comprim

Paducelul este un arbust spinos, care creste pana la 5metri inaltime, intalnit in zona de munte, campie, deal. Frunzele Florile sunt de culoare alba, iar fuctele sunt sferice, mici ca dimensiune, de culoare rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, fructele si rareori coaja de pe ramurile tinere. Infloreste in lunile mai sau iunie. Florile se culeg in lunile mai sau aprilie, frunzele se recolteaza dupa perioada de inflorire, iar fructele se recolteaza din luna septembrie pana in noiembrie. Planta contine flavonoizi, acizi triterpenici, acid crategic, acid ursolic, pectine,vitamina c, steroli vegetali, taninuri. Paducelul este tonic cardiac, astringent, antiasmatic, vasodilatator, hipotensiv. Uz intern: - flori, frunze, fructe - hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, angina pectorala, manifestari neurovegetative cardiace, aritmii cardiace, insomnii, vertij, diaree, enurezis, litiaza renala, insuficienta cardiaca, afectiuni... [continuare]

Acest arbore este originar din Australia si Tazmania. Este un arbore urias, de obicei inalt de 30- 100 m, cu frunzisul vesnic verde, are trunchiul neted, de culoare cenusiu- albastrui. Frunzele sunt lungi, subtiri si usoare, cu suprafata brazdata de nervuri si punctate de pete albicioase si cresc numai pe ramuri cu varste mai mari de 5 ani. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar si astringent. Fructele au forma de potir si adapostesc multe seminte. Principalele componente chimice regasite in frunze sunt: flavonide, ulei esential bogat in cineol si eucaliptol, tanin, rasini, ceara, terpene, cumarine. Cele mai importante calitati ale eucaliptului sunt: antifungic, antibacterian, decongestionant, hipoglicemiant. In fitoterapie se folosesc frunzele aromate de pe ramurile mai batrane, ce trebuiesc culese vara. Uleiul esential al eucaliptului intra in componenta produselor cosmetice, ale cremelor pentru ameliorarea durerilor reumatismale, este utilizat in... [continuare]

Planta medicinala care creste in tara noastra in zona alpina, pe stanci si in pasuni (este ocrotita de lege). Frunzele au dimenisuni mari, forma ovala. Florile au culoare galbena si sunt strabatute de puncte brune. Planta contine principrii amare, alcaloizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Gentiana infloreste din luna iulie pana in septembrie. Radacina se recolteaza dinluna august pana in luna octombrie. Are calitati stomahice, carminative, laxative, antimicrobiene, hepatice, imunostimulatoare, vermifuge, antipiretic, antipsihotice, antibiotice, expectorante, antiiflamatoare. Uz intern: - stimularea poftei de mancare, stimularea sistemului nervos, imbunatatirea functiei ficatului, marirea secretiei biliare, paraziti intestinali, febra, guturai, constipatie, afectiuni catarale, stimularea secretiilor gastrice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - eczeme, mancarimi ale pielii, conjunctivita, pecingine - sub forma de comprese,... [continuare]

Este o planta originara din America de Nord si Asia, dar este raspandita si in Europa. In tara nostra poate fi intalnita la margini sau raristi de paduri, formand tufisuri, mai ales in Dobrogea si Banat. Scumpia este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale si lungi, avand marginea dreapta. Florile sunt grupate in panicule, sunt gri- galbui si par pufoase, dand aspect de fum in jurul plantei. Planta infloreste in luna iunie. Dintre elementele chimice din compozitie amintim: taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina, glicozid- fustinozidul, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: febrifuga, hemostatica, antiinflamatore, cicatrizanta, antivomitiva, stimuleaza pofta de mancare, antidiareica. In fitoterapie se utilizeaza  frunzele si coaja, ce trebuiesc recoltate astfel: coaja atunci cand da frunza, iar frunzele in momentul infloririi.     Uz intern:   - afectiuni gastrice, afectiuni hepatice, afectiuni intestinale, alergie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona alpina. Urzica are pe tulpina si frunze peri urticanti (atingerea lor provoaca urticarie de contact). Frunzele sunt dintate, iar florile sunt de dimensiuni reduse si culoare verde. Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana, frunzele recoltate inainte sau in timpul infloririi (din luna mai pana in luna octombrie), dar si semintele. urzica este o planta care contine saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor) vitamine din grupul b, vitamina C si K, clorofila, flavonoide, provitamina A, mucilagii, ulei esential, ulei grahmic. Planta are efect emolient, hemostatic, antiseptic, diuretic,tonic, hipotensiv, expectorant. Uz intern: - hemoragii, anemie, cefalee, diabet, obezitate, boli reumatice, dizenterie, metrorargii, hematurii, epistaxis, hemofilii, anemie, rahitism, tuberculoza, menopauza, dermatoza, urticarie, nefrite, boli hepatobiliare, meteorism abdomnal, enurezis,... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Face parte parte din familia Passifloraceae si este originala din America de de Nord, Brazilia si insulele Bermude. Este o planta agatatoare, ce poate ajunge pana la 12 m lungime, are tulpini si ramificatii simple, prevazute cu carcei, filiforme, de culoare verde inchis. Frunzele sunt digitate sau lobate si lucioase. Florile sale sunt albe, mari - ajung pana la 6 cm diametru, parfumate, au centrul colorat in roz sau purpuriu si apar la capatul frunzelor, infloresc vara. Fructul este de culoare portocalie, cat un ou de porumbel si se zbarceste atunci cand e copt. Fructele sunt comestibile si aromate, au un aspect neted, au pulpa galbena, gelatinoasa si sunt bogate in vitamina C. Dintre componentele chimice ale plantei amintim: alcaloizi, alfalanina, apigenina, crizina, acid citric, izovitexin, kaempferol, loturina, leucina, orientina, acid pasifloric, pasiflorina, pectina, acizi fenolici, fenilamina, prolina, pronasina, quercetin, sambunigrin, saponarina, saponaretina,... [continuare]

Planta originala din Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania este flora spontana intalnita pe pajisti si in livezile din zonele de deal si de munte, prefera zonele deschise, dar poate fi si cultivata. Este o planta ierboasa, care are in pamant un rizom carnos, puternic, din care iese tulpina. La baza tulpinii frunzele sunt dispuse in forma de rozeta si sunt acoperite de perisori si au despicaturi adanci. Celelate frunze sunt lungi, asemanatoare unui deget (de unde si denumirea populara de deditel), sunt segmentate in trei si sunt inconjurate de tulpinite cu flori. Florile sunt de culoare mov, foarte catifelate, irizate pe margini cu galben si au forma de clopotel. Infloreste in luna aprilie pana spre vara, cand atat frunzele, cat si florile emana un miros puternic daca sunt strivite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltata in martie-aprilie. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii,  pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie,  hemoptizie, hemoragii... [continuare]

Arborele de chinina este originar din America de Sud. Poate atinge inaltimi de pana la peste 20 m. Frunzele sale sunt lungi, eliptice, rosiatice pe fata interioara. Florile sunt colorate in roz stralucitor si cresc grupate in inflorescente in varful ramurilor. Stratul extyern al scoartei este maro- cenusiu, iar cel interior este maro- rosiatic. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: alcaloizi - chinina si chinidina (5- 15% din scoarta), taninuri (8%), chinovina amara. Cele mai importante calitati ale arborelui sunt: antispastic, antiaritmic, stimuleaza apetitul, tonic, antibacterian. In fitoterapie este utilizata scoarta arborelui, ce trebuie recoltata toamna, de pe copacii mai batrani de 6 ani. Extrasul de chinina este folosit si in industria bauturilor alcoolice (bitter) si a bauturilor racoritoare (apa tonica). Uz intern: - anorexie, crampe musculare, malarie, epuizare nervoasa si fizica, raceala, stari febrile, indigestie, aritmii cardiace – sub... [continuare]

Vindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]

Arbust cultivat mai ales in zonele submontane si deluroase. Florile sunt mici, de culoare galben-verzui la exterior si rosie spre interior, dispuse in ciorchini. Planta infloreste in lunile aprilie sau mai, iar fructele sunt coapte si pot fi recoltate in lunile iulie si august. fructele au forma sferica, gust placut, aromat, dulce-acrisor si culoare neagra. Contin proteine, glucide, acizi organici, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, carotenoizi, vitamine din grupul B (B1, B2, si B6), vitamina c in cantitati mari, vitamina pp, flavonoizi, acizi organici, antocianine, pectine, taninuri, ulei esential. Frunzele contin raninuri, ulei esential, saruri de potaziu, vitamina C, rutozizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. fructele au proprietati deuprative, sudorifice, stomahice, antiinfectioase si cicatrizante. Uz intern: - fructe - anemie, surmenaj, insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, pneumonie, gastrita, hipertensiune... [continuare]

Lichenul de prun este o planta simbiotica, se formeaza mai ales pe arborii foiosi si este creste in zonele cu climat temperat din Europa si in America. La noi in tara este intalnit in padurile de foioase, dar mai ales pe stejari, iar in livezi se dezvolta pe pruni. Este un lichen tufos, de marime medie, corticol, erect sau pendul, are culoarea cenusie sau oliv inchis si ramificatiile talului elastice si moi. Talul este mai inchis la culoare pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara. Dintre substantele chimice continute se numara: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina, ulei volatil (care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere). Principalele proprietati sunt: emolient, calmant, stimuleaza secretiile... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Izma infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Izma are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Izma este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - frunze, planta intreaga - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli... [continuare]

Rapita este o planta ce face parte din familia Cruciferae si este cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei. In Romania este cultivata intens in zonele de campie, atat pentru seminte , cat si pentru radacina sa. Planta are o radacina tuberoasa albicioasa, din care creste tulpina, lunga de 80 cm, ramificata la varf, unde se gaseste inflorescenta bogata. Frunzele sale cresc in jurul tulpinii, sunt de culoarea verde, acoperite cu perisori, cu nervuri bine evidentiate, alternante, cele de la baza sunt mai mari, cele de pe tulpina sunt laceolate si sunt acoperite cu un strat ceros. Florile sunt hermafrodite, cresc in manunchi, la varful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o pastaie lunga de 3-5 cm, in care cresc semintele.  Infloreste din mai pana in august, iar semintele se formeaza in iulie-septembrie. Planta contine urmatorii compusi chimici: proteine, hidrati de carbon, substante minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu,... [continuare]

Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Aceasta varietate de scai este flora spontana si este raspandit in Europa de Sud. In Romania se dezvolta pe pasiunile uscate. Tulpina este aproape globulos ramificata si albicioasa, de altfel ca intreaga planta. Frunzele sunt rigide, sectate si spinoase. Florile sunt mici, albe, cresc grupate in inflorescente in varful tulpinilor si sunt inconjurate la baza de frunzulite mici si tepoase si infloreste vara tarziu. fructele sunt mici si acoperite de spini. In fitoterapie este utilizat rizomul ce se recomanda a fi recoltat in perioada infloririi plantei. In componenta plantei se gasesc urmatoarele substante: saponozide, tanoizi, zaharuri, acid cafeic, acid clorogenic, cantitati mici de ulei volatil, poliine - felcarinona. Principalele proprietati ale plantei sunt: diuretic, vezicala, tonic, colagog si emenagog.   Uz intern:   - anorexie, balonari abdominale, blenoragie, diaree, dureri de stomac,  excitabilitate nervoasa, litiaze vezicale sau urinare,... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Ce este Ceaiul din floare de tei si pentru ce se utilizeaza Indicatii Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant),sudorific, antipiretic. Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: Uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta. Uz extern - congestia usoara a tegumentului. Gargara - in faringo-amigdalite. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese umede local. Mod de preparare Uz intern - infuzie 1 - 2 doze (1-2 plicuri) a 1 g la 250 ml apa clocotita, se acopera, se lasa in repaus 10 - 15 minute. Se poate bea indulcit dupa gust. Uz extern - infuzie... [continuare]

Compozitie Flacon continand tripsina cristalizata din pancreasul de bou 50 mg (1 u. Anson), sub forma de pulbere liofilizata pentru prepararea de solutie destinata uzului extern (cutie cu 1 flacon tripsina si 1 fiola cu 10 ml solvent). Actiune terapeutica Enzima proteolitica - aplicata local lichefiaza si curata coagulii si tesutul necrozat. Indicatii tratament adjuvant in plagi si ulcere necrotice, abcese, fistule, arsuri si inaintea transplantelor. Doze si mod de administrare Solutia se aplica local, imbibata in comprese sterile sau prin irigatie continua, picatura cu picatura; tesuturile cu pH acid (sub 6) se iriga in prealabil cu o solutie slab alcalina. Reactii adverse Uneori senzatie de arsura la locul aplicarii; rareori reactii alergice. Contraindicatii Plagi recente, plagi pe cale de epitelizare, suprafete sangerande, carcinoame ulcerate; alergie la tripsina; prudenta in caz de leziuni tuberculoase. [continuare]