decoct

Planta este originara din regiunea mediteraneeana. In Romania poate fi gasita in padurile de fag si stejar, unde creste in grupuri compacte, alcatuind un covor viu, sau este cultivata ca planta decorativa Pervinica are tulpini taratoare inalte de pan la 20 cm si este vesnic verde. Frunzele sale cresc opuse, sunt mici, ovale, lucioase, fine si nelobate si au gust amar. Florile sunt mici, cresc in varful tulpinii si sunt albastru- violete si infloresc in perioada aprilie- mai. fructele sunt perechi de pastai. Principalele componente chimice sunt alcaloizii indolici - vincamina, izovincamina, vincina, pervincina, acizi fenolici, acizi titerpenici, fitosteroli.. Calitatile cele mai importante ale plantei sunt: stimuleaza circulatia cerebrala, vasodilatatoare, hemostatica, antiinflamatoare. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, care trebuiesc recoltate inainte de inflorire, cand continutul de substante active este maxim. Uz intern: - scaderea capacitatii de concentrare,... [continuare]

Planta medicinala, considerata buruiana, care intalnita in majoritatea zonelor de relief. Florile sunt de culoare alb-cenusie, mici ca dimensiune. Semintele au culoare brun deschis. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Traista ciobanului infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Se recolteaza la inceputul perioadei de infloririre (din luna mai pana in luna iulie). Planta contine amine, glicozide, derivati fenolici, acizi organici, tanin, saponine, saruri minerale, tiramina, glucozide, saruri de potasiu. Traista ciobanului are caracteristici astringente, analgetice, vasodilatatoare, uterotonice. Uz intern: - hemoragii (stomacale, intestinale, renale, uterine, ale aparatului urinar, menstre abundente, hemoroidale, etc.), afectiuni ale rinichilor, metrorargii in perioada de pubertate sau menopauza, metrite, hemoptizii, hemofilii, litiaza urinara, blenoragie, varice, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Mustarul negru este o planta medicinala de cultura, uneori spontana. Florile sunt de culoare galbena. Fructul creste in pastai, este de dimensiuni reduse are forma sferica,  si culoare bruna sau neagra. Gustul este intepator, specific. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele (fructele) care vor fi recoltate dimineata sau in zilele noroase, in lunile iulie sau august. Mustarul contine sinigrozida, glucide, lipide, mucialgii, aminoacizi, substante minerale, vitamine, acizi organici.  Mustarul are proprietati diaforetice, diuretice, emetice, carminative, stomahice. Semintele se utilizeaza si in alimentatie, ca si condiment.   Uz intern: - bronsita, boli reumatice, gripa, nevralgii, intoxicatii, greata - sub forma de decoct, infuzie.   Uz extern: - boli reumatice, guta, nervralgii, cefalee, congestii pulmonare sau cerebrale, degeraturi - sub forma de... [continuare]

Este originar din Africa de Vest si este cultivat in zonele tropicale. Arborele de cola creste pana la 12 m inaltime, are frunzele lanceolate, ascutite la ambele capete, cu nervuri proeminente, colorate in verde inchis. Florile sunt mici si albe, au fine dungulite rosietice si cresc in dreptul nodurilor, acoperite de frunze. Fructul de cola este alcatuit din 5 pastai, care ii dau forma de stea. Fiecare pastaie contine 5-6 seminte mari - nucile de cola, care sunt rosii in interior si au coaja maro si neteda. Planta contine urmatorii compusi chimici principali: cofeina, teofilina si tanini. Cele mai importante calitati ale arborelui de cola sunt: energizant, stimuleaza apetitul si ritmul respirator, diuretic, antidepresiv. In fitoterapie se utilizeaza semintele - nucile de cola (care se culeg inainte de a se coace). Extrasul din aceste nuci este folosit in industria bauturilor racoritoare.   Uz intern:   - epuizare, convalescenta, diaree, insuficienta... [continuare]

Planta anuala de cultura sau salbaticita la noi in tara, intalnita in zone cu climat bland. Tulpina poate atinge chiar si un metru, este acoperita cu peri albi. Frunzele sunt e culoare verde inchis, ovale. Florile sunt de dimensiuni reduse, de culoare albastra sau roz, in forma de stea. fructele sunt nucule de culoare brun inchis, dispuse cate patru. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si tulpinile. Frunzele se culeg in perioada infloririi. limba mielului infloreste pe tot parcursul verii. Planta contine mucilagii, acid salicilic, alcaloizi. Are actiune diuretica, sudorifica, anticoagulanta, depurativa, nervina, antiinflamator. Planta este utilizata si in gastronomie, fie ca si condiment sau la prepararea diverselor tipuri de mancaruri sau salate. Uz intern: - bronsita, gripa, febra, tuse, boli reumatice, depresii, edeme, retentii urinare, palpitatii, infectii ale cailor respiratorii superioare, hiperhidroza, stimuleaza secretia lactata,... [continuare]

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Planta cu tulpina ramificata, flori albastre, mari dispuse pe tulpuni si ramuri, la baza frunzelor. Cicoarea este una din plantele comune, des intalnite in tara noastra, atat la marginea campiilor, pe pasuni, poienite, pajisti dar si la marginea drumurilor. Recoltarea plantei se face in timpul infloririi, in prima parte a zilei, pentru a nu se inchide florile, in lunile incepand din luna august pana in luna octombrie. De la aceasta planta, in scop fitoterapeutic se utilizeaza planta, fara partile lemnoase ale tulpinii dar si radacina. Radacinile se vor recolta in lunile septembrie sau octombrie. Planta are actiune febrifuga, hipotensiva, are efect colagog, laxativ dar si diuretic. Cicoarea contine principii amare, inulina, acid cichoric. Din radacini se obtine o licoare, inlocuitor natural pentru cafea care combate astenia. Frunzele de la baza plantei cu gust amarui sunt utilizate la diverse tipuri de salate. Uz intern: - planta intreaga recoltata in timpul... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Rozmarinul este o planta lemnoasa, un subarbust cultivat in tara noastra ca planta ornamentala, condimentara si medicinala. Frunzele sunt subtiri si lineare (forma de ace), isi pastreaza culoarea verde si in anotimpul rece. Florile sunt dispuse sub forma de spic si au culoare albastru deschis, alb, roz sau rosie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele in perioada infloririi, dar si planta cu tulpini si ramuri foliate. rozmarinul infloreste in lunile aprilie sau mai. Rozmarimul contine ulei volatil, lipide, rezine, saponine, taninuri, acizi fenolici, vitamine, steroli, flavonoizi, principii amare, substante diterpenice si triterpenice. Planta are proprietati antiseptice, diuretice, coleretice, antispastice, antidepresive. Uz intern: - dischnezii biliare, anemie, edeme, tuse, astenie, convalescenta, constipatie, lipotimie, depresie, screloza cerebrala, rinita cronica, hipercolesterolemii, impotenta, frigiditate, slabirea memoriei - sub... [continuare]

Planta medicinala aromata, inalta de aproximativ un metru, care creste in zona de camp si de deal. Frunzele sunt subtiri si au culoare arginitie. Florile au culoare galbena, Pelinul infloreste in din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si florile din varf. Recoltarea se face la sfarsitul perioadei de inflorire. Gustul plantei este foarte amar. Pelinul contine ulei volatil, principii amare, tuiol, artamarina, dinina, pinen, sabinen. Pelinul are efect antibacterian, colagog, vermifug,  antimicotic, carminativ.   Uz intern: - convalescenta, anemie, astenie boli infectioase, dischinezii biliare, tulburari de menstruatie, diaree, gastrite cronice, inflamatii ale mucoasei intestinale, parazitoze intestinale, afectiuni hepato-biliare - in scop curativ si preventiv - sub forma de infuzie, decoct, pulbere.     Uz extern: - ulceratii... [continuare]

Arbust inalt, original din Australia, face parte din familia Myrtaceae si este inrudit cu eucaliptul. Este o planta de cultura, ce prefera zonele mlastinoase din New South Wales sau cele din apropierea apelor. Frunzele au culoare verde intens si sunt alungite. Florile sunt de culoare alba, iar fructele sale sunt lemnoase, rotunde si mici (2-3 mm diametru). In fitoterapie sunt utilizate frunzele si ramurile tinere. Cel mai des se foloseste in scop medicinal uleiul volatil, care se gaseste in frunzele plantei. Frunzele sunt bogate in terpineol, cineol, pinen, terpinen. Arborele de ceai are urmatoarele proprietati: antimicrobian, antimicotic, antiseptic, detoxifiant, usor antiinflamator si analgezic. Arborele de ceai are si alte utilizari: intra in componenta produselor cosmetice, in aromaterapie. Uz intern: - raceala, sinuzita, laringita, tuse, ulcer aftos, paraziti intestinali, infectii urinare si genitale, candida - sub forma de infuzie sau decoct, ulei. [continuare]

Este un arbore ce face parte din familia Betulacee, creste in muntii Himalaya, la inaltimi de peste 4200 de metri. Poate ajunge pana la 20 de metri inaltime. Coaja este de culoare alba si este marcata de dungi fine, rozalii si se desface cu usurinta in fasii subtiri. Frunzele sunt alternante, dintate, ovoidale si cu vinisoare fine. Florile sunt monoice (cele feminine si cele masculine sunt separate) si se deschid cu putin timp inaintea aparitiei frunzelor, sunt formate in grupuri de cate trei si au culoarea galben-maroniu. Acest arbore este bogat in Betulina, lupeol, acid oleanolic, acid betulinic si acid karachic. In fitoterapie se utilizeaza mai ales coaja, dar si sucul si frunzele. Calitatea sa principala - este un bun antiseptic, dar are si efecte diuretice. Planta este utilizata si in industria hartiei, in marochinarie, in cosmetica, ca lubrifiant si este un excelent combustibil.   Uz intern: - icter, afectiuni... [continuare]

Planta medicinala bianuala intalnita sporadic in zona subalpina si alpina, preferand solul nisipos. Caracteristic este faptul ca tulpina creste intinsa la sol, alcatuind tufe dese. Frunzele sunt dispuse opus, mici, eliptice, cu varful ascutit. Florile sunt de dimensiuni reduse, de culoare verde-galbui. Fructul contine seminte negre. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltate in perioada de inflorire. Feciorica infloreste din luna iulie pana in luna septembrie.Planta contine saponozide, flavonozide, cumarine, ulei volatil. Feciorica are efect diuretic, creste excretia ureei.     Uz intern:   - cistita, albuminurie, litiaza renala, litiaza vezicala, prostatita, nefrita - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - eczeme - sub forma de decoct, comprese, spalaturi locale. [continuare]

Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita. Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august. Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice. Hreanul este folosit si in... [continuare]

Arbore inalt cu frunze eliptice cultivat in tara noastra, rar intalnit spontan. Florile au dimensiuni mari si culoare roz sau alba. fructele au miros placut, sunt mari, ovale, galbene, acoperite de peri fini. Gutuiul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, semintele si frunzele. Gutuia contine magneziu, fosfor, fier, cupru, sulf, vitamina pp, C, B, A, calciu, sodiu, apa, glucide, tanin, pectina, protide, lipide, mucilagii, acid malic. Gutuiul are proprietati astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stomahice. Fructele se utilizeaza si in cosmetica pentru ameliorarea ridurilor si tratamentele tenului gras.  De asemenea, se recomanda consumul gutuiei in curele de slabire, fiind un fruct care contine putine calorii. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de voma, diaree, infectii ale cailor respiratorii, boli pulmonare, tuse, raguseala, dizenterie, metrorargii, hemoroizi, inapetenta, convalescenta, hepatite,... [continuare]

Este un arbust de talie mica, cu spini de 3 cm pozitionati la baza frunzelor micute si alterne, verzi si crenate, cu 3 nervuri. Florile sunt de culoare galbena, mici iar fructele sunt rosii sub forma de drupa, mici, de cel mult 20 de grame. Este cultivat in special in sudul Dobrogei. Marimea fructelor este asemanatoare cu a maslinelor, de aici primind si numele de maslin sau curmal dobrogean. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si fructele. Planta contine pigmenti flavonoidici, saponine, triterpene (ac. Betulinic si betulina), alcaloizi peptidici (zizifina, mucronina, amfibina), continut ridicat de vitamina c si potasiu. Are actiune antitumorala, antifungica, antibacteriana, expectoranta, anticancerigena, sedativa si tonica. Extractele din seminte au efecte tonice, sedative dar si narcotice si hipnotice. Fructele si frunzele maslinului dobrogean sunt utilizate in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara Uz intern: - diaree, palpitatii,... [continuare]

Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale.... [continuare]

Dracila face parte din familia Berberidaceae si este un arbust originar din Europa, dar apare si in Africa si Asia. creste si in Romania la marginea padurilor, in zone insorite, dar se regaseste si cultivata pentru aspectul ei, ajunge la inaltimi de maxim 2 m. Frunzele sunt simple, pieloase, ovoidale, de culoare verde si sunt grupate sub forma de rozeta. Pe tulpina se gasesc spini, care sunt grupati cate trei. Florile sunt de culoare galbena, grupate in formatiune racemoasa (ciorchine). Fructele apar in octombrie, sunt bace, elipsoidale, de culoare rosie si au gust acrisor, astrtingent. Planta contine numerosi alcaloizi ca berberina, oxiacantina, berbamina, palmatina, iotrorizina, vitamina c, rasini si taninuri. In fitoterapie sunt folosite mai ales scoarta de pe radacini si tulpini. Perioada acestora de recoltare este aprilie - mai. De asemenea se mai utilizeaza restrans si fructele si frunzele. Are proprietati coleretice, colagoge, stomahice, febrifuge,... [continuare]

Planta perena cultivata, uneori datorita conditiilor de mediu sau cultura se poate salbatici. Leusteanul prezinta un rizom gros, usor brun, ramificat care se ontinua cu o tulpina aeriana dreapta si ramificata de pana la 2.5 m inaltime. Frunzele au forma de elipsa sau rombica, crestate si consistente, culoare verde-lucitor, cu teci membranoase si proeminente, prinse de tulpina prin petiol si cu un miros puternic, specific. Infloreste pe tot parcursul verii, cu flori mici hermafrodite, cu petale galbe-deschis. Fructul este dicariopsa lat-eliptica cu mericarpii cu coaste aripate.  In scop fitoterapeutic se poate utiliza intreaga planta dar in special rizomul, frunzele si semintele. Leusteanul se poate utiliza sub forma proaspata dar si uscat ca pulbere sau in infuzii si tincturi. Planta contine uleiuri eterice, terpinol, vitamine (acid scorbic), acizi organici, saruri minerale, glucide simple, amidon, rezine. Are... [continuare]

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jepul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jepul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc.  Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Castanul porcesc este un arbore de cultura, ornamental, original din Peninsula Balcanica. Acesta poate ajunge la inaltimi de pana la 30 de metri, are coroana globuloasa, cu frunze palmat-compuse. Are florile de culoare alba, cu pete rosii. fructele sunt sfericice, contin seminte mari, brune ce se dezvolta intr-o capsula verde prevazuta cu tepi mici. Castanele contin saponide si substante amare. In fitoterapie se folosesc coaja, frunzele, florile si semintele. Scoarta se recolteaza in luna aprilie, frunzele in luna mai, frunzele din mai pana in iunie, iar semintele in lunile septembrie-octombrie. Planta are proprietati astringente si antiinflamatoare, vasoconstrictive. Uz intern: - insuficienta venoase cronice, varice, edem, hemoroizi, luxatii, flebita, hipertrofie de prostata, malarie, tuse – decoct, tinctura, supozitoare, infuzie. Uz extern: - hemoroizi, ulceratii ale picioarelor, varice, reumatism, lupus – sub forma de bai, cataplasme. [continuare]

Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]

Nufarul este o planta acvatica ce creste in Europa, Africa de Nord si Orientul Mijlociu.In Romania poate fi admirat in apele statatoare sau lin curgatoare. Planta poseda un rizom puternic, cu numeroase radacini ramificate orizontal, cu ajutorul carora se fixeaza bine pe fundul apelor statatoare. Tulpina sa este puternica, ajunge pana la lungimi de peste 150 cm. Frunzele apar la suprafata apei primavara, sunt pieloase, au forma ovala si pot ajunge pana la 30-40 cm diametru. Bobocii florali ies de sub apa in prima decada a lunii iulie. Florile sunt albe, au diametru de 15 cm si isi desfac petalele in primele ore ale diminetii, emanand un parfum imbatator. In fitoterapie sunt folosite rizomul si florile. In compozitia chimica a nufarului alb intalnim urmatoarele elemente:  alcaloizi (nimfen si nufarina) cu efect cardiotonic, tanin, amidon, glucoza, grasimi, saruri minerale, mucilagii, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: sedativ nervos, cardiotonic,... [continuare]

Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante. Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine. Uz intern: - inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza, hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona subalpina si alpina, in pajist. Radacina este noduroasa, creste orizontal. Tulpina este dreapta si are culoare roscata. Florile sunt de culoare alb-galbui. Fructul este o polifolicula. In scop medicinal se utilizeaza florile, frunzele sau planta intreaga. Cretusca infloreste din luna iunie pana in luna august. Planta contine glicozizi, cumarine, rutina, hiperozid, taninuri, vitamine (acid ascorbic), amine, flavonoizi. Se recolteaza toamna. Are actiune antiinflamatoare, analgezica, diaforetica, diuretica Uz intern: - boli reumatice, ulcer gastrointestinal, insuficienta biliara, insomnii, diaree, dizenterie febra, celulita, obezitate angine, stimularea secretiei acidului uric - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - gingivite, stomatite, eruptii cutanate, rani, arsuri, plagi, ulcere cutanate, mialgii, intepaturi - sub forma de decoct, cataplasma, gagara, compresa. Contraindicatii: - Nu se consuma planta in... [continuare]

Planta are frunze paroase si doua tipuri de tulpini (sterile si florifere). Florile sunt albe sau trandafirii. Acestea se ramifica in partea superioara si se termina cu mici capitule care contin 4-6 flori, cu fructe de tip achena. Este des intalnita, creste din campie, margini de drum, pana in regiuni subalpine. coada soricelului infloreste din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie) inflorescentele si partea aeriana a plantei. coada soricelului este cunoscuta pentru calitatile sale ca remediu fitoterapeutic antiseptic, febrifug, diaforetic, antiinflamator, hepatic, diuretic. Planta contine urmatoarele principii active: borneol, pinen, ulei volatil, valerianic, limonen, cariofilen, achilicina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, alcool etilic si metilic. Uz intern: - florile, planta cu inflorescente - anorexie, nevroza, epilepsie, astm bronsic, bronsite, rinite, rinosinuzite, alergii, colici, ulcere, boli ale... [continuare]

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara, oleaginoasa cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Tulpina este dreapta, paroasa si poate atinge chiar si 3 metri inaltime. Frunzele sunt aspre, mari, ovale. Florile au petale de culoare galben-portocaliu. Fructul este o achena, care variaza ca si culoare de la alb, negru sau pestrit. Planta infloreste din luna iulie pan ain octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele, florile marginale ligulate, frunzele si tulipinile verzi recoltate din perioada de inflorire. Floarea soarelui contine glucide, proteine, lipide, celuloza, acid oleic, palmitic, stearic, arahidic, lecitina, antociani, carotenoide, fitesteroli, carotenoide, flavone, vitamine. Planta are caracteristici emoliente, febrifuge. Uleiul obtinut din semintele de floarea soarelui este utilizat in mod special in alimentatie, dar este utilizat si in componenta altor tipuri de uleiuri (combustibili, uleiuri cosmetice, etc.). Uz intern: - boli... [continuare]

Compozitie Scoarta maruntita (concissum) de pe tulpina si ramurile arbustului crusin - Rhamnus frangula L., familia Rhamnaceae, continand glicozide antrachinonice. Actiune terapeutica Este folosit sub forma de decoct ca: laxativ sau purgativ, in functiede doza. El actioneaza prin iritarea mucoasei intestinului gros, provocand contractii si evacuarea continutului. Indicatii Uz intern: evacuarea continutului intestinal inainte de unele examene radiologice sau endoscopice; tratamentul constipatiei ocazionale produsa de modificari in modul de viata, lipsa de miscare, dieta nepotrivita; adjuvant in tratamentul unor parazitoze. Mod de administrare Ceaiul se bea caldut (200 ml), seara inainte de culcare pentru a obtine efectul, a doua zi dimineata sau in cursul a 24 ore. La nevoie doza poate fi repetata dimineata. In cazul constipatiei tratamentul trebuie sa fie de scurta durata (aproximativ 7 zile). Daca simptomele nu se amelioreaza trebuie solicitat consult medical si... [continuare]