Insomnia

Atunci cand adormim usor, dar ne trezim frecvent in timpul noptii si nu mai putem adormi, ce putem face? Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa avem in vedere istoricul complet al bolnavului, al somnului si al trezirilor din timpul noptii, deoarece cauzele intreruperii somnului sunt multiple. Pentru inceput, va recomandam sa tineti un jurnal "de somn" in care sa va notati orele de culcare, orele la care va treziti in timpul noptii, orele dormite pe noapte, cate ore si de cate ori dormiti in timpul zilei si cum va simtiti in timpul zilei. De cele mai multe ori, un astfel de jurnal, va permite sa va "autovindecati", prin descoperirea unor cauze evidente ale intreruperii somnului (de exemplu 1-2 ore de somn in timpul zilei, de 2 ori pe zi). Daca insomia persista in ciuda recomandarilor (bazate pe datele obtinute cu ajutorul jurnalului), care includ o ora de culcare regulata, ora de trezire regulata, cel putin 7-9 ore de somn pe noapte, evitarea noptilor "albe" si a dormitului in timpul zilei, atunci trebuie sa consultati un specialist, care prin analiza atenta a jurnalului si a examenul fizic complet, poate descoperi cauzele insomniei si recomandarea unui tratament adecvat.
Daca exista indoieli asupra diagnosticului, se recomanda un studiu al somnului pe timpul noptii, o polisomnografie urmata de un numar de teste ale latentei somnului, acesta fiind un mod de a determina cat de somnoroasa este o persoana. Polisomnografia pune diagnosticul si permite inceperea tratamentului specific.

Sunt persoane care sforaie in timpul noptii si se trezesc la fiecare 1-5 minute. In acest caz se suspecteaza apneea de somn sau sindromul de rezistenta crescuta la flux al cailor respiratorii superioare. Se recomanda studiul somnului pe timpul noptii in care se urmareste:
- daca bolnavului i se opreste sau nu respiratia, cat de sever este sforaitul si de cate ori trezeste bolnavul din somn in timpul noptii
- cat de scazut este nivelul oxigenului in momentul in care bolnavului i se opreste respiratia si reactia inimii la nivelul scazut de oxigen
- daca bolnavul se trezeste din cauza apneei sau a sforaitului.
In cazul in care se descopera intreruperea semnificativa a respiratiei in timpul somnului, este recomandata terapia cu presiune continua pozitiva in caile respiratorii (PCPR) pe durata somnului. Aceasta terapie trebuie initiata intr-o clinica specializata pentru a se asigura preintampinarea si rezolvarea tuturor evenimentelor majore.
Chirurgia ofera de asemenea o solutie viabila (uvulofaringoplastia care mareste lumenul faringian prin indepartarea tesutului in exces) pentru apneea de somn sau pentru sindromul de rezistenta crescuta la flux a cailor respiratorii superioare, dar fara eficienta de 100%.

In general nu este recomandata folosirea pe termen lung a unui medicament, deoarece pot aparea efecte adverse si pot masca manifestarile bolii care cauzeaza insomnia, impiedicand astfel un tratament corect. In cazul in care, medicamentul folosit pe termen lung, care de altfel a ameliorat insomnia fara a avea efecte adverse, este intrerupt brusc din proprie initiativa, persoana poate deveni psihologic si chiar fiziologic dependenta de el, ceea ce va agrava suferinta.
Cu toate acestea, in cazurile, in care insomnia este secundara anxietatii, depresiei sau unor factori de stres, tratamentul medicamentos cronic este recomandat. Cu toate acestea, difenhidramina nu este un medicament specific acestor cazuri.
In concluzie, exista alte medicamente care sunt preferabile pentru folosirea pe termen lung.

Insomnia, prin definitie, este un termen general care include dificultatile la adormire, mentinerea continuitatii somnului sau parerea subiectiva a persoanei despre somnul de calitate nesatisfacatoare.
In cazul dificultatilor la adormire, jurnalul de somn, despre care am discutat mai sus, poate fi adesea foarte folositor, permitandu-i persoanei in cauza sa se autocunoasca.
Weekend-ul este o perioada libera a fiecarei persoane. Este posibil ca duminica seara, psihologic, sa ne gandim cu groaza la saptamana care urmeaza. In cazul pacientilor cu dificultati la adormire in special duminica seara, specialistii folosesc terapii psihodinamice care includ terapia de relaxare progresiva, terapia de control al stimulilor, modificari comportamentale, terapii cognitive, hipnoza si unele remedii simple, cum ar fi o cana cu lapte inainte de culcare.

In tratamentul insomniei sunt folosite numeroase medicamente, printre care zolpidem, benzodiazepine cu actiune de scurta durata sau de lunga durata si zaleplon. A fost demonstrat ca multe dintre aceste medicamente sunt relativ sigure folosite pe o perioada mai scurta de 3 saptamani in incercarea de a intrerupe ciclul psihofiziologic al pacientului cu insomnie conditionata (persoana dezvolta obsesia ca va avea insomnie din diferite motive).
Insomnia conditionata poate fi rezultatul multor cauze.
Pentru a intelege mai bine, cel mai bun exemplu este cel al cainelui lui Pavlov caruia i se arata o friptura in momentul in care suna un clopotel. Daca acest lucru este repetat de sute, sau de mii de ori, cainele va saliva si i se va face foame doar daca va suna un clopotel. Prin comparatie, atunci cand o persoana pierde pe cineva drag, va suferi de insomnie pentru o perioada scurta. Daca aceasta insomnie nu este tratata adecvat, aceasta va asocia mersul la culcare cu pierderea persoanei iubite, mult timp dupa ce acest lucru s-a intamplat.

Insomnia care apare postoperatoriu poate avea cauze multiple, printre care se numara durerile, pozitiile preferate de dormit, stresul chirurgical si problemele de sanatate. O alta cauza relativ frecventa este sindromul picioarelor nelinistite care se poate agrava postoperatoriu. Sindromul picioarelor nelinistite determina miscari periodice ale membrelor inferioare in timpul somnului, numite mioclonii nocturne. Antidepresivele triciclice (amitriptilina) sunt foarte bune medicamente antialgice, dar care exacerbeaza sindromul picioarelor nelinistite.
Terapia acestui sindrom include suplimente de fier, levodopa, codeina, benzodiazepine si medicamente anticonvulsivante nou aparute. Mentionam ca aceste medicamente amelioreaza disconfortul cauzat de acest sindrom, chiar daca pacientii nu sufera de depresie, boala Parkinson sau epilepsie, boli in care aceste medicamente sunt de obicei administrate.

"Somnologia" este un domeniu recent aparut. In momentul de fata, medicul ORL-ist (otorinolaringolog) este cel care se ocupa de aceste tulburari, in special de cele legate de probleme respiratorii, cum ar fi apnea de somn sau sindromul de rezistenta crescuta la flux a cailor respiratorii superioare.