Depresia la varstnici
Ce este depresia la varstnici si cum se manifesta?

Depresia la varstnici este o afectiune psihica frecventa, dar adesea trecuta cu vederea, caracterizata printr-o stare persistenta de tristete, pierderea interesului pentru activitati obisnuite, oboseala si tulburari de somn sau apetit.
Ea nu face parte din procesul normal de imbatranire, desi poate fi declansata de factori asociati cu varsta inaintata.
Simptome
Semne subtile, dar cu impact major, simptomele depresiei pot fi confundate cu semnele imbatranirii normale sau cu alte boli cronice, ceea ce o face o boala frecvent nediagnosticata si netratata.
Prevalenta depresiei la persoanele de varsta a treia in tarile in curs de dezvoltare este de aproximativ 41%, iar in tarile dezvoltate de doar 17%.
Adesea, depresia se manifesta ca o combinatie de simptome precum stari frecvente de tristete, pierderea interesului sau a placerii in activitati care sunt placute in mod obisnuit, scaderea stimei de sine, sentimente de vinovatie, tulburari de somn si de apetit, scaderea puterii de concentrare si a atentiei, oboseala, pesimismul.
In formele mai severe aceste simptome pot fi mai accentuate, dezvoltand si manifestari organice (somatice): dovezi obiective de agitatie remarcate de persoanele din jur, pierderea semnificativa a poftei de mancare, pierdere marcata in greutate.
Totodata, aceste simptome pot fi cauzate de alte afectiuni cu care varstnicul se confrunta, care vor face diagnosticul de depresie mult mai greu de identificat.
Cauze
Sexul feminin, varsta mai mare de 75 de ani, vaduvia, singuratatea, pensionarea, saracia, dependenta totala pentru activitatile zilnice si deficitele cognitive sunt cativa dintre factorii de risc care pot duce la aparitia depresiei in randul adultilor in varsta.
Cu toate acestea, cel mai factor de risc care influenteaza aparitia acestei boli este prezenta afectiunilor cronice care limiteaza sau ingreuneaza activitatile zilnice.
Concret, cauzele organice care favorizeaza aparitia depresiei la persoanele varstnice pot fi: cancerele, bolile cardiovasculare (insuficienta cardiaca, infarctul miocardic), afectiunile endocrine (tulburarile tiroidei), neurologice (boala Parkinson, dementa), malnutritia, consumul cronic de alcool, factori sociali negativi (vaduvia, saracia), diverse medicamente (chimioterapia, unele antibiotice, tratamente hormonale, antiinflamatorii, anticonvulsivante).
Depresia poate contribui la dezvoltarea dementei sau la inrautatirea problemelor cognitive la pacientii care sufera de dementa.
Cel mai frecvent, dementa vasculara si dementa Alzheimer sunt asociate cu depresia, mai mult decat alte tipuri de dementa.
Tipuri de depresie
Articole recomandate
-
Sindromul de fragilitate la varstnici
-
Depresia si tulburarile de somn - strategii pentru nopti linistite
-
Tulburari de somn periculoase
-
Controlul electrolitilor & consultanta pentru apa potabila in München – a ...
-
Pantofii tai pot favoriza ciuperca unghiei? Sfaturi esentiale pentru alegere ...
-
Cefaleea la varstnici
-
Depresia postpartum
-
Depresia la femei
1. Depresia sezoniera
Este un tip depresie care apare din cauza schimbarii anotimpului. In mod obisnuit afecteaza persoanele in timpul perioadei de toamna si iarna, si dispare primavara si vara.
Schimbarea ritmului circadian (ritmul care regleaza timpul la care ne culcam sau la care ne trezim in fiecare zi), modificarea secretiei de melatonina sau de serotonina pot fi cauzele acestei forme de depresie.
2. Depresia reactiva
Este cea mai frecventa forma de prezentare si apare ca o reactie la un eveniment cu un puternic potential traumatizant: moartea partenerului sau a altor persoane apropiate, accidente grave sau calamitati naturale.
3. Tulburarea depresiva persistenta
Este o forma de depresie de lunga durata, caracterizata printr-o dispozitie depresiva usoara, dar constanta.
4. Depresia maniacala
In acest tip de depresie, persoana alterneaza intre episoade de tristete profunda si stari de exaltare, urmate de pierderea brusca a energiei si stare de disperare.
Pot fi insotite de halucinatii, ceea ce face consultul psihiatric si tratamentul adecvat obligatoriu.
Diagnostic
In general, depresia este diagnosticata prin anamneza.
Diagnosticul de certitudine si tratamentul se vor stabili de catre medicul psihiatru, dar varstnicul poate fi directionat catre un consult de specialitate de catre toate specialitatile medicale, in special de medicul de familie, acesta avand contact cel mai des cu pacientul.
Scorul GDS (Geriatric Depression Scale) este cel mai folosit instrument pentru a depista depresia in randul persoanelor varstnice, facand parte din evaluarea geriatrica de baza.
Acesta cuprinde un set de intrebari simple care ajuta la identificarea simptomelor precum tristetea, dificultatile de concentrare, pierderea interesului pentru activitatile zilnice sau schimbarile legate de somn si de apetit.
El este disponibil in diferite variante, dar cel mai frecvent folosit este cel alcatuit din 15 sau 30 de intrebari.
Scorul obtinut in urma raspunsurilor la acest chestionar ajuta medicii sa stabileasca un diagnostic si sa decida asupra urmatorilor pasi care trebuie urmati in stabilirea unui tratament adecvat pentru fiecare pacient.
Este indicat un consult de specialitate in cazul oricarui varstnic care relateaza schimbarile de dispozitie si alte simptome de depresie sau in cazul in care acestea alerteaza membrii familiei.
Cea mai grava complicatie a depresiei este suicidul.
Ratele de suicid la varsta inaintata sunt mai ridicate decat la orice alta categorie de varsta.
Desi frecventa depresiei este mai mare in randul femeilor comparativ cu barbatii, acestia, in special cei de peste 85 de ani, au cea mai mare rata a suicidului dintre toate grupele de varsta.
Tratament si preventie
Depresia poate fi tratata. Cel mai important lucru este recunoasterea timpurie a simptomelor si adresarea catre medic.
Atat medicatia cat si psihoterapia s-au dovedit eficiente in tratamentul depresiei varstnicului. Acestea pot fi folosite in combinatie sau nu.
Exista diferite tipuri de psihoterapie care pot fi de ajutor pentru persoanele de varsta a treia precum terapia cognitiv-comportamentala, terapia de rezolvare a problemelor, terapia de rememorare si psihoterapia interpersonala.
Terapia farmacologica cuprinde diverse substante medicamentoase, iar medicul psihiatru este cel care va decide medicamentul potrivit pentru fiecare pacient.
O dieta echilibrata, bogata in legume si fructe, este asociata cu un risc mai mic de depresie si poate contribui la preventie.
Concluzii
Depresia este o afectiune frecvent intalnita la varstnici care poate avea consecinte nefaste, dar care poate fi tratata sau tinuta sub control.
Cei mai importanti factori in tratamentul acestei afectiuni este identificarea precoce a simptomelor si adresarea prompta catre un specialist.
Bibliografie:
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-of-older-adults
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/depression-what-you-need-to-know-as-you-age
https://www.cdc.gov/healthy-aging/about/depression-aging.html
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Programeaza-te rapid la Psihologie-Psihiatrie
Articole recomandate
-
Diferenta dintre depresia situationala si depresia clinica
-
Malnutritia la varstnici
-
Sanatate cu tratamente naturiste - depresia
-
Tulburari emotionale
-
Depresia zambitoare, o afectiune greu de depistat
-
Ingrijirea unghiilor dupa tratamentul antifungic: Pasii esentiali pentru o r ...
-
Cum iti afecteaza sanatatea lipsa somnului
-
Anxietatea si depresia la copii