Dissomniile si parasomniile

Publicat la data de: 22 Decembrie 2011 | Actualizat la data de: 22 Octombrie 2018
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Dissomniile si parasomniile

Tulburarile de somn sunt frecvent intalnite la pacientii care se prezinta la medic. Somnul este o stare fiziologica periodica, reversibila,caracterizata prin pierderea de constienta, asociata cu scaderea perceptiei stimulilor auditivi si vizuali, incetinirea functiilor vitale (respiratie, ritm cardiac), relaxarea musculaturii, scaderea temperaturii corpului cu 0,5 grade Celsius, scaderea functiilor secretorii.

Exista doua tipuri de somn: somnul cu miscari rapide ale ochilor (REM) sau somnul paradoxal si somnul lent sau cu miscari lente ale ochilor (NREM). Durata acestor doua faze ale somnului variaza in functie de varsta, de privarea anterioara de somn, de perioada noptii in care se desfasoara somnul.

La trezirea din somnul REM se poate face evocarea viselor in detaliu, vivace. Pot fi evocate si visele din somnul NREM, insa acestea sunt lipsite de detaliile si vivacitatea viselor din somnul REM. Ritmul circadian este reglat de catre hipotalamus, care actioneaza ca un pacemaker in conducerea ritmului somn-veghe.

Tulburarile de somn se impart in:

- dissomnii,

- parasomnii,

- tulburari de somn asociate cu tulburari medicale.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Dissomniile
  3. Parasomniile
  4. Tulburarile de somn asociate cu tulburari medicale sau psihiatrice
  5. Citeste pe aceeasi tema

Dissomniile

Sus

Din categora dissomniilor fac parte:

Insomnia (somnul nesatisfacator): poate fi perceputa ca adormire dificila sau treziri frecvente, treziri matinale, somnolenta persistenta.

Insomnia psihofiziologica este o tulburare de comportament in care pacientii sunt preocupati de incapacitatea perceputa de a dormi bine in timpul noptii. Acestia adorm usor la ore neprogramate sau in afara mediului ambiental obisnuit pentru somn.

Insomnia de altitudine apare in momentul expunerii la altitudine mare. Se crede ca atat hipoxia, cat si hipocapnia determina o respiratie periodica, care duce la un somn neodihnitor si la treziri frecvente.

Insomnia situationala tranzitorie apare la schimbarea mediului de dormit.

Tulburarile de somn dependente de alcool si medicamente

Cofeina este cea mai frecventa cauza farmacologica de insomnie. De asemenea, alcoolul si nicotina pot determina insomnie, desi unii pacienti le folosesc pentru a induce somnul.

Narcolepsia. Se caracterizeaza prin somnolenta in timpul zilei; somnul din timpul noptii este cu tulburari (halucinatii terifiante la debutul somnului sau la trezire, paralizie in somn), cataplexie (pierderea tonusului muscular brusc, fara pierderea constientei, provocata de emotii), pierderi de memorie.

Sindroamele apneice in somn. Sunt o cauza frecventa a somnolentei din timpul zilei, dar si a tulburarilor de somn nocturn.

Apneea sau oprirea respiratiei apare din cauza obstructiei cailor respiratorii superioare sau poate avea cauza cerebrala centrala (absenta efortului respirator). Apneea de somn este des intalnita la barbatii supraponderali, varstnici si cu hipertensiune arteriala.

Dissomnia asociata cu miscarea membrelor: sindromul picioarelor nelinistite si miscarea periodica a membrelor (mioclonia nocturna). In cazul sindromului piciorelor nelinistite, pacientul resimte o nevoie acuta de a-si misca piciorele in perioada premergatoare somnului sau la trezire. Pe de alta parte, ei nu pot adormi din cauza acestei miscari.

Mioclonia nocturna se manifesta cu extensia stereotipa a degetelor mari de la piciore si flexia dorsala a picioarelor in prima parte a noptii si poate dura de la 10 minute pana la cateva ore. Mioclonia nocturna se asociaza cu treziri dese.

Parasomniile

Sus

Parasomniile sunt tulburari de comportament in timpul somnului asociate cu treziri scurte, partiale, dar fara intreruperea totala a somnului.

Dintre parasomnii fac parte:

Somnambulismul (mersul in somn): este o tulburare a somnului lent, obisnuita la copii si adolescenti, in care acestia parasesc patul si executa activitati motorii automate (merg, ies din casa, urineaza in locuri nepotrivite). Trezirea se face cu greu, iar activitatile efectuate pot fi fatale.

Visele terifiante sau pavorul nocturn se manifesta in principal la copiii mici in primele ore de la debutul somnului (in timpul somnului lent NREM): copilul tipa brusc, transpira, inima ii bate repede, respira foarte des, este greu de trezit si se linisteste in prezenta parintilor. Visele terifiante si somnambulismul sunt anomalii ale trezirii. Cosmarurile au loc in somnul REM, iar trezirea este deplina, cu amintirea in detaliu a visului urat.

Tulburarile de comportament in somnul REM - parasomnie rara, care afecteaza barbatii de varsta medie cu un istoric de boala neurologica anterioara. Simptomele sunt reprezentate de un comportament violent in somn, relatat de partenerul de somn, soldat cu ranirea grava a celui din urma.

Bruxismul in somn este o inclestare involuntara a dintilor in timpul somnului, avand drept urmare distrugerea smaltului si a dentinei.

Enurezisul nocturn sau urinarea in pat se produce in timpul somnului cu unde lente NREM. Tratamentul enurezisului se face peste varsta de 5-6 ani, pana atunci fiind considerat o trasatura normala in evolutia copilului.

Alte parasomnii sunt reprezentate de balansarea capului in somn, vorbitul in somn si crampe ale picioarelor in timpul somnului.

Tulburarile de somn asociate cu tulburari medicale sau psihiatrice

Sus

Tulburari de somn asociate cu tulburari psihiatrice

In schizofrenie se inverseaza ritmul somn-veghe, somnul este fragmentat si apare insomnia. Pacientii cu anxietate, tulburari afective, boli obsesiv compulsive, alcoolism cronic dorm putin.

In cazul depresiei psihice apare insomnie la debutul somnului si trezire foarte devreme dimineata, acestea fiind semne importante si timpurii ale depresiei. In manie si hipomanie durata somnului este redusa.

Alcoolicii cronici nu au somn lent NREM, au doar somn REM, paradoxal, se trezesc des noaptea, au somnolenta ziua, iar aceste tulburari persista ani de zile dupa incetarea consumului de alcool.

Tulburarile de somn asociate cu tulburarile neurologice

Durerea din diverse afectiuni neurologice poate determina intreruperea somnului. Dementele se asociaza cu tulburari in sincronizarea ritmului veghe somn: "hoinareli nocturne".

In epilepsie pot aparea in timpul somnului crize convulsive.

Tulburarile de somn asociate cu afectiunile medicale

Printre cele mai importante afectiuni asociate cu tulburarile de somn se numara astmul bronsic, ischemia cardiaca, boala pulmonara cronica obstructiva, menopauza, hipertiroidismul, refluxul gastroesofagian, insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica.

Pentru a putea diagnostica tulburarea de somn sunt necesare anamneza (interviul cu pacientul), examenul clinic, studierea fazelor somnului cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), electrooculogramei (EOG) si electromiogramei de suprafata (EMG), precum si alte investigatii specifice afectiunilor medicale coexistente.

Asadar, daca aveti probleme cu somnul nu ezitati sa mergeti la medic! Calitatea vietii noastre depinde de un somn odihnitor!

Dr.Zarva Maria
Medic specialist medicina de familie
Medcenter Constanta


Medici specialisti Medicina Generala

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva

Nu sunt articole inrudite

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate