Apa minerala, apa plata si apa de robinet

Apa de consum imbraca aceste trei forme arhicunoscute. Desi perceptia publica despre ‚apa plata’ este aceea a unui „aliment sanatos” (consumat, intr-un celebru spot publicitar de un grup de manechine care prefera ‚apa plata cu lamaie’), apa plata nu este altceva decat apa minerala fara dioxid de carbon.

Acidularea apei (carbonatarea, respectiv adaugarea propriu-zisa de dioxid de carbon) are in realitate efecte mult mai mici decat se crede. Studiile stiintifice nu au reusit sa arate un efect negativ clar al acidularii, dimpotriva se discuta chiar despre posibile efecte benefice atribuite prezentei acidului (de ex. antibacteriene). Comparativ cu sucurile carbogazoase, apa minerala are doar a suta parte din efectul daunator asupra smaltului. Dealtfel, interzicerea sucurilor carbogazoase in scoli (in tarile care au aceasta reglementare) are ca principala justificare valoarea lor nutritionala minima, si nu acidularea. Nici teoriile conform carora apa minerala ar favoriza osteoporoza nu au sustinere stiintifica, din nou aceasta idee fiind probabil imprumutata din domeniul sucurilor carbogazoase, in fabricarea carora acidifierea se face uneori cu acid fosforic (bauturile tip ‚cola’).

Pe de alta parte, exista un efect iritativ al „bulelor”, care face ca apa minerala carbogazoasa („sparkling”) sa aiba acest dezavantaj fata de apa minerala plata („still”). In plus, anumite tratamente medicamentoase se indica a fi luate cu apa non-carbogazoasa, din considerente de interactiuni chimice. Impactul cel mai cunoscut este poate insa cel asupra refluxului acid, impact resimtit de persoanele care manifesta pirozis (arsuri stomacale care urca in partea superioara a tubului digestiv), in cadrul sau in afara bolii de reflux gastro-esofagian. Aceasta situatie, la care se adauga meteorismul (balonarile) sunt situatii clasice in care consumul de apa acidulata este nepotrivit.

Dincolo de aceste aspecte, nu exista diferente majore de compozitie intre apa minerala si apa plata. Intrand in detalii de compozitie, ambele tipuri de apa minerala (gazoasa si plata) pot contine in proportii diferite elemente minerale, in mod particular sodiu, cu implicatii posibile asupra hipertensiunii arteriale, la un consum mare.

Invers, implicatiile pot fi pozitive prin prezenta unor componente minerale sau caracteristici fizice, asa cum este cazul apelor minerale ‚terapeutice’, carbogazoase sau nu (spre exemplu apele care contribuie la alcalinizarea urinii). In toate situatiile, asa cum o arata si numele, apele minerale contin elemente minerale (sodiu, potasiu, clor, calciu, magneziu etc.) in diferite proportii (peste 1 g/l apele minerale, sub 1 g/l apele oligominerale), inclusiv apele termale (ape minerale la temperaturi peste 20 grade C). Industria apei a importat din stiinta (igiena alimentatiei si mediului, nutritie) date referitoare la compozitie, si a creat diferite brand-uri cu punct de plecare stiintific: ape ionizate, ape alcaline. Efectul real al acestor ape este adesea supraestimat. In schimb efectul apelor naturale in care predomina anumiti ioni in mod natural este utilizat in medicina (ex. in balneologie si recuperare medicala), anumite zone fiind cunoscute pentru diferite tipuri de ape minerale: Herculane (ape sulfuroase), Tusnad (ferugionase), Govora (bromate, iodate), Caciulata (alcaline) etc.

A doua mare categorie, apa de robinet, este cunoscuta atat pentru posibilele riscuri – infectioase (virale, bacteriene sau parazitare) sau non-infectioase (ex. toxicitatea nitratilor), dar si pentru beneficii, prin masurile de sanatate publica ce se iau prin intermediul apei de robinet (ex. fluorizarea apei). Cu toate recomandarile, consumul de apa de robinet este in scadere, in favoarea apei imbuteliate. Diferentele principale intre apa de robinet si apa minerala constau in ponderea mai mare a sarurilor minerale in apa minerala (cu tot ce implica, inclusiv avantaje sau dezavantaje), perceptia apei imbuteliate ca fiind „mai sigura” si, nu in cele din urma, preferinta fiecaruia.

Concluzionand, nu exista argumente puternice pentru a recomanda din punct de vedere medical nici apa de robinet in schimbul apei imbuteliate, nici invers, atunci cand apa de robinet este ‚sigura’. Cat priveste apa minerala plata, cu atat mai putine argumente exista pentru a o recomanda universal in defavoarea apei minerale carbogazoase.

Autor: Dr. Adrian Copcea, medic specialist
Diabet zaharat, Nutritie, Boli Metabolice
Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca
Mail: dr_adicopcea@yahoo.com
Tel. 0721.24.22.89
www.nutritionistcluj.ro