Atripla

Publicat la data de: 14 Octombrie 2009 | Actualizat la data de: 14 Noiembrie 2018

Informatii prospect Atripla

Ce este Atripla si pentru ce se utilizeaza

Indicatii

Atripla este un medicament antiviral. Este folosit pentru a trata adultii infectati cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (hiv-1), un virus care cauzeaza sindromul imunodeficientei dobandite (sida). Medicamentul se foloseste doar la pacientii ale caror niveluri sanguine de hiv (incarcatura virala) au fost sub 50 de copii/ml pentru o durata mai mare de trei luni cu actualul tratament combinat al infectiei hiv. Nu se utilizeaza la pacientii la care combinatiile anterioare de tratament au avut efect sau au incetat sa mai aiba efect. Inainte de initierea primului tratament HIV combinat, pacientii nu trebuie sa fi fost infectati cu virusul HIV care este posibil sa nu raspunda la niciuna dintre cele trei substante active continute de Atripla.
Medicamentul se poate elibera numai pe baza de reteta.
Atripla contine trei substante active: efavirenz, care este un inhibitor non-nucleozidic de revers transcriptaza (INNRT), emtricitabina, care este un inhibitor nucleozidic de revers transcriptaza si tenofovir disoproxil, care este un precursor de tenofovir, ceea ce inseamna ca este convertit in organism in substanta activa tenofovir. Tenofovirul este un inhibitor nucleotidic de revers transcriptaza. Atat inhibitorii nucleozidici de revers transcriptaza, cat si cei nucleotidici sunt cunoscuti sub denumirea de INRT. Toate cele trei substante active blocheaza activitatea revers transcriptazei, o enzima produsa de HIV, care permite virusului sa infecteze celulele organismului si sa produca noi virusuri. Atripla mentine cantitatea de HIV din sange la un nivel scazut. Medicamentul nu vindeca infectia HIV sau SIDA, dar poate intarzia efectele negative asupra sistemului imunitar si aparitia infectiilor si bolilor asociate cu sida. Toate cele trei substante active sunt deja disponibile in Uniunea Europeana (UE): efavirenzul a fost autorizat sub denumirea de Sustiva si Stocrin din anul 1999, emtricitabina a fost autorizata sub denumirea de Emtriva din anul 2003, iar tenofovirul disoproxil a fost autorizat sub denumirea de Viread din anul 2002. Combinatia dintre tenofovir disoproxil si emtricitabina a fost autorizata sub denumirea de Truvada din anul 2005.

Mod de administrare

Tratamentul cu Atripla trebuie inceput de catre un medic cu experienta in tratarea infectiei hiv. Doza recomandata este de un comprimat o data pe zi, inghitit intreg cu apa. Se recomanda ca Atripla sa fie administrat pe stomacul gol, preferabil seara, la culcare. Pacientii trebuie sa ia medicamentul cu regularitate si nu trebuie sa omita nicio doza.
Atripla trebuie folosit cu precautie la pacientii varstnici. Nu se recomanda utilizarea medicamentului Atripla la pacientii cu afectiuni renale moderate sau severe. Pacientii cu afectiuni hepatice trebuie urmariti cu atentie in ceea ce priveste efectele secundare. Daca pacientii trebuie sa intrerupa tratamentul cu efavirenz, emtricitabina sau tenofovir disoproxil sau trebuie sa primeasca doze ajustate, va fi necesara administrarea separata a medicamentelor care contin efavirenz, emtricitabina sau tenofovir disoproxil. Medicamentul Atripla nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente care contin efavirenz, emtricitabina sau tenofovir disoproxil sau lamivudina (alt medicament antiviral).

Atentionari si precautii

Contraindicatii

Atripla nu trebuie utilizat la persoanele care pot prezenta hipersensibilitate (alergie) la efavirenz, emtricitabina sau tenofovir disoproxil sau la oricare alt ingredient al acestui medicament. Medicamentul nu trebuie administrat pacientilor cu afectiuni hepatice severe sau care primesc unul dintre medicamentele urmatoare:
- terfenadina, astemizol (utilizate frecvent pentru a trata alergiile – aceste medicamente se pot elibera fara reteta);
- cisaprida (utilizat pentru a trata anumite afectiuni gastrice);
- midazolam, triazolam (utilizate pentru a trata anxietatea sau tulburarile de somn);
- pimozida (utilizat pentru a trata bolile psihice);
- bepridil (utilizat pentru a trata angina pectorala);
- alcaloizi de ergot, ca de exemplu ergotamina, dihidroergotamina, ergonovina si metilergonovina (utilizate pentru a trata migrenele);
- sunatoare (St John’s wort) (un preparat din plante folosit pentru a trata depresia);
- voriconazol (utilizat pentru a trata infectiile fungice).

Precautii

Administrarea in asociere cu alte medicamente

Fiind o combinatie fixa, Atripla nu trebuie administrat in asociere cu alte medicamente continand aceleasi substante active, emtricitabina sau fumarat de tenofovir disoproxil. Atripla nu trebuie administrat in asociere cu medicamente care contin efavirenz decat in masura in care este necesar pentru ajustarea dozei, de exemplu cu rifampicina. Din cauza asemanarilor cu emtricitabina, Atripla nu trebuie administrat in asociere cu alti analogi de citidina, cum este lamivudina. Atripla nu trebuie administrat concomitent cu adefovir dipivoxil sau cu medicamente care contin tenofovir alafenamida.
Nu este recomandata administrarea Atripla in asociere cu didanozina, deoarece expunerea la didanozina creste semnificativ in urma administrarii concomitente cu fumarat de tenofovir disoproxil, putand creste riscul reactiilor adverse asociate cu didanozina. Au fost raportate cazuri rare de pancreatita si acidoza lactica, uneori letale. Nu sunt disponibile date privind siguranta si eficacitatea administrarii Atripla in asociere cu alte medicamente antiretrovirale.
Nu se recomanda utilizarea concomitenta de extracte de Ginkgo biloba.

Trecerea de la un regim antiretroviral pe baza de IP Informatiile disponibile in momentul de fata indica faptul ca la pacientii tratati cu un regim antiretroviral pe bazade IP, trecerea la tratamentul cu Atripla poate conduce la o scadere a raspunsului la tratament. Acesti pacienti trebuie monitorizati indeaproape pentru incarcatura virala si reactiile adverse, deoarece profilul de sigurantaal efavirenz este diferit de cel al inhibitorilor de proteaza.

Infectii oportuniste

Pacientii tratati cu Atripla sau urmeaza alte tratamente antiretrovirale pot continua sa dezvolte infectii oportuniste si alte complicatii ale infectiei cu HIV si de aceea trebuie sa ramana sub stricta supraveghere clinica a medicilor cu experienta in tratarea pacientilor cu afectiuni asociate infectiei cu HIV.

Transmiterea HIV

Desi s-a demonstrat ca supresia virala eficienta cu tratament antiretroviral reduce substantial riscul de
transmitere pe cale sexuala, nu poate fi exclus un risc rezidual. Pentru a preveni transmiterea, trebuie luate masuri de precautie in conformitate cu ghidurile nationale.

Efectul alimentelor

Administrarea Atripla concomitent cu alimente poate creste expunerea la efavirenz si poate duce la o crestere a frecventei reactiilor adverse. Se recomanda ca Atripla sa fie administrat in conditii de repaus alimentar, de preferat seara la culcare.

Boala hepatica

Proprietatile farmacocinetice, siguranta si eficacitatea Atripla nu au fost stabilite la pacientii cu afectiuni
hepatice subiacente semnificative. Atripla este contraindicat la pacientii cu insuficienta hepatica severa si nu se recomanda pacientilor cu insuficienta hepatica moderata. Deoarece efavirenz este metabolizat in principal prin intermediul sistemului CYP, administrarea Atripla la pacientii cu insuficienta hepatica usoara trebuie facuta cu precautie. Acesti pacienti trebuie supravegheati cu atentie in ceea ce priveste reactiile adverse ale efavirenzului, mai ales in ceea ce priveste simptomele la nivelul sistemului nervos. Trebuie efectuate periodic investigatii de laborator pentru a evalua afectiunea hepatica.

Pacientii cu disfunctie hepatica preexistenta, inclusiv hepatita cronica activa, prezinta o frecventa crescuta a anomaliilor functiei hepatice in timpul tratamentului antiretroviral combinat (TARC) si trebuie
monitorizati conform practicii standard. Daca exista dovezi de agravare a afectiunii hepatice sau in cazul cresterii persistente ale valorilor crescute ale transaminazelor serice de mai mult de 5 ori limita superioara a valorilor normale, beneficiul continuarii tratamentului cu Atripla trebuie evaluat in functie de riscurile potentiale de toxicitate hepatica semnificativa. La acesti pacienti trebuie luata in considerare intreruperea temporara sau definitiva a tratamentului.
La pacientii care sunt tratati cu alte medicamente care pot determina toxicitate hepatica este recomandata, de asemenea, monitorizarea enzimelor hepatice.

Evenimente hepatice in timpul supravegherii dupa punerea pe piata a medicamentului au aparut de asemenea raportari de insuficienta hepaticala pacienti la care nu au prezentat anterior boli hepatice sau alti factori de risc identificabili. Monitorizarea enzimelor hepatice trebuie avuta in vedere pentru toti pacientii indiferent de prezenta in antecedente a disfunctiilor hepatice sau a altor factori de risc.

Pacienti cu HIV si infectie concomitenta cu virusul hepatitic B (VHB) sau C (VHC)

Pacientii cu hepatita B sau C cronicace urmeaza un TARC prezinta un risc crescut de aparitie a reactiilor adverse severe si potential letale la nivel hepatic.
Medicii trebuie sa consulte recomandarile curente de tratament ale infectiei cu HIV pentru conduita terapeutica optimaa infectiei cu HIV la pacientii cu infectie concomitenta cu VHB. In cazul administrarii concomitente a unui tratament antiviral pentru hepatita B sau C, va rugam sa consultati si Rezumatele caracteristicilor produsului pentru medicamentele respective.
Siguranta si eficacitatea Atripla nu au fost studiate in tratamentul infectiei cronice cu VHB. Emtricitabina si tenofovirul administrate separat si in asociere au demonstrat activitate impotriva VHB in studii
farmacodinamice. Experienta clinica limitata sugereaza ca emtricitabina si fumaratul de tenofovir disoproxil au activitate anti-VHB cand sunt utilizate intr-un regim de tratament antiretroviral combinat pentru tratarea infectiei cu HIV. Intreruperea tratamentului cu Atripla la pacienti cu infectie concomitenta cu HIV si HBV poate fi asociata cu exacerbari acute severe ale hepatitei. Pacientii cu infectie concomitenta cu HIV si VHB care au intrerupt tratamentul cu Atripla trebuie monitorizati cu atentie, atat clinic, cat si prin analize de laborator, timp de cel putin patru luni dupa intreruperea tratamentului cu Atripla. Daca este cazul, reluarea tratamentului anti-hepatitic B poate fi justificat. La pacientii cu afectiune hepatica in stadiu avansat sau ciroza, nu este recomandata intreruperea tratamentului deoarece agravarile hepatitei in perioada post-terapeutica pot duce la decompensare hepatica.

Simptome psihice

La pacientii tratati cu efavirenz s-au raportat reactii adverse psihice. Se pare ca pacientii cu antecedente de boli psihice prezinta risc mai mare de reactii adverse psihice grave. In mod special, depresia severa a fost mult mai frecventala pacientii cu depresie in antecedente. Dupa punerea pe piata a medicamentului au existat raportari de depresie severa, deces prin suicid, iluzii si comportament de tip psihotic. Pacientii trebuie atentionati ca, in cazul in care prezinta simptome precum depresie severa, psihoza sau ideatie suicidara, sa contacteze imediat medicul, pentru ca acesta sa evalueze daca simptomele pot fi legate de utilizarea efavirenzului si daca este asa, sa stabileasca daca riscurile continuarii tratamentului sunt mai mari decat beneficiile aduse de continuarea lui.
Simptome la nivelul sistemului nervos in studiile clinice, la pacientii care primesc efavirenz 600 mg zilnic au fost raportate frecvent ca reactii adverse simptome incluzand, dar nelimitandu-se la: ameteli, insomnie, somnolenta, tulburari ale starii de concentrare si vise anormale. Ametelile au fost, de asemenea, observate in studii clinice cu emtricitabina si fumarat de tenofovir disoproxil. In studii clinice cu emtricitabina, a fost raportata cefaleea. Simptomele la nivelul sistemului nervos asociate cu administrarea efavirenzului debuteaza, de obicei, in primele una sau doua zile de tratament si se remit, in general, dupa primele doua pana la patru saptamani de tratament. Pacientii trebuie informati ca daca apar, aceste simptome frecvente se vor ameliora cel mai probabil odata cu continuarea tratamentului si nu anunta instalarea consecutiva a niciunuia dintre simptomele psihice, mai putin frecvente.

Convulsii

S-au observat convulsii la pacientii tratati cu efavirenz, in general in prezenta unor antecedente medicale cunoscute de convulsii. Pacientii carora li se administreaza concomitent medicamente anticonvulsivante metabolizate primar la nivelul ficatului, cum ar fi fenitoina, carbamazepina si fenobarbitalul, pot necesita
monitorizarea periodica a concentratiilor plasmatice ale acestora. Intr-un studiu de interactiune a medicamentelor, concentratiile plasmatice de carbamazepina au scazut atunci cand carbamazepina a fost administrata in asociere cu efavirenz. Orice pacient cu antecedente de convulsii trebuie tratat cu precautie.

Insuficienta renala

Atripla nu este recomandat la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa (clearance-ul creatininei < 50 ml/min). Pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa necesita ajustarea dozelor de emtricitabina si fumarat de tenofovir disoproxil, care nu poate fi obtinuta utilizand comprimatul combinat. Utilizarea Atripla trebuie evitata in asociere cu sau dupa utilizarea recenta a unui medicament nefrotoxic. Daca utilizarea Atripla in asociere cu agenti nefrotoxici (de exemplu aminoglicozide, amfotericina B, foscarnet, ganciclovir, pentamidina, vancomicina, cidofovir, interleukina-2) este inevitabila, functia renala trebuie monitorizata saptamanal.
S-au raportat cazuri de insuficienta renala acuta dupa initierea tratamentului cu doze mari sau repetate de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) la pacientii tratati cu fumarat de tenofovir disoproxil si cu factori de risc pentru disfunctie renala. Daca se administreaza Atripla concomitent cu un AINS, functia renala trebuie monitorizata in mod adecvat. In cursul utilizarii clinice a fumaratului de tenofovir disoproxil, a fost raportata aparitia insuficientei renale, disfunctiei renale, a concentratiilor crescute de creatinina, a hipofosfatemiei si a tubulopatiei proximale (inclusiv sindrom Fanconi).
In cazul tuturor pacientilor, inaintea initierii tratamentului cu Atripla, se recomanda calcularea clearance-ului creatininei, precum si monitorizarea functiei renale (clearance-ul creatininei si fosfatul seric) dupa doua pana la patru saptamani de tratament, dupa trei luni de tratament si, ulterior, la interval de trei pana la sase luni, la pacientii fara factori de risc renal. La pacientii cu antecedente de disfunctie renala sau care prezinta risc de disfunctie renala, este necesara o monitorizare mai frecventa a functiei renale.
In cazul pacientilor carora li se administreaza Atripla, daca valoarea fosfatului seric este < 1,5 mg/dl (0,48 mmol/l) sau clearance-ul creatininei scade la < 50 ml/min, functia renala trebuie reevaluata intr-o saptamana, incluzand analiza concentratiilor de glucoza si potasiu din sange si a glucozei din urina. Deoarece Atripla este un medicament combinat, iar intervalul dintre dozele componentelor individuale nu poate fi modificat, tratamentul cu Atripla trebuie intrerupt la pacientii cu un clearance al creatininei < 50 ml/min sau cu valori scazute ale fosfatului seric de < 1,0 mg/dl (0,32 mmol/l). Trebuie luata, de asemenea, in considerare intreruperea tratamentului cu Atripla in cazul declinului progresiv al functiei renale, atunci cand nu a fost identificata nicio alta cauza.
Daca este indicata intreruperea tratamentului cu una dintre componentele Atripla sau daca este necesara modificarea dozei, sunt disponibile medicamente separate continand efavirenz, emtricitabina si fumarat de tenofovir disoproxil.

Efecte asupra oaselor intr-un studiu clinic controlat, cu durata de 144 de saptamani, care a comparat administrarea de fumarat de tenofovir disoproxil cu administrarea de stavudina in asociere cu lamivudina si efavirenz la pacienti care nu mai fusesera tratati anterior cu medicamente antiretrovirale, au fost observate mici reduceri ale densitatii minerale osoase la nivelul soldului si coloanei vertebrale in ambele grupuri de tratament.
Reducerea densitatii minerale osoase la nivelul coloanei vertebrale si modificarile biomarkerilor ososi fata de momentul initial au fost semnificativ mai mari in grupul de tratament cu fumarat de tenofovir disoproxil la 144 de saptamani. Reducerea densitatii minerale osoase la nivelul soldului a fost semnificativ mai mare in acest grup pana la 96 saptamani. Cu toate acestea, nu s-a constatat un risc crescut de fracturi sau dovezi ale unor anomalii osoase clinic relevante dupa144 saptamani.
In cadrul altor studii (prospective si transversale), cele mai importante scaderi ale DMO au fost observate la pacientii tratati cu fumarat de tenofovir disoproxil ca parte a unei scheme de tratament care contine un inhibitor de proteaza potentat. Pentru pacientii cu osteoporoza care prezinta un risc crescut de aparitie a fracturilor trebuie luate in considerare scheme de tratament alternative.
Anomaliile osoase (care pot duce rareori la aparitia fracturilor) pot fi asociate cu tubulopatia renala proximala. Daca sunt suspectate anomalii osoase atunci pacientul trebuie sa primeasca consult de specialitate.

Reactii cutanate

S-au raportat eruptii cutanate de intensitate usoara pana la moderata cu componentele individuale ale Atripla. Eruptiile cutanate asociate cu administrarea componentei efavirenz au disparut de regula fara intreruperea tratamentului. Antihistaminice adecvate si/sau corticosteroizi pot imbunatati tolerabilitatea si grabi rezolutia eruptiei cutanate. La mai putin de 1% dintre pacientii tratati cu efavirenz s-au raportat� eruptii cutanate in forma grava insotite de vezicule, descuamare umeda sau ulceratii.
Frecventa eritemului polimorf sau a sindromului Stevens-Johnson a fost de aproximativ 0,1%. Atripla trebuie intrerupt la pacientii care dezvolta eruptii cutanate in forma grava asociate cu vezicule, descuamare, afectarea mucoaselor sau febra. Experienta in ceea ce priveste administrarea de efavirenz pacientilor care au intrerupt tratamentul cu alte medicamente antiretrovirale din clasa INNRT este limitata.
Atripla nu este recomandata pacientilor care au avut o reactie cutanata ce le-a pus viata in pericol (de exemplu sindromul Stevens-Johnson) in timpul administrarii unui INNRT.

Greutate corporala si parametri metabolici in timpul terapiei antiretrovirale poate sa apara o crestere a greutatii corporale si a concentratiei lipidelor plasmatice si a glicemiei. Astfel de modificari pot fi partial asociate cu controlul asupra bolii si cu stilul de viata. In cazul cresterii valorilor de lipide, in unele cazuri exista dovezi ale acestui efect ca urmare a administrarii tratamentului, in timp ce pentru cresterea greutatii corporale nu exista dovezi convingatoare cu privire la administrarea unui medicament specific. Monitorizarea lipidelor plasmatice si a glicemiei se realizeaza in conformitate cu protocoalele terapeutice stabilite pentru tratamentul infectiei cu HIV.

Tulburarile lipidice trebuie tratate adecvat din punct de vedere clinic.

Disfunctie mitocondriala in urma expunerii in utero
Analogii nucleoz(t)idici pot afecta functia mitocondriala in grade variabile, afectarea fiind cea mai pronuntata in cazul stavudinei, didanozinei si zidovudinei. Au fost raportate cazuri de disfunctie mitocondrialala copiii HIV seronegativi expusi la analogi nucleozidici in uterosi/sau postnatal; acestea au fost predominant asociate cu schemele de tratament care contin zidovudina. Principalele reactii adverse observate sunt tulburarile hematologice (anemie, neutropenie) si tulburarile metabolice (hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente au fost adesea tranzitorii. S-au raportat rar tulburari neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Pana in prezent, nu se stie daca aceste tulburari neurologice sunt tranzitorii sau permanente. Aceste constatari trebuie luate in considerare pentru orice copil expus in uterola analogi nucleoz(t)idici, care prezinta constatari clinice severe de etiologie necunoscuta, in special constatari neurologice. Aceste constatari nu afecteaza recomandarile curente la nivel national privind utilizarea tratamentului antiretroviral de catre gravide pentru prevenirea transmisiei verticale a infectiei cu HIV.

Sindromul reactivarii imune

La pacientii infectati cu HIV, cu deficit imun sever la momentul instituirii TARC, poate aparea o reactie inflamatorie la patogenii oportunisti asimptomatici sau reziduali, care poate determina stari clinice grave sau agravarea simptomelor. In mod tipic, astfel de reactii au fost observate in primele cateva saptamani sau luni de la initierea TARC. Exemple relevante sunt retinita determinata de citomegalovirus, infectiile micobacteriene generalizate si/sau localizate si pneumonia cu Pneumocystis jiroveci. Orice simptome
inflamatorii trebuie evaluate si, daca este necesar, trebuie initiat tratamentul.
De asemenea, a fost raportata aparitia de afectiuni autoimune (cum ar fi boala Graves) in stabilirea reactivarii imune; cu toate acestea, timpul raportat fata de momentul debutului este mai variabil, iar aceste evenimente pot sa aparala mai multe luni de la inceperea tratamentului.

Osteonecroza

Cu toate ca etiologia este considerata a fi multifactoriala (incluzand utilizarea de corticosteroizi, consumul de alcool etilic, imunosupresia severa, indicele de masa corporala crescut), s-au raportat cazuri de osteonecroza mai ales la pacientii cu boala HIV avansata si/sau expunere indelungata la TARC. Pacientii trebuie indrumati sa ceara sfatul medicului in cazul in care prezinta artralgii, redoare articulara sau dificultate la miscare.

Pacienti cu infectie HIV-1 cu mutatii

Administrarea de Atripla trebuie evitatala pacientii care prezinta infectie cu HIV-1 cu mutatia K65R, M184V/I sau K103N.

�Varstnici

Atripla nu a fost studiata la pacientii cu varsta de peste 65 de ani. In cazul pacientilor varstnici este mult mai posibil sa apara o diminuare a functiei hepatice sau renale, de aceea trebuie avut grija atunci cand pacientii varstnici sunt tratati cu Atripla.

Excipienti
Acest medicament contine 1 mmol (23,6 mg) sodiu pe doza, care trebuie luat in considerare la pacientii ce urmeaza o dieta cu restrictie de sodiu.

Interactiuni medicamentoase

Trebuie luate precautii atunci cand Atripla se administreaza concomitent cu altemedicamente. Pentru informatii suplimentare, a se consulta prospectul.
Ca si in cazul altor medicamente anti-HIV, pacientii care folosesc Atripla prezinta risc de lipodistrofie(modificarea distributiei tesutului adipos), osteonecroza (distrugerea tesutului osos) sau de aparitie a sindromului de reactivare imuna (simptome de infectie cauzate de reactivarea sistemului imunitar).
Pacientii care prezinta afectiuni hepatice (inclusiv hepatita B sau C) pot prezenta un risc crescut de afectare hepatica in timpul tratamentului cu Atripla. Ca si in cazul altor medicamente care contin
INRT, Atripla poate, de asemenea, produce acidoza lactica (acumulare de acid lactic in organism).

Reactii adverse posibile

Cel mai frecvent efect secundar asociat cu Atripla (observat la mai mult de 1 din 10 pacienti) este ameteala.

Informatii suplimentare

Compozitie

Atripla este un medicament care contine trei substante active: efavirenz (600 mg), emtricitabina (200 mg) si tenofovir disoproxil (245 mg). Este disponibil sub forma de comprimate de culoare roz, in forma de capsula.

Ambalaj

Flacon din polietilenade inalta densitate (PEID) prevazut cu un sistem de inchidere din polipropilena securizat pentru copii, care contine 30 comprimate filmate si un gel desicant de siliciu.
Sunt disponibile urmatoarele marimi de ambalaj: cutii cu 1 flacon de 30 comprimate filmate si de 90 (3 flacoane a 30) comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

Detinatorul autorizatiei de punere pe piata

Bristol-Myers Squibb and Gilead Sciences Limited
IDA Business & Technology Park
Carrigtohill
County Cork
Irlanda

Data ultimei reinnoiri a autorizatiei: 17 septembrie 2012

Atentie

Nu se recomanda administrarea de medicamente fara consult medical.

Cititi online prospectele medicamentelor, pentru a va informa asupra indicatiilor, modului de utilizare sau reactiilor adverse.

Citeste si

Arhiva
  • Diferenta dintre sarea de mare si sarea de masa Diferenta dintre sarea de mare si...

    Sarea reprezinta unul dintre cele mai importante ingrediente pentru gatit. Este utilizata in numeroase retete pentru a adauga un plus de gust, pentru a suprima gustul amar, dar si cu rolul de a conserva mancarea.citeste mai mult

  • Care sunt cauzele ce pot duce la somnolenta excesiva? Care sunt cauzele ce pot duce la...

    Este normal ca oamenii sa fie somnorosi din cand in cand, mai ales dupa o zi lunga si obositoare. Cu toate acestea, somnolenta excesiva poate fi deranjanta si poate face dificil pentru o persoana sa isi desfasoare activitatile zilnice normale. citeste mai mult

  • Alergia la bradul de Craciun: o afectiune ce poate strica sarbatorile de iarna Alergia la bradul de Craciun: o...

    Pe masura ce Craciunul se apropie, spatiile media sunt pline cu diferite povesti interesante cu privire la bolile sezoniere. Astfel, se vorbeste despre alergia la bradul de Craciun, dar este cu adevarat aceasta reala? Conform unei multitudini de articole din ultimul...citeste mai mult

  •  

    Cere sfatul medicului

    afla raspunsurile la problemele tale

    Afla acum

Clasificarea ATC

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter