Prea multe medicamente? Ce trebuie sa stim despre polimedicatia la varstnic

Odata cu inaintarea in varsta, adultii - in special cei peste varsta de 60 de ani - pot avea nevoie de mai multe medicamente pentru gestionarea mai multor probleme de sanatate precum hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, artrita, problemele de somn, astmul, BPOC-ul, depresia si anxietatea.

Administrarea mai multor medicamente poate avea un impact semnificativ asupra varstnicului.

Aceasta poate fi scumpa, dificil de urmarit si greu de administrat, in mod special pentru cei imobilizati la domiciliu sau care locuiesc in zonele rurale.

Cu toate acestea, cercetari recente au demonstrat ca gestionarea bolilor cronice cu medicamente tintite poate reduce riscul de internari neplanificate.

De exemplu, pacientii cu sase sau mai multe boli cronice care sunt tratati cu patru-sase medicamente nu prezinta un risc mai mare de spitalizare decat cei care iau un numar de medicamente mai scazut (intre unul si trei).

Prin urmare, polimedicatia cu tinte clare in care fiecare medicament este prescris pentru a atinge un scop terapeutic specific bine definit poate fi folosita in siguranta.

Problema apare in cazul medicamentelor administrate fara un motiv clar sau a celor administrate de catre pacient “dupa ureche”, caz care poate duce la rezultate nefavorabile.

Cu toate ca aceste tratamente sunt necesare pentru gestionarea corespunzatoare a afectiunilor de care sufera bolnavul, administrarea unui numar crescut de medicamente poate creste riscul de reactii adverse, de aparitie a interactiunilor medicamentoase si a unei aderente scazute la tratament.

Polimedicatia poate creste riscul de efecte secundare atat prin interactiunile dintre medicamente sau reactii adverse periculoase.

De asemenea, numarul crescut de pastile poate face o persoana sa nu isi mai administreze tratamentul – fie pentru ca e prea complicat, fie pentru ca e prea scump.

Polimedicatia afecteaza femeile si barbatii varstnici in mod diferit fata de persoanele tinere.

Pe masura ce imbatranim, corpul nostru incepe sa proceseze diferit medicamentele.

Astfel, aceste schimbari pot afecta modul in care medicamentele sunt absorbite, distribuite, metabolizate (descompuse in organism) si eliminate.

Pe scurt, la varstnici:

- Unele medicamente pot fi absorbite mai lent;

- Schimbarile greutatii corporale pot determina o circulatie diferita a medicamentului in organism;

- Ficatul nu le ai poate descompune la fel de eficient

- Rinichii le elimina mai greu.

Toate aceste schimbari pot face un medicament sa fie mai potent, mai slab sau sa provoace reactii adverse mult mai usor decat in cazul unei persoane mai tinere.

Luarea mai multor medicamente concomitent poate creste riscul de aparitie a interactiunilor medicamentoase:

- Interactiuni intre medicamente (cand un medicament schimba felul in care alt medicament actioneaza);

- Interactiuni intre medicament si boala (cand un tratament prescris pentru o anumita boala agraveaza o alta afectiune existenta).

Un alt risc important al polimedicatiei la persoanele peste 60 de ani este sedarea excesiva.

Persoana devine confuza, somnoroasa, ametita, ceea ce poate duce la accidente mai ales in cazul varstnicilor fragili.

Medicamentele care pot provoca aceasta stare includ:

- Calmantele puternice – folosite in general pentru dureri mari, dar pot afecta si respiratia;

- Benzodiazepinele – tratament pentru controlul anxietatii sau agitatiei;

- Antihistaminicele – medicamente pentru alergii

Este foarte important de stiut ca alcoolul, atunci cand este combinat cu aceste medicamente, creste mult riscul de sedare.

Ameteala si pierderea echilibrului pot fi cauzate de unele medicamente si pot duce la caderi grave, care pot fi periculoase.

Ameteala este un efect advers frecvent al medicamentelor care scad tensiunea arteriala sau care au efect sedativ.

Probleme de echilibru pot aparea si in cazul medicamentelor anticolinergice, folosite pentru incontinenta urinara, boala Parkinson sau boli de inima.

Aceste efecte adverse cresc riscul de caderi, de aceea este important ca tratamentul sa fie monitorizat atent, iar orice alterare a echilibrului sa fie discutata cu medicul.

Un alt factor de luat in calcul este costul medicamentelor.

Polimedicatia poate duce la cheltuieli mari, mai ales in cazul varstnicilor cu venituri limitate.

Costul intreg al tratamentului poate deveni o adevarata povara financiara pentru bolnavi, iar in unele cazuri duce chiar la renuntarea la tratament.

Putem sa ne dam seama daca exista o problema legata de medicatie atunci cand apar simptome precum ameteala, confuzie, lipsa poftei de mancare, somnolenta sau caderi frecvente.

Varstnicul trebuie urmarit cu atentie.

Daca apar simptomele mentionate anterior, daca are dificultati in a-si lua toate pastilele (uita sau sunt prea multe/mari in dimensiuni), sau daca starea lui se inrautateste dupa un nou medicament, este foarte important un consult la medicul de familie sau medicul geriatru.

Alte simptome frecvente care pot aparea ca efecte adverse sunt:

- Confuzia;

- Caderi si accidente;

- Slabiciune;

- Probleme digestive (diaree, constipatie, incontinenta);

- Eruptii pe piele;

- Depresie;

- Anxietate;

- Agitatie excesiva.

Cea mai buna metoda de preventie este controlul medical regulat, in care medicul verifica toate medicamentele pe care le ia pacientul.

Controlul trebuie efectuat macar o data pe an si de fiecare data dupa spitalizare, vizita in departamentul de urgente sau dupa o cadere.

Este important sa se stabileasca daca fiecare medicament pe care il ia varstnicul este in continuare necesar si daca inca mai aduce beneficii.

In prim plan trebuie sa fie ceea ce este mai important pentru pacient – controlul bolii, evitarea efectelor adverse si a interactiunilor medicamentoase sau mentinerea calitatii vietii.

Pentru majoritatea varstnicilor, cele mai importante obiective sunt mentinerea sanatatii mentale, controlul durerii si pastrarea mobilitatii si a independentei.

Fiecare persoana este diferita, deci orice decizie legata de medicatie trebuie luata cu grija, dupa o discutie deschisa intre medic si pacient.

Este foarte importanta si evitarea automedicatiei.

Pastilele luate “dupa ureche” pot cauza efecte adverse serioase daca nu sunt administrate cum trebuie.

Cel mai bine este sa cereti sfatul unui medic oricand aveti intrebari sau nelamuriri cu privire la medicamentele pe care le luati sau pe care ati dori sa le luati.

In cazul in care este necesar sa urmati un tratament cu mai multe medicamente, un organizator de pastile va poate fi de ajutor.

Acestea sunt cutiute pe care sunt inscriptionate orele si zilele saptamanii pentru a facilita administrarea. Astfel va puteti asigura ca nu omiteti nicio doza.

Echipa medicala care te poate ajuta in gestionarea polimedicatiei este formata din:

- Medicul de familie – primul care poate vedea semnele aparitiei unei probleme si poate coordona tratamentul;

- Medicul geriatru – specialistul in tratarea varstnicilor;

- Farmacistul – poate oferi sfaturi despre medicamente (doze, depozitare corespunzatoare, medicamente generice care costa mai putin).

Un rol foarte important il are si familia.

Membrii pot observa mai cu usurinta schimbarile in starea de sanatate a varstnicului, pot ajuta la organizarea si administrarea corespunzatoare a medicamentelor si pot insoti persoana la controalele medicale.

Totodata, sprijinul emotional este esential, mai ales cand tratamentele devin din ce in ce mai complicate iar varstnicul se poate simti coplesit.

Polimedicatia este foarte des intalnita la pacientii varstnici si desi necesara, trebuie monitorizata cu atentie pentru a evita riscurile.

Controalele regulate la medic, monitorizarea atenta a simptomelor si implicarea familiei sunt importante pentru a asigura un tratament corespunzator.

Avand in vedere aceste lucruri, cu sprijinul necesar, varstnicul poate avea o viata echilibrata si sanatoasa.

Bibliografie
https://www.nia.nih.gov/news/dangers-polypharmacy-and-case-deprescribing-older-adults
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532953/
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/polypharmacy-in-adults-60-and-older
https://bmcgeriatr.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12877-022-03279-x