decoct

Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre. Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena. Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea superioara a plantei, recoltata in perioada de inflorire (de primavara pana la sfarsitul verii). Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Uz intern: - boli ale aparatului respirator, edeme, dischinezie biliara, stari febrile - sub forma de infuzie, decoct. Efecte adverse: - Supradozajul dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii. [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Valeriana infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Valeriana are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap -... [continuare]

Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]

Narcisa este o planta ce creste de obicei pe pajisti, pasuni, paduri, malurile raurilor sau cultivata in gradini. Infloresc primavara, si in cazuri rare toamna sau iarna. Frunzele lungi, bazale, inguste sau cilindrice, ca dimensiune 15-75 cm. Florile apar fiecare pe cate o tulpina fara frunze, in grupuri de 10-12, fiecare floare cu cate sase petale albe (la alte specii sunt galbene sau chiar verzi), corolele sunt rosii, portocalii sau roz. Sunt parfumate (foarte putine specii de narcise sunt fara parfum). Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bulbii. Planta se recolteaza din luna februarie pana in luna aprilie. Planta contine: narcisina, alcaloizi, glicozide ale izometonului, alcaloizi (licorenina, gelatina, licorina, narcisidina) care sunt foarte toxice, acizi organici. Florile si bulbii au efecte calmante, linistitoare, emoliente, dezinfectante, antiseptice, sedative, nervine, tahicardice, nevroza... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este intalnita in Europa si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania creste ca flora spontana in zonele de deal si subalpine, pe pajisti.Norocelul are tulpina inalta de pana la 80 cm, rosiatica. Frunzele sunt alterne, carnoase, cu nervuri bine evidentiate. Florile crec grupate in inflorescenta, in varful tulpinii si au culoarea roz. Elementele chimice care intra in componenta plantei sunt: acizi grasi- omega-3,  vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, E, ulei volatil, clorofila, alcaloizi, substante minerale, mucilagii, rezine. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatorie, astringenta, cicatrizanta, hemostatica, antimicrobiana, vitaminizanta. In fitoterapie este utilizat intreaga planta. Mai poate fi folosit decoctul si la spalatul parului deoarece confera rezistenta si stralucire podoabei capilare.   Uz intern:    - cancer de diferite localizari, hemoroizi -  sub forma... [continuare]

Planta medicinala cataratoare pe arbori (liana lemnoasa), iubitoare de umiditate care creste la marginea padurilor, in zona de campie sau deal, mai ales. Tulpina hameiului este acoperita de peri aspri. Florile sunt de doua tipuri: flori femele de culoare galbena-verzuie si flori mascule care au forma de ciorchine de culoare brun deschis. fructele sunt conuri sau achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile femele si conurile de culoare galben-verzuie (fructele femela). Planta infloreste din luna iunie pana in luna august. Recoltarea se face in timpul infloririi. Hameiul contine ulei volatil, ester valerianic, lupulina, humulona, rezint, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene. Planta are actiune bacteriostatica, antispastica, diuretica, antiseptica, sedativa. Uz intern: - blenoragie, rahitism, convalescenta, anemie, inapetenta, dispepsii nervoase, anorexie, insomnie, nevroze, anxietate, guta, litiaze, eczeme, herpes,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, intalnit in zone de campie si stepa. Tulpina este in forma de pai iar frunzele sunt liniare si late. Florile cresc sub forma de spic compus. Fructul este o cariopsa. Orzul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Recoltarea se face in faza de coacere deplina, de obicei toamna. Planta contine proteine, glucide, alcaloizi, maltina, amidon, saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, potasiu, vitamina a, B, C), enzime. Orzul are efect emolient, antidiareic, tonic, antiinflamator, febrifug. Planta se utilizeaza si in industria alimentara pentru fabricarea berii, glucozei, alcoolului, produselor de panificatie. Uz intern: - bronsite cronice, boli renale, convalescenta, boli hepatice, diaree, hipotensiune, hemoroizi, guta, tuberculoza, rahitism, febra, inflamatii ale cailor urinare (cistite, nefrite), boli ale aparatului respirator superior, diabet- sub forma de... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Zmeurul face parte din familia Rosaceae si este specific zonelor de clima temperata. In tara noastra creste ca flora spontana, preferand locuri umbroase, adancuri si luminisuri de padure, coaste stancoase, tufisuri dese, taieturi de fag si brad, din zone deluroase si montane, pana la altitudini de 2000 m. De asemenea este si cultivat in tara noastra pentru fructele sale, in gradini sau plantatii intensive. Zmeurul este un arbust cu lastari taratori, prevazuti cu ghimpi drepti asemanatori unor ace, tulpinile sale sunt arcuite la varfuri, simple sau ramificate, ajung pana la 2 m lungime. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori. Florile sunt mici, albe, cu 5 petale, sunt grupate in raceme. Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. fructele se numesc zmeura si sunt polidrupe rosii, suculente, aromate, dulci-acrisoare. Alte utilizari: din zmeura se extrage... [continuare]

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste  pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.   Uz intern:... [continuare]

Planta medicinala anuala care creste in zone deluroase pana la zona subalpina, mai ales in Transilvania. Tulpina este fie simpla, fie ramificata. Florile au cinci petale inegale ca dimensiune, colorate diferit: doua dintre acestea sunt de culoare violeta (diverse nuante), doua dintre ele sunt galben deschis, iar alta este galbena cu dungi de culoare inchisa. Acestea nu au miros. Fructul este o capsula. Trei frati patati infloreste din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partile aeriene ale plantei. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine mucilagii, principiu amar, saponozide triterpenice, flavonoide, carotenoide, vitamina c, tanin, betacaroten, ulei volati. Planta are calitati depurative, emoliente, expectorante, antiinflamatoare, antireumatice, diuretice. Uz intern: - tuberculoza, tuse, boli reumatice, eczeme, psoriazis, herpes, bronsite, afectiuni urinare (poliurie, cistita), edeme, hemoragii,... [continuare]

Arbore cu tulpina dreapta, care poate atinge si 40 m inaltime, care creste spontan in zone cu umiditate ridicata,zona de campie, dar si paduri, lunci. Infloreste in luna aprilie sau mai. Florile au culoare alb galbuie. Fructul este o samara (aripat) de culoare galben-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si scoarta. Coaja se recolteaza in perioada infloririi, de pe radacinile si crengile tinere. Frunzele se recolteaza in lunile mai sau iunie. Arborele contine acid malic, ulei volatil, manitol, triterpene, taninuri, acizi organici, cumarine, flavonozide. Frasinul are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, laxative, antiinflamatoare, antireumatice, astringente, cicatrizante, diuretice, diaforetice, analgezice.   Uz intern:   - frunzele - boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, mialgie, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - scoarta -... [continuare]

Planta bienala intalnita prin campuri, locuri necultivate, margine de drum, intalita mai ales in zona de campie, deluroasa si cea subalpina.   Ciulinul infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, care se recolteaza in timpul infloririi. Tulpina este ramificata si spinoasa. Florile au culoare rosu purpuriu, globuloase cu terminatie ascutita. Ciulnul contine aminoacizi, pigmenti clofilieni, flavonoide, antocianozide. Planta are calitati hepatoprotectoare, tonice. Uz intern: - boli hepatice, astenie, convalescenta - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Planta este originara din Europa si face parte din familia Primulaceea. In tara noastra este intalnita frecvent ca flora spontana in poieni, tufisuri, paduri, zavoaie, depresiuni umede, lunci, atat in zonele de campie cat si in zonele de deal. Este o planta taratore, ce se inmulteste rapid. Tulpinile sale ajung pana la 1 m lungime. Frunzele sunt mici, ovale si cresc opus in perechi. Florile sunt de culoare galbena si au cinci petale.Dintre substantele chimice continute enumeram: saponozide hemolitice, tanoizi, glucozizi fenolici, mucilagii, primveraza, silicati, saruri minerale, etc. Principalele sale calitati: astringente, antibiotice, hemostatice, vulnerare, antidiareic, analgezic si hipotermizante, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in mai-iulie. Uz intern:  - afectiuni hepatice, diaree, dizenterie, dureri diverse,  hemoragii gastrice sau vaginale, hipertricoza,  leziuni in special de... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, de cultura la noi in tara, creste ca o tufa de dimensiuni  reduse. Florile sunt mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei (varfurile) recoltate inainte de inflorire. Maghiranul contine zaharoza, pentozani, substante pectice, acizi fenolici, steroli, acid ursolic, acid oleanolic, ulei volatil. Planta are efect antispastic, carminativ, diuretic, analgezic, fluidizant, stomahic, depurativ. Maghiranul se foloseste si in gastronomie ca aromatizant al produselor culinare, dar si in industria parfumurilor.   Uz intern: - anorexie, insomnii, migrene, meteorism, colici abdominale, dispepsii, colite de fermentatie, astm bronsic, stari nervoase, cefalee, astenie, edeme, boli renale, rinita - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - dureri cauzate de boli reumatice, leziuni cutanate, febra musculara -... [continuare]

busuiocul cerbilor este o planta inrudita cu menta si face parte din flora spontana din Europa, Asia de Vest, dar si Nordul Africii. Este o planta iubitoare de soare, prefera solurile umede. creste pana la 30 de cm in inaltime, are tulpina in patru muchii, ramificata la baza, cu frunzele dispuse la baza nodurilor, de obicei in perechi opuse. Frunzele sunt ovale, usor dintate. Florile sunt de culoare roz-violaceu si cresc la baza frunzelor. Intreaga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele contin uleiuri volatile care se emana o aroma mentolata, proaspata, daca sunt sfaramate. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, care se recolteaza atunci cand jumatate din flori sunt inflorite. Perioada de inflorire este iulie- septembrie. Planta este foarte bogata in uleiuri volatile (pulegona, mentona, piperitona) si tanin. Planta are efect carminativ, diaforetic, emenagog (stimuleaza menstruatia), usor sedativ. Busuiocul... [continuare]

Micsunelele ruginite sunt plante originare din Europa si sunt foarte raspandite ca plante ornamentale.In Romania este intalnita in locuri luminoase, insorite, cu umiditate medie sau este cultivata cu scop ornamental. Tulpina plantei ajunge pana la 45 cm inaltime, frunzele sunt paroase, lanceolate sau liniar lanceolate, ascutite, intregi, uneori ondulate. Florile sunt mari, dispuse in ciorchine spre varful ramurilor, portocalii- aramii, foarte parfumate si infloresc din martie pana in iunie. Dintre substantele chimice continute de planta enumeram: cherotoxina, cheirozidina, tanin, mirozina, saruri minerale, ulei volatil, acizi grasi, glicozide. Principalele calitati ale Micsunelelor sunt: laxative, diuretice, cardiotonice, antiseptice, antiinflamatoare, antivirale, emenagoge. In fitoterapie se utilizeaza  plantele recoltate in timpul infloririi si semintele. Uz intern: - afectiuni renale, afectiuni circulatorii cu edeme, cicluri menstruale intarziate, constipatie,... [continuare]

Sorbestrea este o planta nativa din Europa si vestul Asiei, aclimatizata si in America. In Romania poate fi intalnita pe pasunile umede, in poieni si in apropierea zonelor mlastinoase. Planta are in pamant un rizom, din care creste tulpina dreapta, inalta de 1-1,5 m. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si lucioase. Florile sale au culoarea sangerie si infloresc in perioada iunie- iulie. Frunzele sale au gustul asemanator castravetelui. Dintre elementele chimice constituente amintim:  tanin (catechol, galacatechol)  25%, vitamina c 900- 1000 mg/ 100 g, acizi terpenici de tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, saruri minerale. Principalele calitati ale Sorbestrei sunt: antidiareic, astringent cu actiune hemostatica, vasodilatatoare, galactagoga, antispastica, antiinflamatoare, aperitiv- aromatica, diuretica, depurativa, regleaza tranzitul intestinal, antimicrobiana. In fitoterapie sunt folosite frunzele, ce se recomanda a se recolta in perioada... [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Odoleanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Odoleanul are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap - sub... [continuare]

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jneapanul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jneapanul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc. Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in zona de deal si munte. Florile sunt galbene, iar fructul este o achena. Frunzele sunt late si mari ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori florile. Podbalul infloreste in lunile februarie sau martie. Recoltarea se face din luna aprilie pana in iunie. Planta contine taninuri, mucilagii, principii amare, flavonoide, ulei volatil, caroenoizi, inulina fitosterine, saruri minerale. Podbalul are actiune antispastica, expectoranta, secretolitica, antiinflamatoare, antiasmatica.   Uz intern: - frunze si flori - tuse, traheite, bronsite, laringite, convalescenta, adenite, limfatism, astm bronsic, dischinezii biliare, emfizem pulmonar, dispepsii, afectiuni hepatobiliare, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - frunze - tabagism.   Uz extern: - frunze - dermatoze ale pielii capului,... [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Ghimpele face parte din flora spontana din Europa. In Romania creste la marginea drumurilor si in terenuri neingrijite, pe langa garduri.Este o planta inalta de pana la 20 cm, ramurile sunt fibroase, frunzele de la baza sunt trifurcate, iar cele tulpinale sunt alungit romboidale, dar aparate de cate 3 spini lungi, foarte ascutiti, iar florile sunt verzui, ca niste gheme mici si infloresc in iunie- septembrie. Fructele sunt prevazute cu carlige si sunt usor de raspandit, agatandu-se de blana animalellor.Dintre elementele chimice cele mai importante ale plantei sunt: ulei esential, saruri de acizi grasi, calciu si potasiu, acid cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei volatil, beta- sitosterol. Principalele proprietati ale sale sunt: decongestiva ferma in adenomul de prostata, aperitiv, diuretic, antiinflamator, anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaza peretii venelor. In fitoterapie este utilizata... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania se intalnesc ca buruiana in culturile de grau si cartof, pe terenuri virane, la marginea drumurilor si pe pasuni, de la campie pana in zona de deal. Pintenasul are tulpina bogat ramificata, creste pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt fidate, cu lacinii liniare si lungi. Florile sunt pintenate anterior, au culoarea albastru- indigo, dispuse in inflorescente de tip racemos si infloresc in iulie- august. Dintre elementele chimice continute se evidentiaza:  delfinina, un glicozid al camferolului, alcaloizii: decozina, lictonina, delzalina, dalfelatina, saruri minerale, pigmenti. Principalele proprietati ale plantei sunt: analgezica, fertilizanta, hemostatica, hipotensiva, bradicarizanta, laxativa. In fitoterapie se utilizeaza florile. Uz intern: - afectiuni renale, afectiunile vezicii biliare, astm bronhic, hipertensiune, guta,  sterilitate femei (este un bun fertilizant) -  sub forma de infuzie, decoct,... [continuare]

Planta face parte din flora spontana europeana, dar este intalnita si in Siberia. In Romania poate fi intalnita in zone insorite si umede de pe pajisti, terenuri virane, pe langa garduri sau poate fi cultivata ca planta decorativa. Tulpina plantei poate atinge chiar si un metru inaltime si este ramificata si neteda. Planta creste in tufe cu aspect rotunjit. Frunzele sunt lobate si adanc crestate pe margini. Florile cresc in varful tulpinilor, sunt mari si de culoare galbena. Printre elementele chimice continute de planta se numara: ulei volatil bogat in intuiona, substante amare, flavonoizi, gumirezine, acizi organici-malic, tanacetumolic, eteri enolitici. Principalele proprietati ale plantei sunt: purificatoare, emenagoga, vermifuga. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi: din iunie pana in septembrie.   Uz intern: - afectiuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac, amenoree -  sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascutite la varf. fructele sunt mici, sferice, de culoare violet inchis in momentul in care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie si cresc in buchete mici. Crusinul infloreste in luna mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza coaja trunchiului si ramurile. Recoltarea se face in lunile martie-mai, la arbustii de 2-4 ani. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini. Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa. Fructele si scoarta de crusin datorita pigmentilor pe care le contin sunt utilizate pentru... [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]