Cat putem supravietui fara hrana si apa

Supravietuirea fara hrana depinde de o multitudine de factori, vointa si determinarea jucand un rol important.
Cazurile unor prizonierii politici care protestau prin greva foamei si postirile indelungate ale liderilor religiosi, dovedesc ca organismul uman poate rezista saptamani intregi fara hrana; spre exememplu, Ghandi a supravietuit 21 de zile.

Din punct de vedere medical, majoritatea medicilor consimt ca oamenii cu o buna stare de sanatate pot supravietui pana la 8 saptamani fara hrana, in conditiile in care dispun de apa. Asa cum oamenii sunt diferiti insa, si organismul uman raspunde diferit: unii rezista mai mult, altii, in lipsa alimentarii, isi pierd viata in scurt timp.

Un organism puternic si o forma fizica buna, pot asigura supravietuirea perioade mai lungi de timp, dar in acelasi mod poate ajuta si surplusul de grasime. Organismul inmagazineaza energia necesara supravietuirii in depozite de grasime, carbohidrati si proteine.
Carbohidratii sunt primii utilizati in lipsa alimentarii; urmeaza apoi grasimea, ceea ce explica de ce oamenii cu surplus pot supravietui mai mult fara hrana. Dupa ce organismul consuma si depozitele de proteine, starea de sanatate se inrautateste.

In tot acest proces, si metabolismul joaca un rol important, rolul acestuia fiind de a converti hrana in energie. Un metabolism lent, va arde mai greu alimentele consumate si va fi capabil sa functioneze mai mult timp fara a primi o noua sursa de alimentatie. In absenta hranei, metabolismul se va ajusta si va incetini procesul de ardere, in scopul de a prelungi supravietuirea.

Un alt factor important este clima: atat vremea rece cat si vremea prea calda afecteaza organismul in lipsa alimentarii.
In cazul temperaturilor ridicate, caldura va favoriza si grabi procesul de deshidratare; in cazul unor temperaturi joase, organismul va consuma mai multa energie pentru a mentine temperatura corpului. In conditii cu temperatura medie, organismul va avea o perioada de supravietuire mai lunga.

Dupa cateva zile de infometare, apar o serie de simptome:
- Slabiciune;
- Stare confuza;
- Diaree cronica;
- Iritabilitate;
- Dificultati in activitatile decizionale;
- Scaderea libidoului;
- Deficiente imunitare.

Infometarea avansata, cauzeaza cedarea progresiva a organelor si experimentarea urmatoarelor simptome:
- Halucinatii;
- Convulsii;
- Spasme musculare;
- Aritmii.


Supravietuirea fara apa este diferita fata de cea legata de hrana.
In conditii de temperaturi rdicate, deshidratarea se poate instala in timp de o ora; aflati intr-un mediu cu temperaturi ridicate si fara posibilitatea hidratarii (consumului de lichide), un copil blocat intr-un spatiu sau o persoana extenuata fizic, pot deceda intr-o perioada de cateva ore.

Oamenii au nevoie de apa ca sa supravietuiasca; organismul pierde apa prin transpiratie, urina, fecale si chiar respiratie. Pentru a functiona corespunzator, organismul are nevoie permanenta de apa.
In conditii de temperaturi caniculare, un adult poate pierde pana la 1.5 l de apa prin transpiratie; principalul risc il constituie cresterea permanenta a temperaturii corpului si determinarea unui accident vascular cerebral.

Deshidratarea usoara se menifesta prin:
- Lipsa salivei;
- Descresterea frecventei de urinare;
- Scaderea cantitatii de urina eliminata;
- Culoare intunecata si miros puternic al urinei;

Deshidratarea moderata:
- Scaderea considerabila a cantitatii de urina;
- Uscarea cavitatii bucale;
- Uscarea ochilor si infundarea in orbite;
- Intensificarea batailor inimii;

Deshidratarea severa implica:
- Lipsa urinei;
- Letargie si iritabilitate;
- Voma si diaree;

Stadiul final al deshidratarii este socul; acesta se caracterizeaza prin piele de culoare albastru-gri, rece la atingere. Scaderea severa a presiunii sanguine produce aceasta culoare.

Revenind la problema principala, legata de perioada in care se poate supravietui fara apa, in conditiile unui bune stari de sanatate si in conditii optime (temperatura constanta, efort minim), un om, poate supravietui in jur de 3-5 zile.

Atentie: Aceaste supozitie nu este recomandabil a fi testata! Chiar daca oamenii pot sa incerce sa-si curate organismul prin renutarea pentru o scurta perioada de timp la alimentatie, in nici un caz nu trebui exclus consumul de apa pentru mai mult de o zi.


Un grup de persoane denumit Breathariani sustin ca au rezolvat dilema infometarii de ordin mondial si a bolilor legate de alimente si alimentatie: renuntarea la mancare si supravietuirea cu "prana" (energia chi) - in traducere directa puterea vietii. Conceptul de prana este intalnit in mai multe traditii: China, Japonia si Polinezia au propriul cuvant care defineste aceasta forta sustinatoare de viata.

Breatharienii sunt convinsi ca un individ poate renunta la hrana si apa si supravietui cu prana, fenomen denumit: "a trai cu lumina" sau "a trai cu aer".
Ellen Greve, cunoscuta sustinatoare a Breatharianismului, sustine convertirea graduala:
Pas 1: adoptarea unui regim vegetarian;
Pas 2: consumarea exclusiv de legume si fructe in stare naturala;
Pas 3: renuntarea la regimul de la pasul 2 in favoarea hranirii cu lichide;
Pas 4: este pasul final si consta in adoptarea regimului "prana". Acest pas are in vedere inlocuirea hranei fizice cu aer si lumina.

Postirea reprezinta un aspect spiritual important al multor religii; diferenta insa dintre aceasta si Breatharianis, consta in faptul ca postirea are un punct final (este determinata temporar). Pe de alta parte, Breatharianismului reprezinta un stil de viata, renuntarea la alimentatie pe intreg parcursul vietii.
Adeptii Breatharianismului sustin ca au renutat la alimentatie, limitandu-se la a degusta rareori mici portii din diferite alimente.

Cu toate acestea, este important de precizat faptul unii adepti ai acestui stil si-au pierdut viata sau au avut parte de complicatii medicale serioase in incercarea de convertire:
- coma;
- deshidratare severa;
- insuficienta renala;
- infarct;


Fara hrana, organismul este obligat sa gaseasca o alta sursa pentru a mentine nivelul glucozei.
In primul rand, are loc descompunerea glicogenului, apoi a proteinelor si grasimilor. Cand nu mai dispune de glicogen, ficatul transforma acizii grasi in compusi cetonici pana in momentul in care acestia devin prea multi pentru procesare; in consecinta, se produce un dezechilibru cu potential fatal la nivelul chimicalelor, denumit cetoza.

In lipsa lichidelor, sistemele organismului incep sa cedeze; organismul dezvolta insuficienta renala iar dezechilibrele electrolitice cauzeaza aritmie cardiaca. Deshidratarea duce la convulsii, degradarea permanenta a creierului sau chiar deces.

Sustinatorii Breatharianismului apreciaza ca o persoana nepregatita si care nu reuseste sa-si asculte vocea interioara, nu poate face fata convertirii si risca sa-ti piarda viata.
Pe de alta parte, specialistii sustin ca organismul uman nu poate supravietui fara alimente si hrana, indiferent de cat este de pregatit sau de informatiile transmise de "vocea interioara".