Tulburarile de somn si inaintarea in varsta

Generalitati

Sus
Tulburarile de somn si inaintarea in varsta

Sunteti una din miile de persoane trecute de prima tinerete care sunt de parere ca viata la aceasta varsta este mai relaxanta si mai frumoasa, dar v-ar prinde bine un somn bun, ca-n tinerete? Ati observat ca pe masura ce au trecut anii, a scazut si calitatea somnului?

Specialistii sunt de parere ca de fapt, tulburarile somnului care apar odata cu inaintarea in varsta sunt mai frecvente decat credem si sunt acuze cat se poate de obiective. Ele se datoreaza in general faptului ca pe masura ce imbatranim, ne modificam, voit sau nu, anumite caracteristici ale somnului.

Tousi, nu toate modificarile sunt atat de “naturale”, in aceste cazuri contribuind si o serie de probleme medicale cu care pacientii se confrunta la aceste varste. Este vorba de simptome pasagere, de boli cronice, de efecte secundare ale medicamentelor, de modificari ale vietii sociale si profesionale, dar si de singuratate.

Modificarile somnului pot fi atat de importante incat ajung sa scada semnificativ calitatea vietii individului, manifestandu-se prin somnolenta diurna, astenie, senzatie de oboseala permanenta, lipsa energiei.

Somnul insuficient poate duce si la aparitia starilor confuzionale, a dificultatilor de concentrare, iar persoana poate constata ca are probleme in a-si indeplini cu un randament satisfacator activitatile cotidiene. Modificarea calitatii si cantitatii somnului poate fi si un factor de risc pentru moartea prematura si moartea subita.

Important!
Varsta in sine nu trebuie in mod obligatoriu sa determine probleme de somn. Afectarea parametrilor esentiali ai somnului, senzatia de somnolenta permanenta, dar si alte simptome ale insomniei nu sunt intotdeauna parte normala a procesului de inaintare in varsta.

Exista desigur si aspecte considerate “fiziologice”, insa ele nu sunt atat de puternice incat sa afecteze considerabil somnul. Insomnia poate fi cauzata de tulburari neurologice ignorate si netratate, de probleme medicale reale. Daca acestea nu vor fi rezolvate nici tulburarile de somn nu se vor ameliora.

Cele mai importante probleme legate de somn la pacientii varstnici sunt insomnia (somnul insuficient, caracterizat prin treziri frecvente si perioade lungi in care pacientul nu mai poate readormi) si senzatia de oboseala la trezire.

Persoanele pot observa ca adorm mult mai greu decat in tinerete si se trezesc mai frecvent. Totusi, chiar daca senzatia este ca nu prea dorm, se pare ca persoanele varstnice ajung sa doarma aproximativ acelasi numar de ore ca si in tinerete, insa fiind fragmentat, somnul pare in ansamblu, mai putin.

Aceasta senzatie de insomnie este datorata faptului ca pacientii se trezesc frecvent in timpul noptii, la varstele inaintate de exemplu, existand o sensibilitate mai mare fata de zgomote: sunetele si zgomotele care treceau insesizabile in tinerete pot trezi foarte usor un varstnic.

O alta cauza pentru care persoanele varstnice dorm mai prost noaptea este somnul diurn. Fiecare pui de somn pe care il trag in timpul zilei va influenta negativ somnul de noapte, care ar trebui sa fie cel mai odihnitor.

Pe masura ce inaintam in varsta somnul isi modifica o parte din caracteristici, insa nu toate. Pentru intelegerea acestor modificari, trebuie intai sa analizam care sunt fazele normale ale somnului si ulterior putem aprecia care sunt cele ce se modifica pe masura ce inaintam in varsta. Somnul normal are doua faze, iar la randul lor acestea au anumite caracteristici fiziologice, neurologice si psihologice.

Fazele somnului sunt numite REM (somn cu miscari rapide de ochi - Rapid Eye Movement) si non-REM. In cursul noptii aceste doua etape se repeta succesiv. Somnul non-REM are la randul sau fazele N1, N2, N3. In mod normal, ordinea fazelor in timpul somnului sunt: N1, N2, N3, pentru ca apoi sa intram in somnul REM. In trecut se considera ca somnul non-REM are 4 faze, insa in prezent sunt recunoscute de catre specialisti doar 3, faza 4 fiind comasata in 3.

Faza de somn REM este cea caracterizata prin relaxare musculara completa, prin vis sau cosmaruri. Proportia lui este mult mai redusa comparativ cu cea de somn non-REM, fiind de maxim 30%. De-a lungul noptii, pe masura ce se succed ciclurile de somn, trecem prin 5 faze REM.

