Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Relatia dintre regimul alimentar si diverse boli

Actualizat la data de: 24 Iulie 2009

Calciul si osteoporoza

Sus
Relatia dintre regimul alimentar si diverse boli

Calciul reprezinta unul din cele mai importante elemente minerale, fiind esential in dezvoltarea normala a scheletului (oasele contin peste 90% din totalul calciului din organism), a dentitiei, are roluri importate in conducerea nervoasa, contractia musculara si in procesul de coagulare a sangelui. Necesarul de calciu depinde de varsta, sex si starea metabolica a organismului, fiind mai ridicat in copilarie (pe parcursul formarii si mineralizarii osoase), in cazul femeilor insarcinate, sau in cazul celor care sunt in perioada de menopauza. Specialistii sunt de parere ca aportul dietetic de calciu trebuie sa fie in permanenta cat mai ridicat, organismul asimiland in procente si proportii diferite acest mineral pana la varsta de 30 de ani (inclusiv). In general, doza minima recomandata este de aproximativ 1000 mg zilnic, cu anumite particularitati:
- copiii intre 1-10 ani: 800-1200mg
- intre 11- 24 ani: 1200-1500mg
- femeile la menopauza: 1500mg zilnic.
Studiile au demonstrat insa ca, in medie, un adult tanar consuma doar 500-700mg de calciu/zi.

Lipsa calciului din alimentatie predispune la aparitia rahitismului (la copii), osteomalaciei si osteoporozei (la varste mai inaintate).
Osteoporoza reprezinta o boala sistemica a scheletului ce se caracterizeaza prin cresterea fragilitatii osoase, cu deteriorarea arhitecturii tesutului osos si susceptibilitate crescuta de aparitie a fracturilor. Cauzele de aparitie a osteoporozei sunt cresterea resorbtiei osoase, cu scaderea continutului in calciu si fosfor a osului, sau scaderea ratei de formare a osului, totul pe fondul unui disponibil insuficient de calciu. Oasele devin trabeculate, spongioase, sfaramicioase, si isi pierd din rezistenta. Rezultatul acestor modificari este aparitia frecventa a fracturilor si tasarilor osoase.
Osteoporoza este cu atat mai periculoasa cu cat simptomele ei apar tarziu, cand deja demineralizarea este foarte extinsa. De aceea, esential in prevenirea aparitiei ei este consumul produselor bogate in calciu, nu doar in perioada copilariei si adolescentei, ci pe tot parcursul vietii.

Principalele surse de calciu raman produsele lactate (aici calciul se gaseste alaturi de magneziu si vitamina D, care favorizeaza absorbtia si utilizarea lui in organism). Alte surse sunt: tofu, broccoli, somon, galbenusul de ou, conopida, soia, telina, mazarea, fasolea. Toate aceste produse sunt recomandate ca fiind bogate in calciu, insa in proportii diferite, astfel:
- 1 pahar de lapte are 300mg
- 175 ml iaurt are 300mg
- 100ml inghetata - 85mg
- 100 grame tofu - 250mg
- somon la conserva (100grame) - 200mg
- sardine la conserva (100grame) - 250mg.
Calciul poate fi administrat si ca supliment nutritional, in acest tip de preparate farmaceutice fiind combinat cu magneziu, zinc si diverse vitamine. Exista diferite forme de suplimente sintetice de calciu, cum ar fi: calciu citrat (contine o forma usor absorbabila de calciu si poate fi luat oricand pe parcursul zilei), calciu carbonat (se recomanda administrarea lui dupa masa, deoarece necesita un mediu gastric acid pentru absorbite. Majoritatea preparatelor sunt sub aceasta forma, calciu lactat sau gluconat (aceste forme au un continut mai scazut de calciu elemental, deci se impune administrarea unei cantitati mai mari din acest supliment).

Specialistii au descoperit ca in aparitia osteoporozei nu este implicata doar lipsa calciului din dieta, ci si cea a vitaminei D. Conform unor studii recente, persoanele cu deficit de vitamina D absorb mai putin de 10% din calciul adus prin alimentatie. Cu alte cuvinte, chiar daca organismul primeste destul calciu, in absenta vitaminei D absorbtia lui este ineficienta, iar consecintele sunt aceleasi: demineralizarea structurilor dure. Necesarul zilnic al unui adult de vitamina D este in jur de 200 UI, in timp ce al unui varstnic este de 400-600 UI/zi. Produsele bogate in vitamina D sunt: laptele integral, somonul, sardinele si chiar cerealele integrale.

