Dermatita atopica si legatura cu alergiile: ghid complet

Persoanele afectate au pielea sensibila, uscata si fragila, cu o bariera cutanata compromisa, ceea ce favorizeaza patrunderea substantelor iritante, a alergenilor si a microbilor.

Aceasta explica legatura stransa dintre dermatita atopica si alte afectiuni atopice, cum ar fi astmul bronsic, rinita alergica sau alergiile alimentare, fenomen cunoscut sub numele de „mars atopic”.

Dermatita atopica poate debuta la orice varsta, insa aproximativ 60% dintre cazuri apar inainte de primul an de viata, iar 85% dintre pacienti prezinta simptome inainte de varsta de cinci ani.

In adolescenta si la adult, boala poate persista sau poate reaparea sub forme mai severe, afectand calitatea vietii.

Incidenta bolii variaza: intre 15 si 20% dintre copii si intre 2 si 5% dintre adulti sunt afectati.

Dermatita atopica apare ca urmare a unei combinatii intre predispozitia genetica, disfunctia barierei cutanate si hiperactivitatea sistemului imunitar.

Factorii principali includ:

- Genetici: Persoanele cu antecedente familiale de dermatita atopica, astm sau rinita alergica au risc crescut. Mutatiile genice care afecteaza proteinele pielii, cum este filagrina, contribuie la pierderea barierii cutanate.

- Imunologici: Sistemul imunitar hiperactiv reactioneaza exagerat la factori externi, producand inflamatie si prurit.

- De mediu: Expunerea la poluare, fum de tigara, schimbari bruste de temperatura sau umiditate, detergenti agresivi, haine sintetice, acarieni, polen, mucegai sau animale de companie.

- Nutritie: Alergiile alimentare, frecvente la copii, pot declansa sau agrava dermatita; alimentele implicate frecvent sunt laptele, ouale, nucile, soia si graul.

- Stres: Factorii psihologici pot exacerba simptomele; stresul creste secretia de cortizol si poate deregla raspunsul imun, accentuand inflamatia cutanata.

Simptomele variaza in functie de varsta, severitate si zonele afectate:

- La sugari: piele rosie, uscata, cu cruste si micute vezicule pe fata, scalp, brate; prurit intens.

- La copii: leziunile se localizeaza frecvent in pliurile coatelor si genunchilor, gat, spatele urechilor; pielea poate fi ingrosata si fisurata.

- La adulti: zonele afectate includ mainile, gleznele, trunchiul superior; pielea poate prezenta lichenificare (ingrosare) si prurit persistent.

- Simptome generale: uscaciune severa, eritem, cruste, microfisuri, susceptibilitate la infectii bacteriene sau virale.

Pruritul sever poate afecta somnul, starea psihologica si performanta scolara sau profesionala, conducand la anxietate, iritabilitate si depresie.

Dermatita atopica este adesea primul semn al unui teren atopic predispus la alergii.

Aproximativ 60% dintre copiii cu forme moderate sau severe dezvolta ulterior alergii alimentare, astm sau rinita alergica.

Pielea afectata permite alergenilor sa intre in contact cu sistemul imunitar, determinand sensibilizarea organismului.

Aceasta interconexiune explica necesitatea unei evaluari alergologice complete in cazurile de dermatita atopica.

Diagnosticul dermatitei atopice se bazeaza in principal pe evaluarea clinica, istoricul pacientului si examinarea leziunilor caracteristice.

Testele alergologice, cum ar fi prick-testul sau IgE specific, pot ajuta la identificarea alergenilor care declanseaza simptomele.

In cazurile complicate, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a exclude alte afectiuni cutanate (psoriazis, dermatita seboreica, infectii fungice).

Tratamentul dermatitei atopice este individualizat si combina mai multe abordari:

- Ingrijirea pielii: utilizarea zilnica a emolientelor, bai scurte cu apa calduta, evitarea sapunurilor dure sau parfumate.

- Tratament topic: corticosteroizi locali sau inhibitori de calcineurina pentru reducerea inflamatiei si pruritului in pusee.

- Terapie sistemica: pentru formele severe, medicamente biologice precum dupilumab sau imunomodulatoare orale.

- Masuri preventive: evitarea alergenilor, haine din bumbac, reducerea stresului, curatenie riguroasa, dieta echilibrata, ajustata conform recomandarilor medicului.

Preventia si managementul pe termen lung includ:

- Hidratarea constanta a pielii pentru mentinerea barierei cutanate.

- Evitarea factorilor declansatori identificati prin teste alergologice.

- Educatia pacientului si a familiei cu privire la recunoasterea simptomelor si aplicarea corecta a tratamentului.

- Controlul stresului, prin tehnici de relaxare, sport sau consiliere psihologica, poate reduce frecventa episoadelor.

- Dieta echilibrata, evitand alimentele care declanseaza alergii confirmate prin teste.

In ultimele decenii, tratamentele biologice au schimbat semnificativ managementul dermatitei atopice severe.

Medicamentele biologice, precum dupilumab, vizeaza direct caile inflamatorii implicate in boala, reduc pruritul si imbunatatesc calitatea vietii pacientului.

Imunoterapia alergologica poate fi utila in cazurile cu alergii identificate si poate reduce sensibilizarea la anumite alergeni pe termen lung.

Dermatita atopica afecteaza nu doar pielea, ci intreaga viata a pacientului.

Pruritul cronic, aspectul vizibil al leziunilor si recurenta episoadelor pot induce anxietate, stres, depresie si dificultati in relatiile sociale.

Interventia psihologica, consilierea si suportul familial sunt componente esentiale ale tratamentului holistic.

Dermatita atopica este o afectiune complexa, cronica si recurenta, cu implicatii dermatologice, alergologice si psihologice semnificative.

Intelegerea cauzelor, recunoasterea simptomelor, diagnosticarea corecta si tratamentul adecvat, impreuna cu preventia si managementul factorilor declansatori, sunt esentiale pentru controlul bolii si mentinerea calitatii vietii pacientului.

Legatura stransa cu alergiile face ca abordarea multidisciplinara, care implica dermatolog, alergolog, dietetician si psiholog, sa fie cea mai eficienta strategie pentru pacientii cu dermatita atopica.
Bibliografie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4635175/
https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/eczema/eczema-allergies-link