopsiei (prelevarea de celule sau fragmente de tesut de la nivelul tumorii pentru a fi examinate la microscop). Sinonim : cancer mamar, cancer de san, cancer al sanului. [continuare]

hormon secretat de antehipofiza (lobul anterior al hipofizei, glanda situata la baza creierului), care asigura cresterea oaselor lungi si intervine In metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor. In engleza, grouth hormone (GH). Patologie - In caz de boala hipofizara sau hipotalamica, survine uneori un deficit In somathormon (somatotrop); la copil acest deficit se traduce printr-o inaltime mica; la adult el se manifesta printr-o demineralizare osoasa. Deficitul poate fi compensat prin injectii intramusculare zilnice de somathormon de sinteza. In schimb, o secretie excesiva de somathormon cauzata de un adenom (tumora benigna) al hipofizei antreneaza o acromegalie (dezvoltare exagerata a oaselor fetei si ale extremitatilor membrelor) la adult si un gigantism la copil. Sinonime : hormon somatotrop, somathormon, (GH, STH). [continuare]

glanda endocrina situata la baza fetei anterioare a gatului, responsabila de sinteza si secretia hormonilor tiroidieni, sub controlul hipofizei. Structura - Glanda tiroida este un organ de volum mic, cantarind mai putin de 30 grame in stare normala. Ea are forma unui fluture ale carei aripi, lobii, simetrici lateral, sunt situati lipiti de inelele traheei si legati in fata printr-un istm. Tiroida este un organ foarte superficial, usor accesibil inspectarii si palparii. Fiziologie - Tiroida este bogat vascularizata si se compune din doua tipuri de celule: celulele C, care secreta calcitonina (hormonul care micsoreaza nivelul calciului), si celulele tiroidiene, cele mai numeroase, care se grupeaza in vezicule. Acestea capteaza iodul circulant in sange si il transforma in prehormon tiroidian, pe care il stocheaza in vezicule. Atunci cand la tiroida ajunge o stimulare cu tireostimulina hipofizara (TSH), veziculele elibereaza o parte a stocului lor hormonal sub forma de... [continuare]

hormon secretat de antehipofiza (lobul anterior al hipofizei, glanda situata la baza creierului), care asigura cresterea oaselor lungi si intervine in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor. In engleza, grouth hormone (GH). Patologie - In caz de boala hipofizara sau hipotalamica, survine uneori un deficit in somathormon (somatotrop); la copil acest deficit se traduce printr-o inaltime mica; la adult el se manifesta printr-o demineralizare osoasa. Deficitul poate fi compensat prin injectii intramusculare zilnice de somathormon de sinteza. In schimb, o secretie excesiva de somathormon cauzata de un adenom (tumora benigna) al hipofizei antreneaza o acromegalie (dezvoltare exagerata a oaselor fetei si ale extremitatilor membrelor) la adult si un gigantism la copil. Sinonime : hormon de crestere, somathormon (GH, STH). [continuare]

incizie chirurgicala a unui lob (a unei parti) a unui organ intern. De cele mai multe ori, termenul lobotomie se aplica operatiei chirurgicale care consta in sectionarea, in encefal, a unei parti din fibrele nervoase care leaga lobul prefrontal (sediul ideatiei - formarea si inlantuirea ideilor) cu restul creierului. Aceasta interventie se practica pe subiectii atinsi de anxietate paroxistica cronica, de obsesii grave si asupra bolnavilor in stare de suferinta morala permanenta care au incercat de mai multe ori sa se sinucida. Lobotomia a suscitat numeroase rezerve din cauza extinderii abuzive a practicarii sale, din cauza saracirii afective a subiectului lobotomizat si a frecventei resutelor. [continuare]

organ al respiratiei care furnizeaza oxigen intregului corp si elimina dioxidul de carbon din sange. Structura - plamanii, situati in cusca toracica, se sprijina pe diafragm si sunt inconjurati fiecare de o membrana, pleura. Plamanul drept este format din 3 lobi legati unul de altul, iar cel stang din 2 lobi. Aerul patrunde prin trahee, apoi prin bronhii, care se divid in bronhii din ce in ce mai mici, apoi in bronhiole (bronsiole); la extremitatea lor se afla foarte numerosi saci microscopici, alveolele; prin peretele extrem de fin al acestora, tapisat cu o retea de capilare sangvine, se produce hematoza: transferul oxigenului din aer catre sange, eliminarea in sens invers a dioxidului de carbon sangvin. Un singur plaman este suficient pentru a asigura schimburile gazoase necesare vietii, asa cum o dovedeste mentinerea functiei respiratorii la subiectii care au suferit o pneumonectomie (ablatia chirurgicala a unui pIaman) . Patologie - Afectiunile plamanului propriu-zis sunt... [continuare]

Globul alb caracterizat printr-un nucleu cu mai multi lobi si cu granulatii specifice. Sinonim : granulocit. [continuare]

Cancer pulmonar deosebit, care captuseste fata interna a alveolelor fara sa le distruga arhitectura. Singurul "cancer de plaman" veritabil, deoarece se dezvolta plecand de la celulele terminatiilor arborelui respirator (bronsiole si alveole), cancerul bronsiolo-alveolar nu reprezinta decat 3% dintre cancerele bronhopulmonare primitive. Cauza sa ramane necunoscuta. Cel mai des se prezinta sub aspectul unei tumori rotunde unice, localizate la periferia plamanilor. Tratamentul ideal este atunci cel chirurgical. Dupa ablatie, prognoza este destul de buna. Mai caracteristica, dar mai rara, este forma pneumonica (atingerea acuta a unui intreg lob pulmonar), insotita uneori de o expectoratie abundenta, care este usor de recunoscut radiologic prin opacitatea sistematizata (bine limitata la un lob sau la un segment pulmonar). In acest caz, tratamentele clasice (chirurgie, radioterapie, chimioterapie) sunt inutile, dar evolutia este atunci destul de lenta si metastazele extratoracice... [continuare]

Colectie intrapleurala de aer, consecutiva efractiei pleurei viscerale (primitiv sau secundar unei afectiuni pulmonare in pneumotoraxul spontan) sau unui traumatism sau manevra medicala cu interesarea cel putin a pleurei parietale. Rezultatul este cresterea presiunii in cavitatea pleurala cu posibila colabare a plamanului. [continuare]

Tumora maligna cu punct de plecare din epiteliul bronsic glandular. Este localizata mai frecvent in plamanul drept, in bronhiile mari si lobii superiori. Poate fi primara sau secundara. Cancerul bronhopulmonar primar - Este cancerul cel mai frecvent din lume. tabagismul este cauza principala a cancerelor bronhopulmonare primitive. Chiar o expunere pasiva la fumul de tutun are efecte cancerigene: pentru un nefumator care traieste printre mari fumatori, riscul de aparitie a unui cancer bronhopulmonar primitiv este mai mare cu 35% decat riscul prezentat pentru un nefumator neexpus fumului de tutun. Mediul (nu poluarea atmosferica ci o expunere, profesionala sau nu, la radiatii ionizante sau la anumite materiale ca amiantul, cromul, nichelul, hidrocarburile) constituie un alt factor de risc. Tipuri histologice - Se deosebesc doua categorii de cancere bronhopulmonare primitive, in functie de marimea celulelor lor. - cancerele zise "altele decat cu celule mici" grupeaza tumorile... [continuare]

insuficienta hormonala antehipofizara (a lobului anterior al hipofizei) consecutiva unui soc obstetrical (insuficienta circulatorie acuta survenind la femeia care naste) provocat de o hemoragie in timpul delivrentei. Primul simptom, in afara unei mari oboseli si a unei anemii, este o absenta a aparitiei secretiei lactate. In continuare, nu se produce revenirea fluxului menstrual si se constata instalarea treptata a semnelor de hipotiroidie (slabiciune musculara, crampe, ritm cardiac lent, piele uscata si depilata, caderea parului) si un deficit in glucocorticosteroizi (oboseala, hipotensiune arteriala, hipoglicemie). Un tratament substitutiv pe baza de hidrocortizon, de tiroxina, de estrogeni si de progesteron permite corectarea tulburarilor. Tratamentul este prescris pe toata viata. [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii,  pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie,  hemoptizie, hemoragii... [continuare]

Spanzul este o planta erbacee din familia Ranunculaceae, este o specie care creste in Romania la marginea padurilor si in tufisurile din regiunile de deal la peste 500 m altitudine si la munte. Spanzul este o planta ce are  un rizom lung in pamant, cu un sistem de radacini bine dezvoltat, iar deasupra pamantului are o tulpina de 35-50 cm, dreapta, bifurcata, cu foite membranoase la baza. Frunzele sunt alterne, cu codite lungi, palmat sectate, cu 5-7 lobi. Florile sunt mari, formate din 5 elemente, de culoare verde-purpurie spre margine, sunt de regula solitare. Petalele sunt mult reduse si transformate in cornete nectarifere. Infloreste primavara devreme, incepind din februarie-martie. In fitoterapie sunt folositi rizomii si radacinile, din a caror extrase se prepara diferite produse pentru uz extern. Spanzul contine urmatoarele substante: glicozizi - heleborina, helebrina; saponozide, rezine, lactona, protoanemonina, substante minerale, etc. Cercetarile... [continuare]

Papaya este fructul arborelui Carica papaya si este originar din Mexicul de Sud, America centrala si de Sud, dar este cultivat in toate tarile tropicale. Este un arbore mic, fara ramuri, singura tulpina avand intre cinci si zece metri inaltime, cu frunze aranjate in spirala, limitate la varful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi si fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm in diametru, cu 7 lobi palmati. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturandu-se in fructe lungi de 15-45 cm si late de 10-30 cm in diametru. fructele sunt coapte cand sunt moi si devin galben-portocalii. Semintele negre sunt comestibile si au un gust iute. Uneori, sunt mscinate si inlocuiesc piperul negru. Dintre substantele principale continute de papaya amintim: papaina (o enzima), magneziu, potasiu, fier, vitaminele a, C, E, beta- caroten. Cele mai importante calitati ale fructului sunt: digestiv, antiinflamator, reduce... [continuare]

Mutatoarea este o planta intalnita in Europa si America si face parte din familia Cucurbitaceea. Are aspectul asemanator unei vite de vie, tulpinile se catara pe tufisuri si copaci, cu ajutorul carceilor, ce pot ajunge la lungimi de cativa metri. Planta este aspra la pipait, acoperita cu peri. Frunzele sunt pedunculate, amintesc de cele ale vitei de vie, sunt impartite in 5 lobi, cel median fiind cel mai lung si au margini angulate. Florile sunt mici si verzui, cresc in inflorescente si apar in luna mai. fructele sunt bobite de culoare mov inchis cand sunt coapte, cresc in ciorchini si emana un miros fetid. Radacina are aspectul unei gulii si este utilizata in scop fitoterapeutic. substantele chimice continute de planta sunt: brionicina, luponina,tionospermina, triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rasini, substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale.... [continuare]

Zamosita este o planta originara din Europa, dar care s-a raspandit si in zona mediteraneana, este flora spontana. In Romania o putem intalni fie cultivata ca planta decorativa, fie la marginea terenurilor cultivate. Tulpina este ramificata de la baza si este acoperita de perisori fini, creste pana la 80 cm inaltime. Zamosita are frunzele alcatuite din cate trei lobi, adanc crestate pe margini, alterne, avand o culoare verde intens. Florile au petalele alb- galbui si la baza sunt purpurii si catifelate, cresc in varful tulpinii si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice constituente amintim: ulei gras, flavonide, substante mucilaginoase, cauciuc. Principalele calitati ale plantei sunt: emolienta, diuretica, saluretica - favorizeaza eliminarea sarurilor de clor si sodiu. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si se recolteaza in perioada infloririi plantei.   Uz intern:   - afectiuni digestive in special cele ale stomacului,... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Capsunul este cultivat datorita fructelor sale gustoase, dar se regaseste si in flora spontana din Europa si Asia. In Romania s-a renuntat la cultivarea sa pe scara larga si este mai ales intalnit in gradini si sere. Are o inaltime maxima de pana la 40 de cm, creste singur sau mai multe plante grupate. Frunzele au culoarea verde intens, sunt alcatuite din 3 lobi, zimtate pe margini si cu nervuri proeminente. Florile sunt mici, albe, au 5 petale si la o planta se intalnesc 3-7 flori. fructele denumite capsuni sunt carnoase, foarte parfumate, de culoare rosie, avand seminte vizibile pe suprafata lor. Dintre elementele chimice din componenta plantei amintim: hidrati de carbon, protide, saruri minerale, fragarol, substante uleioase, acid salicilic, acid elagic, evercitrina, citrol, tanin, zaharuri, polifenoli, vitaminele: A, B, C, iod, brom. Principalele sale calitati sunt: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, reduce colesterolul, alcalibizant al sangelui, reminalizant. In... [continuare]

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]

Compozitie Fiecare comprimat filmat contine 40 mg de famotidina. Actiune terapeutica Famotidina reduce secretia gastrica bazala si stimulata prin antagonizarea receptorilor H2 a celulelor parietale din mucoasa gastrica. Absorbtia ei nu este afectata de administrarea concomitenta de hrana sau de produse antiacide. Dupa administrarea orala, efectul apare intr-o ora si dureaza 10 -12 ore. Biodisponibilitatea famotidinei este de 40 -45%, timpul de injumatatire al plasmei este de 2,3 - 3,5 ore, dar la un clearance de creatinina mai scazut de 10 ml/min poate fi crescut pana la 20 ore. 30 - 35% din doza orala este excretata prin rinichi sub forma neschimbata. Indicatii ulcer gastric si duodenal, reflux gastroesofagian si alte stari de hipersecretie (sindromul zollinger-ellison). Prevenirea ulcerului recidivant, prevenirea aspiratiei de acid gastric in anestezia generala (sindromul Mendelsson). Doze si mod de administrare In ulcerul gastroduodenal o singura doza pe zi... [continuare]

Indicatii Marele rau epileptic, convulsii focale, convulsii de lob temporal, forme mixte de convulsii, tulburari convulsive care determina predominant modificari ale starii psihice, profilaxia psihozelor maniaco-depresive, nevralgie de trigemen, neuropatii diabetice, sindrom de abstinenta la alcool, diabetes insipidus centralis. Doze si mod de administrare Se administreaza oral, cu putin lichid, in timpul mesei sau dupa mese. Terapie anticonvulsivanta: Se recomanda o doza initiala redusa, care se mareste treptat, simultan cu reducerea gradata a anticonvulsivantelor administrate anterior. Adulti si copii peste 10 ani: initial 1 comprimat de 2 ori pe zi, apoi doza se mareste treptat pana la doza optima individuala. Copii: initial 10-20 mg/kg zilnic; crestere gradata pana la 20-30 mg/kg zilnic, administrate in mai multe prize. Copii pana la 1 an: 1/2 comprimat zilnic. Copii de la 1 la 5 ani: 1-2 comprimate pe zi. Copii de la 6 la 10 ani: 2-3 comprimate pe zi. Profilaxia psihozelor... [continuare]

Compozitie carbamazepina 200 mg pe comprimat - pentru comprimatele de 200 mg. Indicatii Marele rau epileptic, convulsii focale, convulsii de lob temporal, forme mixte de convulsii, tulburari convulsive care determina predominant modificari ale starii psihice, profilaxia psihozelor maniaco-depresive, nevralgie de trigemen, neuropatii diabetice, sindrom de abstinenta la alcool, diabetes insipidus centralis. Doze si mod de administrare Se administreaza oral, cu putin lichid, in timpul mesei sau dupa mese. Terapie anticonvulsivanta: se recomanda o doza initiala redusa, care se mareste treptat, simultan cu reducerea gradata a anticonvulsivantelor administrate anterior. Adulti si copii peste 10 ani: initial 1 comprimat de 2 ori pe zi, apoi doza se mareste treptat pana la doza optima individuala. Copii: initial 10-20 mg/kg zilnic; crestere gradata pana la 20-30 mg/kg zilnic, administrate in mai multe prize. Copii pana la 1 an: 1/2 comprimat zilnic. Copii de la 1... [continuare]

Compozitie Flacoane continand pulbere de lob posterior de hipofiza 1 g. Actiune terapeutica vasopresina continuta are efect antidiuretic (crescand reabsorbtia tubulara a apei); corecteaza specific deficitul hormonal din diabetul insipid. Indicatii diabet insipid. Doze si mod de administrare In prize nazale, 20-100 mg la 4-6 ore. Contraindicatii cardiopatie ischemica grava, infarct acut miocardic si sechele, hipertensiune arteriala, sarcina (mai ales in a doua jumatate), alergie specifica; rinita nu permite administrarea in prize nazale. Reactii adverse Cresterea presiunii arteriale (provoaca vasoconstrictie), avort (are actiune ocitocica), rinita alergica, astm, foarte rar reactii pulmonare miliare imunoalergice. [continuare]

Compozitie Fiecare tableta filmata contine 20 mg ori 40 mg de famotidina. Fiecare flacon contine 20 mg de famotidina, iar fiecare fiola cu solvent (5 ml) contine solutie de clorura de sodiu 0,9%. Actiune terapeutica famotidina reduce secretia bazala si cea stimulata de suc gastric, prin antagonizarea receptorilor H2 ai celulelor parietale din mucoasa gastrica. Absorbtia famotidinei nu este afectata de administrarea concomitenta de hrana sau de produse antiacide. In cazul administrarii orale, efectul apare la o ora si dureaza 10-12 ore. In cazul administrarii i.v., efectul maxim apare in urmatoarele 30 minute. famotidina are o biodisponibilitate de 40-45% si un timp de injumatatire plasmatica de 2,3-3,5 ore care, insa, la un cleareance al creatininei mai scazut de 10 ml/min., poate fi crescut pana la 20 ore. 30-35% din doza orala si 60-70% din doza i.v. este excretata, sub forma nemodificata, prin rinichi. Indicatii ulcer gastric si duodenal, reflux gastroesofagian si... [continuare]

Indicatii ulcer duodenal, ulcer gastric, esofagita de reflux, sindrom Zollinger-Ellison. Doze si mod de administrare Ulcer duodenal: se recomanda o capsula de 20 mg pe zi. Ameliorarea de simptome este foarte rapida si la multi pacienti vindecarea este completa in doua saptamani. La cei care nu s-au vindecat se continua tratamentul inca doua saptamani. Ulcer gastric si esofagita de reflux: se recomanda o doza pe zi de 20 mg. Ameliorarea de simptome este foarte rapida si la multi pacienti vindecarea este completa in 4 saptamani. La cei care nu s-au vindecat se continua tratamentul inca 4 saptamani. Sindromul Zollinger - Ellison: se recomanda o doza de 60 mg pe zi. Doza se fixeaza proportional cu pacientul si tratamentul se continua in raport cu indicatiile clinice. Actiune terapeutica Omeprazol este prima substanta dintr-o grupa de antiulceroase care reduce secretia gastrica si inhiba activitatea pompei protonice gastrice. Prin blocarea sistemului hidrogen/potasiu... [continuare]

Ce este Epirazole si pentru ce se utilizeaza Indicatii Epirazole (omeprazol) - substituent de benzidazol este unul din primele medicamente ale noii clase de agenti antiulcer cu administrare orala. Actiunea acestuia se realizeaza prin inhibarea H/K ATP-azei (asa numita pompa de protoni) la nivelul celulelor parietale. Aceasta nu este numai una dintre ultimele etape implicate in secretia gastrica, dar este de asemenea des intalnita in secretia acida produsa de o varietate de agenti stimulatori ai secretiei gastrice. Deci mecanismul pompei de protoni exista si la nivelul celulelor parietale si a structurilor chimice specifice ale omeprazolului, actiunea farmaceutica a medicamentului se limiteaza numai la nivelul stomacului. Desi omeprazolul nu este stabil in mediul acid (ca cel al sucului gastric) stabilitatea intragastrica este asigurata pentru Epirazole de incapsularea in sfere cu invelis enterosolubil, ceea ce reprezinta forma preferata pentru administrare orala. In plus... [continuare]

Prospect produs: LOSEC Afisare pentru tiparire LOSEC , solutie injectabila intra venos omeprazolum Forma de prezentare: Substanta pentru injectie intravenoasa 40 mg. Compozitie: Losec i.v. substanta pentru injectie 40 mg. Fiecare fiola contine 42,6 mg omeprazol sodic, echivalent a 40 mg omeprazol. Indicatii: Losec i.v. este recomandat ca alternativa a tratamentului oral pentru indicatiile aprobate (a se vedea Indicatii de utilizare - Losec capsule). Dozare: Alternativa a tratamentului oral: La pacientii cu ulcer duodenal, ulcer gastric sau esofagita de reflux la care medicatia orala este inadecvata, se recomanda Losec i.v. 40 mg o data pe zi. La pacientii cu sindrom Zollinger - Ellison se recomanda o doza initiala de 60 mg Losec i.v. pe zi. Exista cazuri care necesita doze mai mari, acestea fiind ajustate individual. In cazul in care doza zilnica necesara depaseste 60 mg, aceasta va fi divizata si administrata de doua ori pe... [continuare]

Indicatii: Formele cronice si acute ale ulcerului gastric si duodenal, gastrita, stomacul iritat hiperacid, afectiunile stomacului provocate de medicamente, sindromul Zollinger-Ellison. Contraindicatii: Primul trimestru al sarcinii, hipersensibilitatea la preparat. Administrare: Cate 50 mg de 2 ori pe zi cu 30 minute inainte de mancare timp de 4 saptamani. Actiune: Blocant selectiv al colinoreceptorilor M1 ai celulelor bazale si parietale din mucoasa stomacului. Inhiba secretia acidului clorhidric si pepsinei fara a deregla functiile fiziologice ale tractului GI. Se absoarbe putin si nu provoaca simptome centrale. Precautii: Glaucomul, hipertrofia de prostata. Reactii adverse: Uscaciunea gurii, usoare tulburari de acomodare (in doze ridicate, in debutul tratamentului). Supradozaj: Cazuri de supradozaj nu au fost semnalate. Interactiuni cu alte medicamente: Antiacidele cresc efectul pirenzepinei. In sindromul Zollinger-Ellison se asociaza cu... [continuare]