Cuprins articol

  1. Calciul si osteoporoza
  2. Fibrele vegetale si cancerul
  3. Rolul fructelor si legumelor in prevenirea cancerului
  4. Fibrele si boala coronariana
  5. Implicarea grasimilor in aparitia cancerului
  6. Lipidele saturate si colesterolul in bolile cardiovasculare
  7. Relatia dintre sodiu si hipertensiune arteriala
  8. Consumul de alcool si cancerul
  9. Nitratii si rolul lor in cancer
  10. Citeste pe aceeasi tema

Fibrele vegetale si cancerul

Sus

Produsele vegetale (legume si fructe) aduc in dieta, pe langa o cantitate crescuta de vitamine si minerale, si o proportie suficienta de fibre. Desi din punct de vedere biochimic acestea sunt, de fapt, substante inerte, studiile clinice au demonstrat ca aportul lor in cantitati insuficiente sau chiar lipsa lor totala din dieta se asociaza cu un risc crescut de aparitie a diverselor boli digestive (constipatie) si chiar a unor afectiuni grave, cum ar fi cancerul (in special cancerul de colon).
Fibrele regasite in fructe si legume sunt in principiu, de 2 feluri: solubile si insolubile. Fibrele solubile sunt regasite in diverse fructe (merele, de exemplu, sunt foarte bogate in pectine) si au proprietatea de a atrage si retine apa, iar in timpul procesului de digestie se transforma intr-un gel. Prin acest proces se realizeaza, de fapt, incetinirea digestiei si influentarea ratei de absorbtie a nutrientilor din intestin. Fibrele solubile au, de asemenea, capacitatea de a elimina din organism substantele cu potential nociv sau chiar toxic si de a scadea nivelul colesterolului si glicemiei. Surse de fibre solubile sunt: nucile, semintele, fasolea uscata, lintea, mazarea.
Fibrele insolubile sau brute sunt cele care prin combinare cu apa, dau consistenta si volum scaunului, crescand in acelasi timp viteza tranzitului intestinal. Ele sunt regasite in diverse legume, insa in special in cereale integrale, tarate, orez decorticat.
Un regim alimentar ce contine 5-9 portii de fructe sau legume pe zi poate sa exercite un rol de prevenire a cancerului de colon si de rect. Acest efect se realizeaza atat prin cantitatea crescuta de vitamine, antioxidanti si minerale ce ajuta organismul sa fata bolilor, dar si impiedicand, prin fibrele vegetale, aparitia constipatiei. Constipatia este, la randul ei, factor de risc puternic asociat cancerelor digestive.

Rolul fructelor si legumelor in prevenirea cancerului

Sus

In ultimii ani, specialistii au descoperit, prin intermediul studiilor clinice ca persoanele care consuma legume si fructe din plin sunt mai putin predispuse aparitiei diverselor tipuri de neoplazii, in special celor digestive: esofag, stomac, intestin, colon si rect, dar si altora, precum ar fi cancerul laringian si pulmonar. Rolul benefic al acestor alimente este datorat atat nutrientilor continuti, cat si altor elemente chimice care se gasesc in ele. Aceste substante poarta denumirea de fitochimicale (chimicale din plante) si sunt reprezentate de vitamina A, C, de beta caroteni, precum si de alti carotenoizi. Rolurile acestor substante in prevenirea cancerului nu au fost inca precis delimitate, insa cercetatorii pledeaza pentru efectele antioxidante, de intarire a sistemului imun si reglarea tranzitului intestinal.

Observatii clinice realizate de-a lungul anilor au evidentiat urmatoarele:
- vitamina C si beta-carotenii (ce participa la formarea vitaminei A) au rol antioxidant, adica protejeaza organismul impotriva unui proces fizico-chimic desfasurat la nivelul celular prin care se modifica functia normala, de baza a celulei respective, cu antrenarea ei in procesul neoplazic
- citricele (bogate in vitamina C) intervin in eliminarea agentilor cancerigeni responsabili de initierea si intretinerea procesului patologic
- soia si nucile impiedica proliferarea celulelor canceroase
- fitochimicalele au actiune protectoare generala impotriva cancerigenilor.

Pentru a beneficia de efectele protectoare pe care le implica consumul corespunzator de vegetale, specialistii recomanda imbogatirea meniului cu cat mai multe produse bogate in vitamina A, C si caroteni. Lista acestor alimente este foarte lunga, in ea fiind incluse legume frunze precum spanacul, salata verde, napii, ceapa verde, prazul. Citricele, desigur, sunt nelipsite (portocale, grapefruit, lamai, mandarine), ele avand un bogat continut de antioxidanti. In general, se considera ca toate fructele si legumele de culoare rosie, galbena, portocalie (atat in stare bruta, cat si fructele lor) reprezinta alegeri potrivite. Este de preferat totusi ca acestea sa fie consumate in stare cruda, deoarece prin stoarcere se pierde din vitamina C datorita degradarii in timpul procesului fizic efectiv.

Fibrele si boala coronariana

Sus

Printre efectele benefice ale fibrelor, in special ale celor solubile, se numara si scaderea nivelului colesterolului si a glucozei din sange. Fibrele au capacitatea de a favoriza eliminarea prin materiile fecale si impiedica absorbtia lipidelor. Prin diminuarea colesterolemiei se elimina unul din factorii de risc ai bolii coronariene. Se reduce, de asemenea, si problema de aparitie a arterosclerozei sau a altor leziuni vasculare datorate dislipidemiilor.

Implicarea grasimilor in aparitia cancerului

Sus

Specialistii au observat ca dietele hipercalorice si abundente in grasimi asociaza un risc crescut de aparitie a cancerului de san, colon si prostata. Un astfel de meniu (bogat in lipide) nu actioneaza direct ca un factor cancerigen, ci mai degraba promoveaza aparitia modificarilor neoplazice (pe un teren cu predispozitie genetica) si intretin procesul, dupa ce a fost declansat.
Aportul exagerat de grasimi (mai ales trigliceride si colesterol) reprezinta un stimul pentru secretia unor hormoni. Acestia, la randul lor, vor determina aparitia in mediul intern a unor modificari ce favorizeaza declansarea unor procese neoplazice. Aceasta teorie este sustinuta de existenta mai multor tipuri de cancere hormon-dependente (cancere a caror aparitie si evolutie este sub influenta directa a nivelurilor hormonale), cum ar fi cancerul de san.
Regimul bogat in lipide si sarac in alti nutrienti esentiali unei bune functionari a organismului (in special vitamine si proteine) va impiedica celulele sa se apere impotriva actiunii agentilor cancerigeni, acestea devenind astfel foarte vulnerabile la agresiuni.
Pentru a reduce continutul in lipide si a echilibra dieta, specialistii recomanda inlaturarea din meniu a carnii de porc, rata, gasca si inlocuirea ei cu cea de pui, peste sau vita. Metodele de gatire a acesteia ar trebui sa fie in principal prin fierbere, coacerea la cuptor, rotisare si mai putin prin prajire in ulei sau in untura. Laptele si produsele lactate trebuie sa fie degresate si nu integrale (produsele semidegresate isi mentin continutul in calciu, din ele fiind extrase doar grasimile).

Lipidele saturate si colesterolul in bolile cardiovasculare

Sus

Consumul exagerat de grasimi saturate, acizi grasi in forma trans, trigliceride si colesterol asociaza, invariabil si un risc crescut de aparitie a bolilor cardiovasculare. Dieta hiperlipidica este, de fapt, unul dintre factorii de risc des incriminati de catre cardiologi in favorizarea, aparitia si mentinerea proceselor aterosclerotice (acestea determina aparitia unei largi diversitati de afectiuni cardiace si vasculare, cum ar fi: boala coronariana ischemica, trombembolism,tromboze venoase, hipertensiune arteriala).
Mecanismul prin care colesterolul afecteaza vasele este cunoscut si implica aparitia unei leziuni la nivelul peretelui vascular unde colesterolul va fi incorporat, formand depozite lipidice (acestea vor avea un continut mai mare sau mai mic de grasimi, in functie de evolutie si particularitatile vasului). In cazul unor sindroame dislipidemice majore, aceste depozite se maresc treptat si duc la aparitia unor complicatii locale (cel mai frecvent obstructii vasculare) si sistemice (in cazul in care din depozitul lipidic se desprind fragmente ce sunt antrenate in torentul sangvin, se poate ajunge la manifestari pulmonare, cardiace, cerebrale. Placile de aterom se pot forma pe orice vas (chiar si pe aorta), inclusiv pe vasele care iriga miocardul sau creierul, in general procesul de ateroscleroza fiind unul extins in intregul organism. Ateroscleroza este incriminata si in dezvoltarea hipertensiunii arteriale prin cresterea rezistentei la curgere a sangelui (vasul aterosclerotic este greu distensibil si ingust). Aceasta implica in final un efort suplimentar din partea cordului, cu instalarea insuficientei cardiace.
Un regim exagerat in calorii de origine lipidica, adesea neadaptata necesarului organismului, va favoriza instalarea obezitatii, care, la randul ei, este factor major de risc in aparitia bolilor cardiace. Astfel se intra intr-un adevarat cerc vicios, in care un proces patologic intretine un altul.

Relatia dintre sodiu si hipertensiune arteriala

Sus

Sodiul este unul din mineralele ce intervin in mentinerea unui nivel constant al tensiunii arteriale, insa are si roluri in reglarea transportului transmembranar (influentand astfel activitatea celulara) si in functionarea in parametri normali a muschilor si nervilor. Concentratia sa este mentinuta in limite fiziologice prin interventia rinichiului, a glandelor suprarenale si a hipofizei.
Rolul rinichiului este de a mentine nivelul de sodiu adaptat nevoilor organismului, el fiind implicat in excretia urinara (pierderile de sodiu prin scaun sau prin transpiratii sunt in general, minore). Rinichiul functioneaza sub influenta unui hormon secretat de glandele suprarenale - aldosteron. In general, metabolismul sodiului se coreleaza cu cel al apei, in sensul ca retentia renala de sodiu este urmata de retentie hidrica si invers, acestea influentand in mod direct cantitatea totala de lichide din organism (cu aparitia, in functie de situatie, a starilor de deshidratare sau hiperhidratare, manifestate clinic prin edeme).
Dietele hipersodate au drept consecinta majora aparitia si intretinerea hipertensiunii arteriale. In vederea prevenirii acestei boli cu rasunet sistemic si care este, la randul ei, factor de risc pentru dezvoltarea unor grave probleme cardiace sau neurologice, specialistii recomanda ca o dieta echilibrata sa nu contina mai mult de 2300mg de sare pe zi. La aceasta masura ce are rol preventiv raspund mult mai bine pacientii care au o sensibilitate crescuta la sare. Dintre metodele terapeutice eficiente in reducerea natremiei, specialistii apeleaza frecvent la utilizarea diureticelor (medicamente ce maresc diureza, eliminand, odata cu apa si cantitati mari de sodiu si reechilibrand astfel tensiune arteriala).

Consumul de alcool si cancerul

Sus

Abuzul de alcool este frecvent mentionat ca fiind un factor de risc in aparitia cancerelor. Cel mai frecvent asociaza cancerul hepatic (atat prin agresiunea toxica directa, dar si prin favorizarea aparitiei cirozei, a carei evolutie este, intr-un mare procent din cazuri, spre cancer), insa, in combinatie cu fumatul poate cauza: cancere de cavitate bucala, de limba, de gat, laringe si esofag. La femei s-a observat existenta unei corelatii intre consumul exagerat de alcool si aparitia cancerului mamar.
Alcoolul este metabolizat in organism la nivel hepatic (90%), prin intermediul enzimei alcool dehidrogenaza, iar 10% se elimina prin respiratie nemodificat si la nivel renal. Daca ficatul este supus unui proces intensiv si prelungit de metabolizare a alcoolului (cum se intampla in organismului bautorilor cronici) are loc o afectare tisulara hepatica, cu consecinte grave, cum ar fi aparitia ficatului gras, sau steatozic (acesta, in timp, determina dezvoltarea cirozei hepatice). Absorbtia alcoolului are loc la mai multe nivele ale tubului digestiv, in proportii diferite, astfel ca 20% se absoarbe gastric, iar 80% se absoarbe intestinal. Prezenta in cantitati mari a alcoolului va duce in final la afectarea mucoasei gastro-intestinale, cu scaderea capacitatii ei de functionare (procesul de absorbtie al nutrientilor esentiali organismului fiind astfel afectat).

Alcoolul va favoriza aparitia unui dezechilibru in organism datorat faptului ca scade capacitatea de absorbtie a nutrientilor, creste insa necesarul caloric si afecteaza utilizarea si depozitarea substantelor ce reusesc totusi sa fie preluate de catre tesuturi. Este de retinut ca regimul alimentar al unui alcoolic este de obicei deficitar in substante nutritive si vitamine, acest lucru afectand si mai mult statusul nutritional.
O alte categorie de boli datorate consumul exagerat de etanol o reprezinta cele cardio-vasculare, cum ar fi hipertensiune arteriala sau cardiomiopatia. Cardiomiopatia apare ca rezultat direct al agresiunii toxice asupra miocardului, insa poate sa apara si prin actiunea combinata a alcoolului cu alimentatia deficitara, fumat sau hipertensiune arteriala. Specialistii au observat ca aceasta patologie apare in special dupa un consum de 80 grame alcool pur/zi, mai mult de 5 ani. Accidentul vascular cerebral are si el printre alti multipli factori de risc si consumul cronic de alcool.
Medicii recomanda pacientilor sa consume alcool cu moderatie, cantitatile ideale fiind maxim un pahar/zi in cazul femeilor si 2 in cazul barbatilor.

Nitratii si rolul lor in cancer

Sus

Consumul unor meniuri bogate in proteine, produse afumate, sarate, bogate in nitrati, asociat si abuzului de alcool si fumatului, poate determina aparitia cancerului gastric si esofagian. Nitratii sunt substante chimice folosite pentru conservarea alimentelor si se gasesc in cantitati importante in bacon, sunca, carnati, produse afumate.


Medici specialisti Diete-Nutritie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate