Cresterea cazurilor de alergii la copii: de ce sunt mai frecvente si cum le recunoastem

Factorii de mediu

Poluarea aerului: expunerea la noxe, fum de masina sau particule fine creste sensibilitatea cailor respiratorii.

Alimentatia procesata: dietele bogate in aditivi, conservanti sau coloranti pot favoriza aparitia intolerantelor si alergiilor alimentare

Expunerea redusa la natura: copiii petrec mai putin timp in aer liber, ceea ce influenteaza dezvoltarea sistemului imunitar.

Ipoteza igienei

Sistemul imunitar al copilului are nevoie sa fie „antrenat” in copilarie.

Contactul redus cu microbi obisnuiti, din cauza mediilor excesiv de sterile, poate face ca organismul sa reactioneze exagerat la substante inofensive precum polenul sau parul de animale.

Predispozitia genetica

Daca un parinte are alergii, riscul ca un copil sa dezvolte o forma de alergie este de aproximativ 30-40%.

Daca ambii parinti sunt alergici, riscul poate depasi 70%.

Schimbari in stilul de viata

Copiii mananca mai des alimente procesate, petrec timp in spatii inchise, folosesc gadgeturi in locul activitatilor fizice in aer liber.

Toate acestea pot contribui la dereglarea sistemului imunitar.

 Alergiile alimentare

Cele mai comune sunt cele la laptele de vaca, ou, arahide, soia, grau, peste si fructe de mare.

Se manifesta prin eruptii cutanate, dureri abdominale, greata sau chiar reactii severe (anafilaxie).

Alergiile respiratorii

Determinate de polen, acarieni, mucegai sau par de animale.

Simptomele includ stranut repetat, nas infundat, ochi rosii si lacrimare.

Dermatita atopica (eczema)

O afectiune cutanata frecventa, asociata cu pielea uscata, mancarimi intense si iritatii recurente.

Alergiile medicamentoase

Pot fi declansate de antibiotice, antiinflamatoare sau alte medicamente.

Reactiile pot varia de la simple eruptii pana la reactii severe.

Semnele variaza in functie de tipul alergiei, dar cateva simptome ar trebui sa ridice suspiciuni:

- Eruptii cutanate frecvente, mancarimi intense.

- Tuse persistenta, respiratie dificila, wheezing (respiratie suieratoare).

- Stranuturi repetate, nas care curge continuu, ochi lacrimosi.

- Dureri abdominale, balonari, greata sau diaree dupa anumite alimente.

- Umflarea buzelor, limbii sau pleoapelor (semn de reactie severa).

Un semnal de alarma major este anafilaxia, o reactie severa ce include dificultati de respiratie, scaderea tensiunii arteriale si risc vital crescut.

Necesita interventie medicala de urgenta.

Diagnosticul se stabileste de catre medicul pediatru sau alergolog, prin:

- Istoric medical detaliat (cand apar simptomele, la ce factori sunt legate).

- Teste cutanate (prick test): identifica reactiile la alergeni comuni.

- Analize de sange: dozarea IgE specifice pentru alergeni.

- Teste de provocare alimentara: efectuate doar sub supraveghere medicala.

- Atunci cand copilul are simptome persistente (tuse, nas infundat, eruptii repetate).

- Cand exista suspiciunea unei alergii alimentare.

- Cand apar reactii severe (dificultate de respiratie, umflarea fetei, ameteala).

- Cand tratamentele simptomatice obisnuite (antihistaminice) nu au efect.

1. Evitarea alergenilor: cea mai eficienta masura (de ex. eliminarea alimentului care provoaca reactia, utilizarea huselor antiacarieni).

2. Medicatia: antihistaminice, corticosteroizi locali (spray-uri nazale, creme) sau bronhodilatatoare.

3. Imunoterapia: expunerea controlata la alergeni, pentru a reduce sensibilitatea (functioneaza bine in rinita alergica si unele alergii respiratorii).

4. Educatia familiei: parintii si copiii trebuie sa stie sa recunoasca semnele unei reactii severe si sa actioneze rapid (inclusiv utilizarea adrenalinei auto-injectabile, acolo unde e recomandata).

Cresterea cazurilor de alergii la copii este un fenomen global, legat de factorii de mediu, stilul de viata modern si predispozitia genetica.

Parintii trebuie sa fie atenti la simptomele persistente si sa consulte medicul pentru un diagnostic corect si tratament adecvat.

Desi nu toate alergiile pot fi prevenite, recunoasterea timpurie si gestionarea corecta reduc semnificativ riscurile si imbunatatesc calitatea vietii copiilor afectati.

Bibliografie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2805592/
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/food-allergies-in-children
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0954611124002877