grefele fructele sunt bune contra diareei

Compozitie anticonceptonale

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Sex si probleme sexuale

vreau sa stiu daca sunt bune anticonceptionalele stodette,nu am m luat niciodata,iar doamna ginecolog la care am mers mi le-a recomandat.multam. [continuare]

Slabire

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Diete

mersi de sfat Katy,dar eu trebuie sa slabesc urgent 10 kg ca in sept. am nunta.De aceea eram curioasa daca sunt bune de ceva pastilele acelea. [continuare]

Va rooooog

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Contraceptie

am vazut reclama cu niste pastile (escapell)cred,care se iau in maxim 72 de ore dupa un contact neprotejat pt a evita o sarcina,nu stiu sigur denumirea si daca sunt bune.va multumesc! [continuare]

Stare de plutire si de presiune la ceafa

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Ametelile si vertijul

Buna ziua, De ce cand stau si la orizontala si pe verticala am o stare de plutire si o presiune la cap foarte mare si senzatia de cap foarte greu. Toate analizele care tin de neurologie, glanda, ORL si sange sunt bune. [continuare]

Creatinina scazuta

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Investigatii

in 26 fem mi-am facut analize si mi-a oesit creatinina 1.29iar in 8 martie mi-am facut iar analizele si mi-a iesit creatinina serica 0.2500 resu analiz sunt bune si urea si potasiu toate urina e curata ce sa fac ce ma indrumati? [continuare]

Sanii

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Frumusete si intretinere

sunt bune pastilele pentru marirea sanilor?au vreun efect sau sunt de fatada? [continuare]

Tratrea acneie

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli de piele

spuneti mi va rog care modul corect de ingrijire a tenului cu probleme, ce produse dupa parerea dnv. sunt bune de folosit? [continuare]

Presiune in piept

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli de inima

buna seara,am 35 ani,sunt supraponderala(am 102kg la 160 cm) si ma confrunt de cateva zile cu niste stari de rau nasoale:ma apasa ceva in partea stanga pe inima,nici nu pot sa stau pe partea stanga caci am senzatia ca ma sufoc,respir mai greu,simt nevoia sa casc si sa ragai mereu,parca ma mai usuruez asa.am facut acum 3 luni un ekg si medicul de familie mi-a spus ca a iesit bine.am pulsul mai mare (ccc 105-110) de cand ma stiu dar acum simt si palpitatii care se urca asa spre gat.cand si cand ametesc,ma apasa si in capul pieptului ca si cand as as avea o greutate pe stomac si pe inima!m-a apucat o groaza teribila de imi vine sa plang!oi avea ceva grav la inima?ce imi recomandati?analizele de sange sunt bune,le-am facut luna trecuta cand am fost internata pt. o colica renala!urasc spitalele dar vreau sa scap de starea asta de rau care imi afecteaza serios viata!zici ca acum mor,asa ma simt,daca intelegeti ce vreau sa spun.multumesc mult pt raspunsuri si pt timpul acordat [continuare]

Dureri insuportabile de ceafa frunte si ameteli

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Migrena

buna .am spondiloza cervicala,la cel mai mic val de curent am dureri insuportabile de ceafa ,ameteli de multe ori nu pot sa ma ridic din pat mi se moaie picioarele intrun cuvint nu mai sunt buna de nimica.cu fac baie la cap cu toate ca nu mai ies afara pina dimineata aceeasi poveste.dureri mari de frunte si de ceafa insuportabile.ce ma deranjeaza cel mai rau este cum ma urc in tranvai sa merg la servici chiar daca este numai un singur geam in tranvai deschis aceasi poveste dureri insuportabile,doctorul mia zis sa ma feresc de curent,frig si umezeala >oare cum peste tot sunt geamuri deschise si aere conditioanate,nu mai suport durerileimi dauneaza foarte rau serviciului o saptamina merg la munca una o zac. [continuare]

Rezultat papanicolau

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli genitale feminine

Buna..Am fost si am facut un set de analize iar rezultatele sunt urmatoarele: Analiza secretie vaginala FRECVENTE EPITELII SUPERFICIALE SI INTERMEDIARE. RARE PMN. FRECVENTI BACILI DODERLEIN. ABSENTE LEVURI. ABSENT TRICHOMONAS VAGINALIS Papanicolau SISTEM BETHESDA 2001/FROTIU CONVENTIONAL: Satisfacator pentru evaluare DA celule endocervicale DA I.Negativ pentru o leziune intraepiteliala sau maligna? DA Organisme: Trichomonas vaginalis NU, Candida NU, Cocobacili NU, Gardnerella NU, Actinomicete NU, Virus herpes simplex NU, Altele Flora microbiana SAPROFITA Alte modificari nonneoplazice: Modificari celulare reactive asociate cu: inflamatia DA, DIU NU, Iradiere/chimioterapie NU, Celule glandulare post histerectomie NU, Atrofie NU II.Altele: Celule endometriale la femei peste 40 ani? NU III.Anomalii ale celulelor epiteliale? NU Cel. scuamoase: - Celule Scuamoase Atipice de Semnificatie Nedeterminata - ASC-US NU - Celule Scuamoase Atipice care nu pot exclude o... [continuare]

Ovare polichiste

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli genitale feminine

an urama unui consult la ginecolog mia depistat ovare polichiste si ovar stang inflamat .cu 40 micro chisturi pe ovarul stang si pe dreptu 20 micro chisturi.mia recomandat novinette 3 luni si movalis sunt bune [continuare]

Steatoza hepatica grad 1

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Diabetul zaharat

Buna ziua. Tatal meu (75 de ani in prezent), dupa moartea mamei mele in anul 2006 (sotia lui - evident), a inceput sa se simta rau (bufeuri de caldura cu transpiratii apoi frisoane). In primavara anului 2007 a fost diagnosticat cu diabet. Fara nevoie de tratament cu insulina, ci numai cu supravegherea alimentatiei. Mereu mi-a spus, de-a lungul timpului, ca analizele-i sunt bune. Mentionez ca toata viata lui a fost bautor de alcool. Luna aceasta si-a facut iar analizele (ca in fiecare an) si am tras si eu cu ochiul in rezultate. M-au ingrijorat valorile hemoglobinei glicozilate : 7.7%. De asemenea a fost diagnosticat in urma unei eco abdominale, cu steatoza hepatica grad 1. Constat ca a re-inceput sa-si cantareasca alimentele. A primit de la medic o fisa cu alimentele permise si cantitatile acestora. Dar ......... ce facem cu alcoolul (tuica) ? pentru ca nu poate sau nu vrea sa renunte la tuica. Cat de mult rau pot face 2 pahare de tuica baute aproape zilnic la masa de... [continuare]

Rezultat papanicolau

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli genitale feminine

Buna..Am fost si am facut un set de analize iar rezultatele sunt urmatoarele: Analiza secretie vaginala FRECVENTE EPITELII SUPERFICIALE SI INTERMEDIARE. RARE PMN. FRECVENTI BACILI DODERLEIN. ABSENTE LEVURI. ABSENT TRICHOMONAS VAGINALIS Papanicolau SISTEM BETHESDA 2001/FROTIU CONVENTIONAL: Satisfacator pentru evaluare DA celule endocervicale DA I.Negativ pentru o leziune intraepiteliala sau maligna? DA Organisme: Trichomonas vaginalis NU, Candida NU, Cocobacili NU, Gardnerella NU, Actinomicete NU, Virus herpes simplex NU, Altele Flora microbiana SAPROFITA Alte modificari nonneoplazice: Modificari celulare reactive asociate cu: inflamatia DA, DIU NU, Iradiere/chimioterapie NU, Celule glandulare post histerectomie NU, Atrofie NU II.Altele: Celule endometriale la femei peste 40 ani? NU III.Anomalii ale celulelor epiteliale? NU Cel. scuamoase: - Celule Scuamoase Atipice de Semnificatie Nedeterminata - ASC-US NU - Celule Scuamoase Atipice care nu pot exclude o... [continuare]

Infertilitate

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Infertilitate feminina

Buna seara. Am si eu o intrebare.Am facut toate analizele preconceptie si sunt bune,dar totusi nu apare sarcina. Daca la mine este totul o.k., nu era normal ca doctorul care ma are in evidenta sa-i ceara si sotului niste analize? Daca ma poate ajuta cineva cu un raspuns, si ce analize ar putea face sotul meu. Eu nu mai inteleg nimic. Va multumesc. [continuare]

Deschidere patologica a peretului unui organ cavitar. Perforatiile privesc indeosebi tubul digestiv: stomac, duoden, mai rar colonul sau rectul. Simptome si semne - Acestea sunt caracteristice: durere abdominala brusca si intensa, insotita de oprirea emisiei de materii fecale si de gaze, de varsaturi si de o alterare a starii generale (febra, stare de soc). palparea abdomenului pune in evidenta o contractie dureroasa (abdomen de lemn). Perforatia antreneaza iruperea in cavitatea abdominala a gazelor si lichidelor digestive, precum si o peritonita (inflamatia peritoneului). tratament - Acesta constituie o urgenta, un tratament intarziat expune la suprainfectie peritoneala si septicemie. El este in esenta chirurgical: curatarea cavitatii etc.), drenajul. Spitalizarea este, in general, destul de indelungata, dar urmarile operatorii sunt bune, atunci cand interventia este facuta fara intarziere. [continuare]

Lemnul cainesc este un arbust originar din Europa si Asia de Vest, face parte din flora spontana, dar poate fi si cultivat. In Romania este cultivat pentru a impiedica eroziunea solului, ca si gard viu sau ca arbust decorativ, dar creste si ca flora spontana in padurile din zona de campie si deal. Acest arbust poate ajunge pana la inaltimi de 3 m, are lujeri verzui sau brun- verzui,desi si stufosi, care in momentul ruperii emana un miros neplacut. Frunzele sunt alungite, inguste, au culoarea verde lucios si pot ramane verzi in iernile blande. Florile arbustului sunt alb- galbui, iar fructele sunt moi, mici si negre, cresc in ciorchine. Dintre principalele elemente chimice compuse de plante amintim: tanin, vitamina C glicozidul ligustrina si ligulina. Principalele sale proprietati sunt: astringent, antidiareic, antiseptic, antiparazitar, cicatrizant, detersiv, laxativ. In fitoterapie se folosesc mladitele tinere si frunzele. Uz intern:  - diaree,  metroragii,... [continuare]

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Dudul este un arbore inalt, ce poate ajunge pana la 15 m inaltime si face parte din familia Moraceae. Dudul alb este originar din China, iar cel negru din Persia. La noi in tara este foarte raspandit in zonele de campie si de deal, dar este cultivat si pe marginea drumurilor. Frunzele sale sunt asimetric lobate, verzi, iar coroana este globulara. Florile femeiesti sunt albe si apar in mai - iunie, iar fructele sunt carnoase, zemoase si sunt albe sau negre, au gust dulceag si se coc in august. Dudul are urmatoarea compozitie chimica: acizii aspartic, folic, folinic, compusi volatili, aldehide, cetone, beta-caroten, frunzele - tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenina, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C, materii peptice, grase si saruri. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Dudul are urmatoarele calitati:... [continuare]

Tarhonul este o planta medicinala iubitoare de lumina, care creste sub forma de tufa. La noi in tara, tarhonul este o planta de cultura, nu creste spontan. Frunzele sunt lungi, ascutite, aromate si au gust amarui-acrisor. Florile au culoare galbena. fructele sunt achene mici ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Tarhonul infloreste in lunile august sau septembrie. Tarhonul contine uleiuri volatile, substante amare, saruri minerale, vitamine din grupul b, vitamina C. Planta are actiune stomahica, carminativa, diuretica, expectoranta. Tarhonul este folosit si in gastronomie pentru aromatizarea preparatelor culinare.   Uz intern: - inapetenta, anorexie, tulburari dispeptice, edeme, boli digestive, boli hepatice, reumatism, afectiuni ale rinichilor, bronsita,  boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Sparanghelul este planta de cultura, originara din America de Nord, dar aclimatizata cu succes si in Europa. In Romania este cultivat in sere, dar se poate achizitiona din magazinele de legume. Planta are in pamant un rizom puternic, frunzele sunt reduse la solzi, iar ceea ce se dau drept frunze sunt de fapt ramificatii liniare ale tulpinii. Florile sunt mici, albe- verzui si dispuse la subsuara ramurilor. fructele sunt bace rosii. Printre elementele chimice din compozitie se numara: proteine, asparagina, lipide, hidrati de carbon, fito-hormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloza, saruri minerale. Principalele calitati ale Sparanghelului sunt: depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar, fluidifica secretiile bronhice, mareste cantitatea de urina, stimuleaza digestia, afrodiziac, usureaza tranzitul intestinal, intareste sistemul imunitar, adjuvant in cancer. In fitoterapie este utilizata partea aeriana si trebuie recoltata de la jumatatea lunii mai pana la... [continuare]

Vascul face parte din familia Loranthaceae si este originar din Europa si Asia. In Romania, aceasta planta semi-parazita se gaseste mai ales in padurile de foioase, dar si pe unii arbori coniferi si creste pe tulpinile copacilor. Ajunge la inaltimea de maxim 1 metru, creste sferic pe tulpinile plantei gazde, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la noduri (de unde se rupe cu usurinta), are culoarea galben- verzuie. Frunzele cresc opuse, sunt lunguiet- ovale, mai late la baza, pieloase, de culoare galben- verzui, raman verzi tot timpul anului. Florile cresc la subsuara frunzelor, grupate cate 2-3. fructele sunt rotunde, sticloase, verzi la inceput si apoi albe, gresc cate 2-3, si au in interior seminte acoperite de o substanta cleioasa, sunt toxice si apar din octombrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate... [continuare]

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Afinul este un arbust, cu fructe mici, de culoare inchisa, albastru spre negru. Se intalneste in zone de munte, mai ales pe versantii cu umiditate crescuta si temperatura moderata. Frunzele se recolteaza de la sfarsitul lunii iulie pana in septembrie, iar fructele din luna iulie pana in august. Fructele contin taninuri, acizi organici, substante antibacteriene si antiseptice, dar si un echivalent vegetal al insulinei (mirtilina). Interesant este ca aceste proprietati se mentin chiar si dupa ce fructele sunt uscate. Frunzele au proprietate antibiotica, consumul lor contribuie la modificarea favorabila a florei patogena intestinala. Uz intern: - frunzele - tulburari de circulatie, diabet, boli hepatice, boli urinare, boli reumatismale, guta - ceaiuri sau infuzii. - fructele - enterocolite, diaree, hemoroizi, oxiuroza, tulburari ale acuitatii vizuale, cistite, stari inflamatorii ale aparatului respirator sau digestiv, ateroscreloza. Uz extern: - fructele -... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Caisul este un pom fructifer, arbore care poate atinge 6 metri inaltime, originar din Asia, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale,cu varf ascutit, iar coroana este densa si voluminoasa. florile au culoare alba sau roz deschis. fructele sunt rotunde, de culoare portocalie, acoperite de peri. Caisul infloreste la inceputul lunii aprilie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si samburii. fructele se recolteaza in lunile iulie sau agust. Caisele contin proteine, lipide, glucide, glucoza, pectine, zaharoza, fructoza, campesterol, sorbitol, acid malic, acid citric, vitamine din grupul b, acid oxalic, acid ascorbic, tocoferoli, acid pantotenic, riboflavina, tiamina, substante minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu, sodiu, clor, mangan, cupru). Caisele au proprietati tonice, depurative, diuretice, antihelmitice. Uz intern: - fructele - anemie, edem, depresii, insomnii, astenie, constipatie, litiaza renala, litiaz abiliara, rahitism, detoxifiere, boli... [continuare]

Schizandra este o planta originara din China si Japonia, iar la noi in tara, se intalneste doar ca planta de cultura. Schizandra este planta lemnoasa cataratoare, prefera zonele umbroase, iar fructele sale au toate cele cinci arome la un loc: dulce, sarat, acru, amar si iute. De aceea se numeste planta cu 5 arome. Semintele sunt amare si picante, restul aromelor regasindu-se in fructul in sine. fructele sunt de culoare rosu aprins si cresc in ciorchini. Frunzele sunt ovale si au nervuri bine evidentiate. In fitoterapie sunt utilizate fructele cu seminte. Acestea sunt bogate in peste 30 de tipuri de lignani (schizandrin, deoxischizandrin, gomisin, pregomisin etc), schizoandroli, fitosteroli, vitaminele c si E, dar si uleiuri volatile. Calitatea sa majora- este un excelent antioxidant, dar are si proprietati astringente si antiseptice. Este o planta adaptogena, adica efectele sale sunt in functie de necesitatile pacientului. Uz intern: - afectiuni renale, tonic... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, bienala, iubitoare de soare, care creste spontan pe pasuni sau fanete sau este cultivata. Florile sunt mici, albe iar radacina este groasa, de culoare portocalie, suculenta. Fructele sunt diachene costate. Morcovul infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. Planta contine fibre dietetice, betacarotina, vitamina c, vitamina A, vitamina b1, vitamina b2, vitamina B6, vitamina PP, dextroza, levuloza, saruri minerale (fier, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom), aspragina, daucarina, pectina, proteine, lipide, glucide. In scop medicinal se cultiva frunzele proaspete, fructele si radacina de la morcovul salbatic sau fructele si radacina de la morcovul de cultura. Recoltarea se face la morcovul salbatic in luna martie sau in octombrie. Morcovul are calitati antianemice, hepatoprotectoare, hipotensive, antioxidante, carminative, antispastice, cicatrizante, antidiareice, laxative, depurativ, diuretic,... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]