Faza non-REM este divizata in trei stadii, anume 1, 2, 3. Stadiul 1 si 2 constituie somnul usor, din care putem fi treziti usor. In aceste stadii nu visam. Faza 3 se considera a fi de tranzitie catre somnul REM si este cea in care deja dormim adanc.

Somnul adanc ce apare din stadiul 3 este cel odihnitor. Putem visa in acest stadiu, insa mai putin decat in REM. Acesta este si stadiul in care apar majoritatea parasomniilor.

Aceste faze descrise se modifica pe masura ce inaintam in varsta. Specialistii sunt de parere ca cel mai eficient somn il au bebelusii (in cazul lor peste 80% este somn REM) si cel mai putin eficient este somnul persoanelor varstnice.

Modificarile de somn ale varstnicilor constau in:

- Reducerea duratei de somn REM si frecventei cu care acesta apare in cadrul unui ciclu normal de somn nocturn;

- Cresterea duratei stadiului N1 de somn non-REM (cea mai superficiala din toate), precum si cresterea numarului de treceri catre stadiul N1. Stadiul 3 se reduce foarte mult la majoritatea varstnicilor si se pare ca dupa 90 de ani el chiar dispare complet.

Insomniile sunt motive foarte importante pentru prezentarea pacientilor la medic, estimandu-se ca sunt de fapt a treia cauza din punct de vedere al frecventei, cu care medicii, in special cei de familie, se confrunta foarte des, dupa cefalee si stari gripale.

Aproximativ 15% dintre adulti prezinta insomnii severe, care necesita un tratament medical de specialitate.

De exemplu, in Statele Unite se estimeaza ca 1.7% din populatia adulta este sub tratament, prescris de medic, pentru insomnii, si alti 0.8% isi autoadministreaza calmante care sa ii ajute sa se odihneasca mai bine.

Se pare ca in randul populatiei varstnice, femeile sunt mai frecvent afectate de insomnii si alte tulburari de somn decat barbatii. Peste jumatate dintre persoanele trecute de 64 de ani se confrunta cu o tulburare de somn, rata fiind mai mare in randul batranilor din institutii de ingrijire, din centre pentru pacientii cronici.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Simptomatologie
  4. Consultarea unui specialist
  5. Investigatii paraclinice
  6. Evaluarea calitatii somnului
  7. Tratament
  8. Continutul unui jurnal de somn
  9. Tratamentul de specialitate
  10. Optiuni terapeutice
  11. Controale ulterioare
  12. Preventie
  13. Prognostic
  14. Articole similare

Cauze

Sus

Insomniile sunt printre cele mai frecvente tulburari de somn care apar odata cu inaintarea in varsta. Pe langa ele insa pacientii se confrunta si cu apneea nocturna si tulburarea de miscare periodica a membrelor in timpul somnului sau mioclonia nocturna.

Apneea nocturna este afectiunea in care respiratia pacientului este intrerupta total pentru cateva secunde in timpul somnului, de cele mai multe ori a celui nocturn.

Specialistii considera ca apneic, orice episod de sistare a respiratiilor mai mult de 10 secunde si/sau de desaturare a sangelui de oxigen cu peste 3-4%. Este determinat de obstructia (blocajul) cailor respiratorii si doar in situatii foarte rare apare datorita unor afectiuni neurologice severe.

Apneea nocturna apare mult mai frecvent in randul varstnicilor obezi sau supraponderali, mai ales daca dorm pe spate (cu fata in sus). Pacientii se trezesc adesea in mijlocul noptii cu o sete de aer care reprezinta primul indiciu pentru ei ca ceva este in neregula.

Daca pacientul doarme singur, doar aceasta nevoie de aer il avertizeaza ca trebuie sa consulte un medic, insa daca doarme cu altcineva, poate fi trezit din somn de catre partener. Acesta sesizeaza silentiumul respirator si alarmat si va trezi pacientul.

Apneea nocturna poate exista si evolua timp de foarte multi ani inainte de a fi diagnosticata si se poate manifesta in final printr-o afectare generala a sanatatii pacientului.

Ea poate stimula aparitia:

- Somnolentei diurne;

- Hipertensiunii arteriale;

- Aritmiilor cardiace;

-Cordului pulmonar, o afectiune caracterizata prin cardiomegalie datorata unor probleme de natura pulmonara;

- Mortii subite.

Administrarea unui tratament specific pentru insomnii sau pentru alte afectiuni din acest spectru poate agrava evolutia apneei de somn, deoarece va relaxa prea mult muschii de la nivel cervical.

Mioclonia nocturna se caracterizeaza prin miscari repetitive ale membrelor inferioare, dar si superioare in timpul somnului. Acestea pot trezi individul si deranjeaza si partenerul de somn.

Majoritatea miscarilor sunt destul de violente si pot sa apara atat la un singur picior cat si la ambele, concomitent sau consecutiv. Mioclonia este patologica doar daca este insotita de simptome care afecteaza calitatea somnului, in caz contrar fiind considerata ca un proces normal asociat viselor (de cele mai multe ori).
Exista si alte afectiuni medicale care pot interfera cu un somn odihnitor, printre care:

- Durere - este una din cele mai frecvente cauze de aparitie a tulburarilor de somn;

- Insuficienta cardica congestiva - poate determina aparitia unor probleme respiratorii ce afecteaza somnul;

- Palpitatii, tahicardii si aritmii;

- Afectiuni dispneizante (care afecteaza respiratia normala), emfizemul pulmonar;

- Afectiuni neurologice;

- Afectiuni pulmonare - boli pulmonare obstructive;

- Poliuria;

- Boala Parkinson - mai ales daca pacientul trebuie sa se trezeasca frecvent pentru a se duce la toaleta, nu se poate intoarce pe o alta parte si se confrunta cu amorteli si parestezii;

- Boala de reflux gastroesofagian - poate fi intens disconfortanta;

- Constipatia;

- Alergii, sinuzite, congestie nazala si probleme similare;

- Prurit tegumentar important.
Afectiunile psihiatrice si bolile mentale sunt alte cauze frecvente pentru care somnul varstnicilor este afectat:

- Depresia: poate afecta somnul la orice varsta, insa specialistii sunt de parere ca ea este o problema cu atat mai importanta cu cat la varstnici apare mai frecvent. In astfel de situatii apar probleme la culcare, pacientului fiindu-i foarte greu sa adoarma, dar si pe timpul noptii, acesta trezindu-se frecvent;

- Dementa: in special boala Alzheimer creste durata stadiului 1 si scade durata stadiului 3 si a fazei REM in intregime. Dementa este corelata cu aparitia a numeroase episoade de trezire si tulburare a somnului nocturn, precum si cu somnolenta diurna;

- Tulburarile bipolare, psihoze, anxietate: asociaza dificultati atat la inducerea somnului, cat si la mentinerea lui pe parcursul noptii.

Consumul de medicamente este o alta cauza frecventa de afectare a calitatii somnului. Specialistii apreciaza ca pacientii varstnici au tratamente complexe care necesita chiar si 5 - 9 medicamente ce trebuie administrate zilnic. Multe dintre ele pot avea ca efecte adverse insomnii si pot reduce semnificativ vigilenta, dar si capacitatea fizica a pacientului de a sta alert.
Printre aceste medicamente se numara si:

- Sedativele antidepresive si sedativele antipsihotice: pot stimula aparitia somnolentei diurne si scad starea de vigilenta. Pacientul este tentat sa doarma in timpul zilei ca urmare a acestei somnolente, ceea ce ii va afecta somnul de noapte;

- Antihistaminicele: folosite pentru tratarea alergiilor;

- Melatonina: este folosita ca medicament ce stimuleaza somnul sau ca hipnotic;

- Beta-blocantele: pot impiedica inducerea somnului, cresc numarul trezirilor in timpul noptii;

- Medicamente impotriva insomniilor: pot cauza somnolenta diurna sau pot induce un efect de dependenta astfel incat daca nu se mai folosesc, pacientul se confrunta cu aceleasi probleme ale somnului, doar ca mult mai intense;

-Teofilina si cafeina: actioneaza ca stimulante. Aceste medicamente cresc starea de vigilenta si reduc in ansamblu perioada rezervata somnului. Cu cat ele sunt consumate (fie ca este vorba de ceaiuri, cafea, cacao sau chiar medicamente, unele banale, impotriva racelii) mai aproape de ora de somn, cu atat efectul va fi de mai lunga durata. Efectul cafeinei de exemplu, poate fi resimtit timp de 8 - 14 ore de la ingestie si poate fi mult mai pronuntat la pacientii in varsta.

Analgezicele obisnuite, cele care se pot elibera si fara prescriptie medicala, dar si medicamente ce combat raceala, care suprima apetitul, care amelioreaza alergiile sau care au un efect tonic, toate pot contine (in procente diferite) cafeina;

- Amfetaminele;

- Nicotina: are un efect stimulant similar cafeinei. Se pare ca fumatorii sunt mult mai afectati de tulburarile de somn decat nefumatorii. In astfel de cazuri exista probleme in special in inducerea somnului si in durata lui (fumatorii dorm mai putin). Chiar si un plasture cu nicotina poate afecta semnificativ calitatea somnului.

