Somnul si tulburarile de alimentatie

Generalitati

Sus
Somnul si tulburarile de alimentatie

Desi par o categorie mai rara de afectiuni, tulburarile de alimentatie induse de somn reprezinta o problema cu care se confrunta din ce in ce mai multi pacienti. Caracteristica principala a unor astfel de afectiuni este reprezentata de comportamente anormale de alimentare ce se manifesta in timpul noptii. De aceea, specialistii le-au si dat o denumire sugestiva: “tulburari alimentare nocturne corelate cu somnul”. Aceasta foame nocturna nu este la fel de frecventa precum fenomenul de somnambulism, insa poate sa apara in timpul unor astfel de episoade.

In ce consta o astfel de tulburare? In cadrul unui episod de foame nocturna, individul se trezeste, se duce si mananca, uneori chiar isi prepara mancare si gateste, insa nu isi aminteste nimic legat de acest incident. Daca astfel de episoade apar frecvent, pacientul poate observa ca ia semnificativ in greutate, sau exista riscul ca in timp acesta sa dezvolte diabet zaharat tip 2.

Similar acestei afectiuni este si “sindromul de alimentatie nocturna”, caracterizat prin faptul ca individul prefera in mod constient sa manance in timpul noptii sau se trezeste dupa cateva ore de somn si nu poate adormi la loc decat daca mananca ceva. Diferenta semnificativa dintre cele doua stari este reprezentata deci de gradul de constientizare a fiecareia.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Sindromul de alimentatie nocturna
  3. Cine poate fi afectat?
  4. Tratament
  5. Articole similare

Sindromul de alimentatie nocturna

Sus

Sindromul de alimentatie nocturna este considerat ca fiind o tulburare de alimentatie, in timp ce tulburarea de alimentatie nocturna corelata cu somnul este considerat a fi o parasomnie. In ciuda acestui fapt, cele doua au totusi si elemente comune si sunt de fapt variante ale aceleiasi tulburari, anume tulburarea indusa si corelata cu somnul, ambele reprezinta o combinatie de parasomnie si tulburare de alimenatie. Ambele afectiuni pot interfera cu nutritia individului, pot stimula cresterea in greutate si chiar aparitia unor afectiuni metabolice si nutritionale si pot induce pacientului sentimentul de rusine, depresie si izolare.

Specialistii sunt de parere ca diagnosticul de sindrom de alimentatie nocturna poate fi pus daca o persoana manifesta urmatoarele simptome pentru minim 2 luni:
- Apetit foarte redus (sau chiar absent) la micul dejun;
- Consumarea mai multor alimente dupa masa de seara decat in timpul cinei propriu-zise;
- Consumarea a peste 50% din alimentele unei zile dupa cina;
- Trezirea frecventa din somn, si imposibilitatea de a readormi decat daca individul mananca ceva.

In ultimii 30 de ani au fost realizate mai multe studii care au demonstrat ca pacientii diagnosticati cu tulburare de alimentatie nocturna legata de somn au tablouri clinice variate si comportamente specifice fiecarui individ in parte, insa au si un spectru, mai ingust ce-i drept, de simptome comune (care au permis si separarea de sindromul de alimentatie nocturna).

Specialistii sunt de parere ca in comportamentul tipic al unui individ cu tulburare de alimentatie nocturna legata de somn sunt incluse:
- Trezire partiala din somn, de obicei dupa primele 2-3 ore de la adormire;
- Ingestie alimentara foarte rapida, necontrolata, scapata de sub control.

Pacientii cu astfel de afectiuni pot avea tendinta de a consuma alimente foarte bizare, ciudate si deloc potrivite, sau chiar substante toxice si periculoase (aracet, lipici, lemn). Cel mai adesea specialistii au notat ca pacientii cu astfel de tulburari consuma alimente dulci, paste, carne cruda, inghetata, produse stricate, sandwichuri exagerat de sarate sau dulci precum si amestecuri foarte ciudate preparate la blender. Unii pacienti mananca respectivele alimente direct cu mana, in timp ce altii incearca sa folosesca ustensilele de bucatarie. Din acest motiv apar si unele accidente. Un lucru este insa sigur: pacientii nu au nici un control asupra acestui tip de comportament, asupra a ceea ce consuma sau fac in timpul episoadelor.

Tabloul simptomatic este completat de:
- Iritabilitate in timpul zilei (datorita somnului nelinistit din timpul noptii);
- Castig ponderal rapid, in cateva saptamani (observat mai ales in cazul femeilor);
- Vise foarte reale in timpul noptii, pe care individul le retine pentru a doua zi.

Cine poate fi afectat?

Tulburarile de alimentatie corelate cu somnul apar atat la femei cat si la barbati, insa se pare ca femeile sunt mai vulnerabile. Intre 1-3% din indivizii populatiei generale sunt afectati de astfel de afectiuni, si 10-15% dintre pacientii diagnosticati deja cu o tulburare de alimentatie au si o tulburare alimentara legata de somn. Foarte multi dintre acesti pacienti au o dieta foarte stricta in timpul zilei, iar noaptea ii gaseste adesea infometati.

Dorinta de a manca (indiferent ce sau cat) vine deci pe un fond de vointa mai slabita datorita somnolentei de la sfarsitul zilei. Puterea individului de a spune NU este mult mai redusa si adesea el este de fapt incapabil sa isi refuze o placere culinara, aparent inofensiva. Din pacate insa, in astfel de cazuri nu este vorba doar de un simplu capriciu gastronomic, caci pacientii odata ce au inceput sa manance nu se mai pot opri decat atunci cand este mult prea tarziu. O parte din indivizii vulnerabili la astfel de afectiuni au un istoric medical de alcoolism, de abuz de droguri sau de tulburari patologice ale somnului.

Tratament

Sus

In vederea stabilirii tratamentului tulburarilor de alimentatie nocturna medicul va realiza profilul pacientului prin efectuarea anamnezei. Anamneza este destul de dificil de realizat in astfel de situatii deoarece pacientul nu isi poate aminti comportamentul din timpul noptii. In anumite cazuri, medicul poate decide supravegherea peste noapte a pacientului, cel mai probabil prin tinerea pacientului intr-un laborator special, unde se investigheaza somnul, activitatea cerebrala si comportamentul in timpul somnului.

Tratamentul medicamentos poate fi recomandat in astfel de situatii, insa se recomanda evitarea, pe cat posibil, a somniferelor, deoarece ele pot spori confuzia, pot creste neindemanarea si astfel constituie un factor de risc pentru aparitia accidentelor pe timpul noptii, in timpul parasomniilor. Una din terapiile care au dat rezultate la aproximativ jumatate din subiecti este cea pe baza de clonazepam.

Eficienta ei este mai crescuta la pacientii care aveau si somnambulism concomitent. Datorita faptului ca afectiunea are un tablou clinic atat de variat, si tratamentul este destul de dificil de realizat, astfel incat sa fie eficient pentru fiecare pacient in parte. In prezent specialistii recomanda in cadrul schemelor terapeutice si numeroase modalitati de reducere a stresului si anxietatii, factori ce par a influenta in mod negativ comportamentul in cursul somnului pe timpul noptii. Un psiholog este cel care poate realiza un program de relaxare care sa corespunda nevoilor individului, insa consilierea trebuie sustinuta si prin modificari active in stilul de viata: renuntarea la fumat, alcool si droguri, evitarea acestora fiind pasi foarte importanti pentru un somn cat mai linistit.

Citeste si

Arhiva
  • Tulburari ale ciclului menstrual Tulburari ale ciclului menstrual

    Generalitati Ciclul menstrual al femeii mature este un indicator relativ fidel al echilibrului dinamic dintre uter, ovare,hipofiza si hipotalamus, datorita sensibilitatii receptorilor uterini la variatia concentratiilor sangvine ale hormonilor ovarieni; astfel...citeste mai mult

  • Anxietatea si alimentatia Anxietatea si alimentatia

    Generalitati Anxietatea si atacurile de panica pot fi declansate de situatii specifice, de tulburari psihice sau de alimentatie. Anumite produse alimentare sunt cunoscute pentru efectul relaxant pe care il au asupra creierului, iar altele pentru faptul ca pot induce...citeste mai mult

  • Cauze si factori de risc pentru tulburarile endocrine Cauze si factori de risc pentru...

    Cauzele tulburarilor endocrine Tulburarile endocrine apar din cauza unor probleme ale glandelor sistemului endocrin. Dintre multiplele disfunctii endocrine, cele mai frecvente sunt cele legate de pancareas sau glandele tiroida, pituitara sau suprarenale....citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+2
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK