Totul despre scabie (raie)

Parazitul ce este responsabil de producerea bolii are o forma rotunda sau chiar ovala, cu dimensiuni de aproximativ 0,3mm si cu patru perechi de picioare, cele din fata fiind prevazute cu gheare, cele din spate fiind responsabile de leziunile veziculoase din cauza miscarii.

Femela parazit este responsabila si de formarea tunelelor din stratul cornos al pielii, acolo unde isi depune oualele si isi lasa fecalele. Numarul de oua depus de femela pe zi este de 2-3.

Din ouale depuse de femela ies larvele intr-o perioada de la 3-5 zile, iar in 2 sau 3 saptamani ajung adulti.

Masculul este de dimensiuni mai mici, are o perioada de viata mai scurta fata de femela care poate trai pana la 2 luni si supravietuieste pe stratul superficial al pielii.

In prima luna, boala este asimptomatica, din cauza faptului ca perioada in care larvele ajung adulti dureaza aproximativ 3 saptamani.

Dupa aproximativ 20 de cicluri de inmultire, parazitii adulti incep sa se raspandeasca pe suprafata pielii prin migrare sau prin scarpinarea excesiva a persoanei in cauza (miscari de grataj induse de prurit).

Transmiterea se face de la persoana la persoana prin contact direct cu persoana infestata.

Infestatia are loc in momentul cand o femela parazit fecundata ajunge pe tegumentele sanatoase ale persoanei si incepe de isi depuna oualele in tunelele nou formate, apoi, treptat, persoana afectata manifesta mancarimi si diverse reactii la substantele eliberate de parazit.

La adulti, zonele afectate sunt: spatiile interdigitale ale mainilor si picioarelor, fata anterioara a articulatiei pumnului, regiunea axilara, regiunea pectorala la barbati, la nivelul sanilor si periareolar in cazul femeilor, periombilical, regiunea maleolara si alte zone unde hainele fac presiune si se ating mai mult de piele cum ar fi zona centurii, zona sutienului etc.

La sugari, localizarea cea mai frecventa este in zona scalpului, zona palmelor si a plantelor ce pune uneori probleme de diagnostic diferential si se trateaza gresit pentru o alta dermatoza, cum ar fi dermatita atopica, ceea ce agraveaza si intazie tratarea corecta.

In cazul varstnicilor, zonele de aparite raman aceleasi ca la adult; in schimb, pe fondul imunitatii scazute, leziunile sunt diferite, iar pruritul este extrem de suparator.

Boala are un debut insidios, cu prurit suparator, in special noaptea, ce determina persoana afectata sa se trezeasca din somn. Aceste manifestari nocturne sunt date de femela parazit care iese la suprafata pielii din cauza caldurii patului.

La examenul clinic, in unele situatii se pot observa leziuni specifice, cum ar fi: santul acarian ce apare ca o leziune lunga de culoare alb-rozie, serpuita, de dimensiuni variabile 2-15mm.

La alti pacienti, acest sant acarian specific nu poate fi observat dearece poate fi distrus de gratajul cauzat de prurit. Uneori, la capatul tunelului sau santului acarian se observa o vezicula perlata, sub forma de ridicatura sau cosulet unde se afla femela parazit ce ascunde pentru depunere.

Pe langa pruritul nocturn, o a doua caracteristica este predilectia zonelor.

Mai pot aparea si leziuni secundare date de suprainfectarea tegumentara cu diversi germeni si accentuate de o igiena precara in unele situatii.

Exista mai multe forme de scabie intalnite:

1. Scabia simpla sau forma tipica se subimparte in:

- scabia eczematizata, ce apare in special la persoanele cu un teren atopic si cu diverse antecedente de reactii alergice sub diverse forme.

- scabia piodermizata, ce se manifesta prin asocierea leziunilor tipice scabioase cu leziuni de piodermita date de suprainfectare care pot modifica complet tabloul clinic.

2. Scabia norvegiana sau scabia crustoasa se caracterizeaza prin leziuni mai severe scuamo-crustoase, escoriatii localizate in special pe trunchi si extremitati.

3. Scabia larvata poate avea leziuni absente; in schimb, isi pot face aparitia pruritul si nodulii scabiosi situati adesea in zona genitala.

4. Scabia granulomatoasa sau nodulara este frecvent intalnita in randul copiilor cu o reactie cronica nodulara, infiltrativa si inflamatorie tipica pentru nodulii scabiosi date de mecanismul alergic la parazit si la substantele excretate de acesta, inclusiv fecalele ce poarta denumirea de “scibale”.

Diagnosticul pozitiv este pus pe baza tabloului clinic, in cele mai multe cazuri, iar daca exista suspiciune de diagnostic diferentiar se incearca recoltarea parazitului din capatul tunelului daca este vizibil si examinarea lui microscopica.

Criteriile de diagnostic final sunt:

- anamneza atenta cu debut de 3-4 saptamani;
- pruritul nocturn;
- leziunile de grataj;
- eruptia cutanata ce se accentueaza progresiv;
- leziuni veziculoase localizate interdigital;
- pustule palmo-plantare la copiii mici;
- ameliorarea temporara dupa aplicarea dermatocorticoizilor si a tratamentelor antialergice sau cu antibiotic.

Diagnosticul diferential se face cu:
- dermatita atopica;
- eczema;
- urticaria;
- prurigo senil si neurotic.

Este in principal unul local bazat de diverse unguente speciale ce au o toxicitate scazuta asupra pielii, dar o eficienta crescuta asupra leziunilor si parazitului. Lotiunile si sampoanele cu substante speciale ajuta la eliminarea afectiunii.

Tratamentul se aplica zilnic timp de 5-10 zile o data pe zi sau de doua ori, in functie de recomandarea medicala si cu baie dupa fiecare 12-24 de ore pentru a indeparta crema aplicata anterior si a evita suprainfectarea.

Ceilalti membri ai familei trebuie sa aiba grija sa nu infesteze si ei si sa sporeasca igiena intima zilnica si dezinfectarea lenjeriei de pat prin fierbere si calcare.

Daca apar leziuni suprainfectate se initiaza antibioterapie sistemica, iar ca adjuvant local, creme cu antibiotice si corticoizi plus antihistaminic seara pentru prurit.
In cazul nodulilor scabiosi rezistenti la tratament local se fac infiltratii intralezionale cu substante care reduc inflamatia.

Recontrolul dupa tratament se face initial la o saptamana, apoi la 30 de zile si ori de cate ori este nevoie pentru a preveni o eventuala reinfestare si recidiva.