Stilul de viata si anumiti factori sociali pot contribui si la ei la inducerea unor probleme de somn. Din aceste motive specialistii vorbesc de o “igiena a somnului” care trebuie respectata, astfel incat tulburarile sa fie cat mai rare si nesemnificative.
Expertii insista asupra intelegerii urmatoarelor aspecte:

- Alcoolul afecteaza calitatea somnului;

- Un pui de somn dupa-amiaza sau lenevirea in fata televizorului pot reduce somnolenta nocturna;

- Stresul zilnic poate influenta negativ inducerea somnului;

- Supararile, depresiile pot interfera cu somnul;

- Sedentarismul are efecte negative asupra somnului. Varstnicii sunt oricum mai putin activi decat adultii tineri, iar sedentarismul in acest caz are, pe langa tulburarile de somn, si alte consecinte nefavorabile.

Simptomatologie

Sus

Cel mai adesea partenerul este cel care observa primele semne si simptome ca ceva este in neregula. Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de:

- Astenie, senzatie de oboseala;

- Dificultati de concentrare sau de atentie;

- Senzatie de odihna insuficienta;

- Imposibilitatea (sau existenta de dificultati serioase) de a adormi (in inducerea initiala a somnului);

- Treziri frecvente pe timpul noptii;

- Imposibilitatea de a readormi dupa trezirile din timpul noptii;

- Somnolenta diurna;

- Apnee de somn (care determina tabloul simptomatic amintit anterior);

- Cefalee matinala;

- Confuzie la trezire;

- Sforait;

- Senzatie de aer insuficient.

Consultarea unui specialist

Sus

Insomniile ocazionale pot fi considerate normale. Daca insa ele apar frecvent, pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze unui medic, in vederea stabilirii unui diagnostic si instituirii unui tratament care sa amelioreze in cel mai scurt timp aceasta problema. Insomniile nocturne care se manifesta mai multe nopti la rand pot fi uneori un semn de alarma ca ceva este in neregula.

Investigatii paraclinice

Sus

In vederea stabilirii cu cat mai multa acuratete a diagnosticului, anamneza este esentiala. Medicul va intreba referitor la simptome, la debutul lor, la frecventa si la modul in care acestea afecteaza calitatea vietii.

De asemenea, va dori sa analizeze si trecutul medical al pacientului, anumite bolile cronice de care sufera si pentru care este sub tratament. Tratamentul in sine va constitui o alta parte a anamnezei, deoarece multe medicamente pot afecta calitatea somnului si pot favoriza aparitia unor tulburari importante.

Unii medici vor ruga pacientul ca pentru cateva zile sau saptamani sa tina un “jurnal al somnului” in care sa noteze ce au facut particular in fiecare zi, daca au dormit dupa-amiaza, la ce ora s-au culcat, cat de greu le-a fost sa adoarma, daca si la ce ore s-au trezit in timpul noptii, de cate ori si cum au readormit dupa.

Un astfel de jurnal poate fi important in vederea realizarii unui profil cat mai exact al pacientului si in vederea identificarii unor factori care favorizeaza aparitia acestor tulburari.

Este posibil ca discutia sa nu fie doar cu pacientul, dar si cu partenerul acestuia, deoarece unele simptome pot fi observate mai degraba de persoana cu care este impartit patul decat de individul in cauza (cum ar fi apneea de somn).

Uneori anamneza in sine poate furniza raspunsul la intrebarea: de ce au apaut astfel de tulburari, mai ales daca este vorba de conditii medicale sau tratamente care interfera in mod cunoscut cu somnul.

Daca insa cauza nu este clara, cel mai probabil pacientul va fi trimis la un medic specialist neurolog sau chiar geriatru. Un specialist in somnologie poate realiza anumite investigatii exacte care sa stabileasca modul in care fazele somnului sunt afectate si care dintre ele are de suferit mai mult si de ce.

Evaluarea calitatii somnului

Sus

In vederea evaluarii somnului si caracteristicilor acestuia, pacientii pot fi trimisi catre un specialist in somnologie. Acesta va ruga cel mai probabil ca pacientul sa ramana si sa doarma o noapte (sau mai multe) intr-un laborator special unde i se va monitoriza somnul in fiecare noapte.

O investigare completa, numita polisomnograma, va oferi informatii utile despre diverse procese ale organismului in timpul somnului.
Polisomnograma va include:

- Encefalograma: investigheaza activitatea electro-fiziologica cerebrala;

- Electrooculograma: analizeaza miscarile globilor oculari;

- Electromiograma: ofera informatii despre tensiunea musculara de la nivelul maxilarului, dar poate inregistra si miscarea picioarelor;

- Electrocardiograma: analizeaza activitatea electrica a inimii;

- Pulsoximetrie: monitorizeaza saturatia sangelui cu oxigen.

Pacientii care vor ramane peste noapte intr-un centru de somnologie vor fi conectati la o serie de aparate care sa le inregistreze functiile si sa obiectiveze apoi fazele somnului.

Tratament

Sus

Tratamentul tulburarilor somnului variaza foarte mult de la un pacient la altul si este realizat in functie de cauza de baza. Exista atat masuri terapeutice care pot fi luate la domiciliu, de catre pacient, dar si masuri specifice, anume medicamente care sunt prescrise de catre medicul personal.

Tratamentul la domiciliu

In ceea ce priveste metodele de tratament la domiciliu acestea sunt menite sa amelioreze conditiile de somn, sa reduca influenta anumitor factori, considerati ca fiind de risc. Aceste aspecte care tin de igiena somnului pot fi modificate astfel incat episoadele de insomnie sa devina din ce in ce mai reduse. Din acest motiv, aceste recomandari sunt de obicei prima incercare terapeutica. Daca nici astfel problema nu se amelioreaza, cel mai probabil va fi instituit un tratament de specialitate.
Cele mai eficiente s-au demonstrat a fi urmatoarele:

- Instituirea si pastrarea unui orar foarte regulat de trezire si culcare;

- Evitarea sau reducerea pe cat posibil a somnului de dupa-amiaza;

- Evitarea statului in pat atunci cand individul se uita la televizor, citeste;

- Realizarea de exercitii fizice zilnice, insa nu inainte de culcare;

- Evitarea consumarii unor mese abundente inainte de culcare;

- Evitarea situatiilor sau a gandurilor stresante inainte de culcare;

- Evitarea consumului de alcool, cafeina si a fumatului inainte de culcare;

- Adoptarea unui comportament de rutina inainte de culcare (spalarea pe fata, spalarea pe dinti);

- Ingrijirea ca in camera sa existe un confort particular care sa imbie la somn, dar care sa asigure si mentinerea somnului in continuare (temperatura optima, liniste, intuneric);

- Purtarea unor haine (pijamale) cat mai confortabile, largi, si dupa caz racoroase sau calduroase.
De asemenea, pacientii trebuie sa stie ca este foarte bine ca:

- In timpul zilei sa fie expusi la lumina naturala cat mai puternica;

- Daca nu pot adormi in primele 30 de minute dupa ce se pun in pat, se pot da jos si pot face ceva relaxant: sa asculte muzica, sa citeasca. Totusi, trebuie sa evite lumina puternica in acest timp.

Pacientii supraponderali sau obezi, care (de obicei) sforaie pot obtine beneficii si daca adopta un program dietetic care sa le permita sa mai piarda din kilogramele in plus.

Daca sforaiti foarte tare, ar fi bine sa va abtineti de la alcool si de la administrarea sedativelor inainte sa va culcati si ar fi foarte bine, atat pentru dumneavoastra cat si pentru ceilalti din incapere, daca ati evita sa dormiti pe spate. Expertii sunt de parere ca ar trebui evitate medicamentele ce induc somnul, mai ales daca ele nu au fost recomandate de catre un medic.

Continutul unui jurnal de somn

Sus

In cazul in care medicul va recomanda intocmirea unui jurnal special in care sa notati zilnic obiceiurile legate de somn este bine de stiut ca in continutul sau trebuie sa treceti urmatoarele:
Date despre activitatile din timpul zilei si activitati care preced somnul:

- Faceti exercitii fizice? Daca da, ce tipuri, cate serii, cat timp?

- Dormiti in timpul zilei? De cate ori si cat timp?

- Consumati cafea si/sau alcool? Ce feluri, care este cantitatea, frecventa si momentul zilei.

- Care este starea de spirit a fiecarei zilei: sunteti trist, deprimat, anxios sau fericit? Care sunt motivele?

- Consumati gustari mici inainte de culcare?

- Luati anumite medicamente care sa va ajute sa dormiti mai bine? Ce fel de medicamente, de care ori si cand?

- La ce ora va culcati?
Date despre calitatea somnului:

- La ce ora va treziti?

- Puteti aproxima cat timp ati stat in pat fara sa dormiti? Ce ati facut in acest timp?

- Cate episoade de intrerupere a somnului ati avut in timpul noptii? Cum ati reusit sa readormiti?

- Cat timp ati dormit in total?

- Exista anumite comentarii personale sau ganduri pe care vreti sa le impartasiti medicului?

Tratamentul de specialitate

Sus

Specialistii vor evita cat de mult se poate administrarea unui tratament medicamentos, deoarece acesta are o serie de efecte adverse care il fac destul de periculos, mai ales la o persoana in varsta. Acesta este motivul pentru care, primele recomandate vor fi metodele nemedicale, cele care isi propun sa modifice si sa imbunatateasca igiena somnului.

Printre complicatiile importante ale tratamentului medicamentos se numara si: inducerea unei stari confuzionale, aparitia ametelilor, a tulburarilor de echilibru, a traumatismelor induse de caderi, si a unei stari de “mahmureala” diurna.

Din aceste motive, pacientii in varsta nu sunt sfatuiti sa se bazeze prea mult pe beneficiile medicamentelor. Acestea sunt considerate doar o parte a tratamentului si nu una principala sau de termen lung.

Daca tulburarile de somn sunt cauzate de anumite probleme medicale reale, boli cronice sau afectiuni psihice, medicul va recomanda un tratament care sa rezolve intai aceste aspecte.

Ulterior se va urmari modul in care starea pacientului se modifica, de multe ori insomniile ameliorandu-se. Daca in schimb tulburarile persista si nu dispar nici dupa aplicarea unor metode la domiciliu, cel mai probabil pacientul va primi un tratament care isi propune sa amelioreze problemele prin administrarea unor doze cat mai scazute, dar care sa isi demonstreze eficienta.

Optiuni terapeutice

Sus

Scopul tratamentului medicamentos este acela de a reduce insomniile fara a sacrifica perioada de alerta si vigilenta diurna. Pacientii pot primi, in acest scop, sedative sau hipnotice, substante care pot induce somnul si care pot ajuta la mentinerea lui pe perioada noptii. In general, un astfel de tratament este administrat timp de 2-4 saptamani (maxim), in aceasta perioada fiind investigata si ulterior tratata si cauza de baza a insomniilor.

Cele mai frecvent administrate substante sunt benzodiazepinele si medicamentele similare lor. Sunt considerate relativ sigure deoarece este greu ca pacientul (din neatentie sau din cauza uitarii) sa le supradozeze.

Toleranta fata de efectul lor terapeutic apare destul de repede, ceea ce inseamna ca in timp va fi nevoie de o doza mai mare pentru inducerea aceluiasi efect. Riscul de aparitie a dependentei fata de benzodiazepine este insa unul foarte ridicat. De aceea, trebuie foarte multa prudenta in ceea ce priveste administrarea lor.

Poate sa apara si sindrom de abstinenta daca se intrerupe brusc tratamentul. Benzodiazepinele sunt recunoscute pentru actiunilor lor: anxiolotice, sedative, hipnotice, anticonvulsivante, relaxante musculare. Exista trei tipuri de benzodiazepine, in functie de durata actiunii, anume cu durata scurta, medie si lunga. In tratamentul insomniilor sunt recomandate de obicei benzodiazepine cu actiune scurta si medie. Cele mai folosite sunt zolpidemul, lorazepamul, triazolamul.

Medicamentele non-benzodiazepinice cu actiune sedativ-hipnotica, cum sunt zolpidem,zopiclona sunt medicamente noi, cu actiune intens hipnotica. Au un mecanism de actiune similar celui al benzodiazepinelor clasice. Utilizarea lor este insa mult mai controversata deoarece sunt capabile sa induca atat dependenta fizica dar si psihica, chiar daca intensitatea lor este mai redusa comparativ cu a benzodiazepinelor. Tratamentul are ca principale reactii advserse sedarea matinala si afectarea cognitiei, efecte foarte importante pentru pacientii varstnici.

Medicamentele antidepresive sunt o alternativa terapeutica pentru pacientii care sufera de insomnie cronica, indiferent daca acestia sufera sau nu si de depresie concomitenta. Astfel de medicamente par a nu induce dependenta, deci sunt mai convenabile din acest punct de vedere. Cele mai recomandate antidepresive cu efect real in tratarea insomniilor sunt trazodona si nefazodona. Compusii de acest tip se pare ca reduc latenta de inducere a somnului, promoveaza un somn eficient, odihnitor si cresc cantitatea totala de somn din timpul noptii. Ele sunt eficiente si la pacientii care sufera de insomnii asociate (sau induse) de depresie.

In tratamentul insomiilor pot fi utilizate si alte clase de medicamente, cum ar fi hormonii sau suplimentele pe baza de melatonina. Exista mai multe tipuri de insomnii care raspund bine la un astfel de tratament.

Melatonina si-a demonstrat eficienta similara somniferelor puternice, cum este cazul zopiclonului (eliberate pe baza de prescriptie medicala). Unul din cele mai importante avantaje ale melatoninei este acela ca poate trata insomniile fara a altera tiparul de somn al individului (cum fac majoritatea somniferelor) si nici nu afecteaza randamentul si atentia pe timpul zilei.

Compusii pe baza de melatonina cum ar fi ramelteon sau tasimelteon nu induc dependenta si nici abuz, au un spectru restrans al reactiilor adverse si riscul de aparitie a sedarii matinale ca urmare a administrarii lor este mult mai redus.

In ciuda faptului ca asfel de medicamente sunt foarte eficiente pentru combaterea insomniilor datorate schimbarii ritmului circadian, ele au indicatii mai limitate pentru tratarea altor tipuri de insomnii. Melatonina este un hormon secretat de glanda pineala care influenteaza functionarea anumitor procese fiziologice, deoarece regleaza ritmul circadian (ritmul somn-veghe). Producerea melatoninei este stimulata de intuneric si inhibata (sau mult redusa) de lumina.

Concentratia ei este maxima in timpul noptii (la miezul noptii) si se reduce treptat catre dimineata. Aceasta evolutie a concentratiei melatoninei se pare ca este esentiala pentru mentinerea functionarii normale a organismului conform etapelor zilei. Opioidele sunt recomandate doar in cazurile extreme, cand insomniile sunt cauzate de dureri intense care nu raspund favorabil la alte analgezice. Ele au proprietati antialgice (combat durerea) dar si sedativ-hipnotice.

Antihistaminicele sunt medicamente care pot combate insomniile. Ele se administreaza si fara prescriptie medicala, deoarece nu au efecte adverse intense si nici nu sunt capabile sa modifice procesele interne ale organismului atat de mult.

Eficienta unor astfel de substante se poate reduce insa in timp, iar sedarea post-administrare (sesizata de pacient la trezire) este mult mai importanta comparativ cu a altor produse din aceeasi clasa.

Nu induc dependenta si nici nu exista riscul ca pacientii sa abuzeze de ele. In anumite cazuri ele pot fi considerate chiar alternative ale tratamentului cu benzodiazepine. Unele antihistaminice, cum este cazul ciproheptadinei au eficienta superioara benzodiazepinelor in tratamentul insomniei, deoarece ele imbunatatesc calitatea (dar si cantitatea) somnului, in timp ce benzodiazepinele scad calitatea somnului.

Controale ulterioare

Sus

Medicul poate dori sa stabileasca si controale ulterioare pentru a se asigura ca starea pacientului nu se agraveaza si ca problema de somn nu ii afecteaza global starea de sanatate si de bine psihic. Insomniile si restul afectiunilor din aceasta categorie se pot repercuta negativ asupra starii generale a organismului, daca nu sunt rezolvate din timp si se agraveaza.

Preventie

Sus

Exista o serie de recomandari pe care specialistii le fac pacientilor cu astfel de afectiuni, in vederea diminuarii problemelor si imbunatatirii somnului. In anumite situatii, aparitia tulburarilor de somn poate fi prevenita prin dezvoltarea unor obiceiuri sanatoase si prin adoptarea unui stil de viata cat mai pozitiv.

In special dupa o anumita varsta, cand este normal sa apara probleme ca urmare a procesului de imbatranire globala a organismului, pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte mai des la medic in vedere realizarii unui examen medical complet dar si pentru investigarea starii de sanatate mentala.
Cateva din cele mai practice sfaturi in vederea prevenirii si ameliorarii tulburarilor de somn includ:

- Administrarea medicamentelor conform prescriptiilor medicale si recomandarilor medicului curant;

- Adoptarea unui stil de viata cat mai activ, cu minim 30 de minute de exercitii fizice (usoare sau moderate) pe zi. Specialistii sunt de parere ca pana si unele activitati cotidiene cum ar fi mersul pe bicicleta, mersul mai mult pe jos sau gradinaritul pot avea efecte benefice asupra fizicului. Activitatea fizica promoveaza eliberarea unor substante in organism care vor induce un somn linistit;

- Evitarea consumului unor mese abundente cu putin timp inainte de culcare. Masa de seara trebuie sa fie lejera si servita cu cel putin 3 ore inainte de somn. Mancarurile condimentate ar trebui si ele evitate;

- Limitarea consumului de lichide inainte de culcare;

- Evitarea consumului de cafea, ceai negru si nicotina cu cateva ore inainte de culcare;

- Evitarea consumului de alcool inainte de culcare;

- Pastrarea unui program de somn cat mai regulat si strict;

- Evitarea somnului in timpul zilei. Aceasta recomandare vizeaza somnul lung, de cateva ore. Specialistii sunt de parere ca somnul de 15-30 de minute este permis, insa daca aceasta perioada este depasita, cel mai probabil individul se va simti ametit. Locul trebuie sa fie cat mai confortabil, iar momentul trebuie sa fie cat mai devreme in dupa-amiaza. Daca ora se apropie de seara, cel mai probabil puiul de somn de dupa-amiaza va influenta negativ somnul de noapte;

- Reducerea stresului prin masaj inainte de culcare, cititul unei carti bune, ascultatul unei muzici linistitoare;

- Folosirea patului doar pentru somn (nu pentru mancat, citit);

- Evitarea incarcarii cu griji si elemente stresante a timpului de dinainte de culcare.

Pacientii pot incerca si diverse remedii naturiste care si-au dovedit eficienta in inducerea unui somn linistit. Acestea sunt recomandate doar in situatiile in care nu exista o problema organica de fond corelata insomniilor sau tulburarilor calitative ale somnului. Cele mai recomandate sunt ceaiurile cu musetel si valeriana. Levantica si floarea pasiunii pot fi folosite in diverse preparate care au scop inducerea usoara a somnului.

In unele cazuri insomniile pot fi induse de o dieta saraca in magneziu. De aceea, uneori imbogatirea dietei cu un astfel de oligomineral poate avea efecte benefice. Magneziul se gaseste in diverse preparatevitaminice si minerale sau poate fi obtinut prin dieta. Cele mai bogate alimente in magneziu sunt: condimentele, cerealele integrale, nucile, ceaiul, cafeaua, legumele frunze (in special spanacul).

De retinut!

Uneori alcoolul este folosit ca inductor al somnului. Pacientii trebuie insa avertizati ca alcoolul este considerat el insusi un factor de risc pentru aparitia insomniilor si altor tulburari de somn.

Consumul de alcool pe termen lung afecteaza in special stadiile somnului non-REM si poate fragmenta somnul REM. Calitatea somnului este scazuta datorita episoadelor de diaforeza si cefaleei asociate consumului cronic de alcool. Intreruperea brusca a consumului se poate complica cu aparitia unor episoade suplimentare de insomnii cu vise foarte vii si reale. In timpul abstinentei de alcool, faza REM a somnului este foarte mult exagerata, cel mai probabil ca un efect de rebound.

Prognostic

Sus

Somnul isi schimba foarte mult caracteristicile pe masura ce inaintam in varsta. In ciuda acestei afirmatii, exista o limita fata de care tulburarile somnului devin patologice. Nu este normal sa ne confruntam frecvent cu insomnii sau cu somnolenta diurna, nu este normal sa dormim putin si prost. Varsta nu are nici o influenta asupra acestor aspecte si probleme.

Daca somnul se modifica atat de mult incat sa ne afecteze in mod negativ starea de sanatate, cel mai indicat este sa ne adresam cu aceasta problema medicului. In foarte multe cazuri exista o problema medicala de fond care se manifesta prin tulburari ale somnului. Majoritatea tulburarilor somnului pot fi tratate, unele chiar cu masuri simple care tin de igiena somnului. Desi tratamentul medicamentos este si el o varianta, exista si optiuni alternative, unele cu rezultate foarte eficiente.

Citeste si

Arhiva
  • Cum sa ai un somn linistit Cum sa ai un somn linistit

    Frecventa in cazul adultilor, lipsa unui somn odihnitor poate atrage multe probleme de sanatate. Un organism sanatos este, in primul rand, un organism odihnit. Nu degeaba medicii recomanda un somn de 7-8 ore pe noapte. Cauze ale lipsei somnului Lipsa unui somn...citeste mai mult

  • Apneea de somn (Sindromul de apnee in somn SAS) Apneea de somn (Sindromul de apnee in...

    Generalitati Apneea de somn este o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului. Durata perioadei de oprire a fluxului de aer este de 10 secunde. SAS prezinta diferite grade de gravitate:...citeste mai mult

  • Somnul si tulburarile de alimentatie Somnul si tulburarile de alimentatie

    Generalitati Desi par o categorie mai rara de afectiuni, tulburarile de alimentatie induse de somn reprezinta o problema cu care se confrunta din ce in ce mai multi pacienti. Caracteristica principala a unor astfel de afectiuni este reprezentata de comportamente...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+2
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK