Conjunctivita alergica – cauze, simptome si solutii moderne de tratament

Afectiunea apare atunci cand sistemul imunitar reactioneaza excesiv la substante inofensive din mediu, cum ar fi polenul, praful, parul de animale sau mucegaiurile.

Reactia determina inflamatia conjunctivei, adica a membranei subtiri si transparente care acopera partea alba a ochiului si interiorul pleoapelor.

Desi nu pune in pericol vederea, conjunctivita alergica provoaca disconfort semnificativ si poate afecta calitatea vietii.

Cea mai comuna cauza este contactul cu polenul, ceea ce explica frecventa crescuta a bolii primavara si vara.

Alteori, simptomele persista pe tot parcursul anului din cauza expunerii continue la praf, acarieni sau par de animale.

Produsele cosmetice, solutiile pentru lentilele de contact sau chiar anumite substante chimice din mediu pot declansa reactii iritative sau alergice.

Riscul de a dezvolta conjunctivita alergica este mai mare la persoanele cu predispozitie genetica, la cei cu astm bronsic, rinita alergica sau dermatita atopica, dar si la cei care traiesc in medii cu o concentratie ridicata de alergeni.

Medicii disting mai multe forme de conjunctivita alergica.

Cea sezoniera este asociata cu polenul si apare doar in anumite perioade ale anului, in timp ce conjunctivita perena se manifesta pe tot parcursul anului, cu simptome mai blande, dar constante.

Exista si forme mai severe, cum ar fi conjunctivita vernala, care afecteaza mai ales copiii si adolescentii, sau conjunctivita atopica, asociata frecvent cu dermatita atopica la adulti.

In plus, pacientii care poarta lentile de contact pot dezvolta conjunctivita gigantopapilara, cauzata de iritarea cronica a conjunctivei.

Semnul distinctiv al conjunctivitei alergice este mancarimea intensa a ochilor.

Alaturi de aceasta, pacientii se plang de roseata, lacrimare excesiva si senzatie de arsura sau corp strain.

In unele cazuri, pleoapele se pot umfla, iar sensibilitatea la lumina poate fi crescuta.

Spre deosebire de conjunctivita bacteriana, secretiile sunt in general apoase, nu purulente.

Simptomele apar frecvent impreuna cu alte manifestari alergice, cum ar fi stranutul sau nasul infundat.

Diagnosticul este pus pe baza istoricului pacientului si a examenului clinic.

Oftalmologul observa semnele inflamatorii ale conjunctivei, iar in cazuri complexe poate recomanda teste suplimentare.

Testele cutanate sau analizele de sange pot identifica alergenii responsabili.

De asemenea, analiza secretiilor oculare poate evidentia prezenta eozinofilelor, celule caracteristice reactiei alergice.

Tratamentul conjunctivitei alergice urmareste atat ameliorarea simptomelor, cat si controlul cauzei.

Primul pas este, pe cat posibil, evitarea contactului cu alergenii.

Persoanele sensibile la polen pot limita iesirile in aer liber in perioadele cu concentratie crescuta, iar cei cu alergie la praf sau acarieni trebuie sa acorde atentie igienei locuintei si sa utilizeze filtre de aer.

Pentru calmarea simptomelor se folosesc lacrimile artificiale, care ajuta la spalarea alergenilor de pe suprafata oculara.

Medicamentele antihistaminice sub forma de picaturi reduc roseata si mancarimea, iar stabilizatorii de mastocite previn eliberarea substantelor inflamatorii.

In cazurile cu manifestari mai severe, antihistaminicele orale pot fi utile, iar in formele rezistente se pot prescrie corticosteroizi topici, dar numai pentru perioade scurte si sub supraveghere medicala.

In ultimii ani, terapiile biologice utilizate in astm sau dermatita atopica au demonstrat beneficii si in conjunctivita alergica severa.

O solutie de lunga durata, indicata mai ales la pacientii cu simptome recurente, este imunoterapia specifica.

Aceasta presupune administrarea progresiva a unor doze controlate de alergen, cu scopul de a obisnui sistemul imunitar si de a reduce sensibilitatea.

Conjunctivita alergica este de regula benigna, dar netratata corespunzator poate avea consecinte.

Formele severe si cronice pot determina modificari ale conjunctivei, afectarea corneei si, implicit, scaderea temporara a acuitatii vizuale.

De aceea, consultul oftalmologic si tratamentul corect sunt esentiale pentru a preveni complicatiile.

Prevenirea conjunctivitei alergice presupune identificarea si evitarea alergenilor.

O igiena oculara riguroasa, spalarea frecventa a fetei, purtarea ochelarilor de soare si folosirea dezinfectantilor de aer in locuinta pot reduce riscul aparitiei simptomelor.

Pacientii cu teren atopic trebuie sa fie evaluati periodic, pentru ca de multe ori conjunctivita alergica nu este o problema izolata, ci parte a unui sindrom alergic mai complex.

Conjunctivita alergica este o afectiune comuna, dar adesea subestimata.

Desi nu reprezinta o amenintare pentru vedere, ea poate avea un impact negativ semnificativ asupra calitatii vietii.

Diagnosticarea corecta, evitarea factorilor declansatori si aplicarea tratamentului recomandat de medic reprezinta pasi esentiali pentru controlul bolii.

Colaborarea dintre pacient, oftalmolog si alergolog asigura cele mai bune rezultate pe termen lung si reduce riscul recidivelor.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/allergic-conjunctivitis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/allergic-conjunctivitis
https://www.msdmanuals.com/home/eye-disorders/conjunctival-and-scleral-disorders/allergic-conjunctivitis