Somnambulismul

O persoana care sufera de somnambulism poate manifesta unele dintre urmatoarele simptome:
- pare sa fie treaza;
- este confuza si dezorientata la trezirea dupa un astfel de episod;
- lipsa de coordonare;
- are ochii deschisi;
- foloseste un limbaj care nu poate fi inteles sau care nu are sens;
- merge in timpul somnului.

Aceste episoade pot dura de la 5 la 20 de minute. Indivizii, de cele mai multe ori, nu-si amintesc nimic legat de comportamentul lor in timpul somnului, dupa trezire. Trezirea dupa astfel de episoade poate fi dificila.

Diagnosticul de somnambulism se pune in urma istoricului medical si a examenului fizic. De obicei, polisomnograma nu este necesara. Medicul poate solicita si alte investigatii pentru a exclude alte tulburari subiacente.

Somnambulismul nu poate fi prevenit.
Urmatoarele masuri ar putea reduce frecventa episoadelor:
- dormiti suficient;
- evitati situatiile stresante;
- evitati orice stimuli (auditivi sau vizuali) inainte de culcare;

Indicat ar fi, ca cel care se plimba in timpul somnului sa se protejeze de eventualele accidente:
- din mediul de dormit se vor inlatura obiectele contondente sau periculoase;
- se va dormi intr-un pat care nu se afla la distanta mare de sol;
- se vor incuia toate usile si ferestrele;
- se vor acoperii geamurile cu draperii grele;
- se va pune o alarma sau clopotel la usa dormitorului, care se va declansa la deschiderea usii acestuia.

O persoana care sufera de somnambulism poate fi ajutata in urmatoarele moduri:
- atunci cand merge in somn, va fi condusa inapoi, in pat;
- va fi protejata de accidente sau raniri;
- va fi intrerupta cu blandete daca face activitati obositoare sau deranjante.

Pot fi utilizate urmatoarele metode pentru a opri sau diminua episoadele de somnambulism:
- se va tine o evidenta a timpului in care persoana incepe sa se manifeste atunci cand doarme;
- in noptile urmatoare, somnambulul va fi trezit cu 15 minute mai devreme inainte de a incepe manifestarile;
- timp de 5 minute, persoana somnambula nu va dormi;
- procedura va fi urmata 7 nopti consecutive;
- daca episoadele se reiau, procedura trebuie repetata, mai mult de 7 zile consecutiv.

Daca somnambulismul este cauzat de o afectiune (reflux gastroesofagian, apnee obstructiva de somn, convulsii sau sindromul picioarelor nelinistite), episoadele nu ar trebui sa se mai manifeste daca boala este tratata. Medicamentele pot fi necesare atunci cand exista riscul de vatamare corporala al somnambulului, cand acesta exercita diferite activitati care perturba in mod semnificativ somnul familiei, atunci cand acesta simte nevoia sa doarma un timp indelungat, dimineata sau cand alte optiuni de tratament nu au functionat.

Tratamentul medicamentos poate fi intrerupt timp de mai multe saptamani, fara sa existe posibilitatea recurentei somnambulismului. Situatia revine rareori dupa intreruperea medicatiei.
Alte optiuni de terapie includ: tehnicile de relaxare, trezirea anticipata si imageria mentala. Relaxarea si imageria mentala sunt mult mai eficiente atunci cand sunt realizate sub indrumarea unui psihoterapeut specializat in psihoterapie cognitiv-comportamentala sau hipnoza. Trebuie sa se consulte specialistul in cazul in care simptomele persista sau daca somnambulul face diverse lucruri care ar putea pune in pericol siguranta lui ori a celorlalti.
Desi deranjant, somnambulismul nu este, de obicei, o tulburare grava si, deseori, poate fi tratata in mod eficient.