Vegetarianismul

Generalitati

Sus
Vegetarianismul Vezi galerie foto

Vegetarianismul reprezinta un stil de viata si o practica alimentara curenta, in care individul are o dieta ce exclude complet sau partial consumul de carne de orice tip (inclusiv peste, pasare), precum si al altor produse animale, meniul fiind alcatuit din produse vegetale.
Exista mai multe tipuri de vegetarianism, in functie de permisivitatea meniului:
- Vegan: este cel mai drastic, exclude total din alimentatie produsele de origine animala (lactate, oua, carne si derivatele lor), permitand doar consumul de vegetale;
- Lacto-vegetarian: meniul se bazeaza pe fructe, legume si pe produse lactate;
- Lacto-ovo-vegetarian: sunt permise in dieta zilnica produse vegetale, lactate, dar si oua si miere;
- Semi sau partial vegetarian: acest regim alimentar contine pe langa vegetale, lactate, oua si carne alba in cantitati reduse (pui si peste, in special). Carnea rosie, este, insa, exclusa. O varianta de regim partial vegetarian este flexitarianismul, in care dieta se bazeaza pe alimente vegetale, dar sunt permise si mici exceptii ocazionale.
Alte tipuri de diete vegetariene mai sunt si:
- fruitarianism: implica doar consumul exclusiv de alune, seminte, nuci, fructe;
- dieta macrobiotica: aceasta contine in principal leguminoase uscate si cereale integrale.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Rolurile dietei vegetariene
  3. Recomandarile specialistilor
  4. Articole similare

Rolurile dietei vegetariene

Sus

Sunt o multime de motive pentru care o persoana poate alege sa adopte un regim bazat pe vegetale, acestea putand fi religioase, morale si etice, convingeri politice, economice, culturale, estetice sau pur si simplu dorinta de a se alimenta cat mai sanatos.
Expertii in nutritie considera ca dieta vegetala reprezinta un regim alimentar alternativ viabil pentru organism, deoarece este capabila sa ofere cantitati suficiente de nutrienti esentiali tuturor etapelor de crestere si dezvoltare. Studii realizate pe scala larga au demonstrat ca vegetarianismul poate creste longevitatea, imbunatateste functionarea sistemului imun si reduce semnificativ riscul de aparitie a cancerului si a altor boli cu potential fatal, cum sunt bolile cardiace; aceste efecte pot fi puse pe seama bogatului continut in proteine, aminoacizi, vitamine si altor nutrienti esentiali din vegetale (mai ales din legumele cu frunze), cereale, nuci, alune, lapte de soia si sucuri naturale de fructe fortificate cu minerale. S-a dovedit clinic faptul ca vegetarienii isi mentin mult mai usor greutatea in limite normale si au un risc redus de aparitie a bolilor cardiovasculare.

Beneficiile pe care un astfel de regim le implica difera mult in functie de tipul propriu-zis al dietei. In cazul in care copiii si adolescentii urmeaza un astfel de regim, specialistii recomanda consultarea unui dietetician in vederea intocmirii unei liste cu alimente ce pot fi consumate fara a exista riscul dezvoltarii unor sindroame carentiale.
Regimul exclusiv vegetal poate insa duce la aparitia unui deficit de vitamine B12, D, riboflavina, zinc, fier, potasiu. In cazul in care dieta nu contine peste, poate sa apara si un deficit de acizi grasi esentiali.

Un meniu vegetarian echilibrat poate oferi organismului necesarul de proteine, cat timp legumele si fructele sunt cat mai diversificate si nu apare monotonia alimentara. Organismul are nevoie de proteine in permanenta pentru a-si realiza functiile metabolice, pentru a-si mentine plasticitatea si integritatea propriilor structuri.
Proteinele sunt substante biochimice macromoleculare alcatuite din lanturi de aminoacizi. Acestia sunt de 2 feluri, esentiali (indispensabili) si neesentiali, iar in functie de continutul in aminoacizi, proteinele sunt clasificate ca avand valoare biologica superioara sau medie-inferioara. Proteinele superioare sunt cele care contin toti aminoacizii in cantitati suficiente (cum este cazul lactatelor, carnii, pestelui, oualor, produselor din soia). Proteinele cu valoare nutritiva medie si scazuta au aminoacizi in cantitati insuficiente (de exemplu, legumele uscate).

Aportul proteic este unul din elementele ce trebuie atent monitorizate in ceea ce priveste regimul vegetarian. Pericolul aparitiei carentei proteice este mai redus in ceea ce priveste dietele lacto-ovo-vegetariene, insa este real in cazul tipului de dieta Vegan. Acesta trebuie sa includa obligatoriu alimente ce contin proteine de calitate superioara: soia, amarant, hrisca. Restul dietelor pot aduce necesarul proteic prin combinarea optima a legumelor, fructelor, cerealelor si oualor (sau derivatelor din oua) si a untului de arahide, branzeturilor, macaroanelor, pastelor.

Recomandarile specialistilor

Sus

Specialistii recomanda adoptarea regimului vegetarian care contine si produse de origine animala, deci insista asupra alegerii regimului lacto-ovo-vegetarian sau lacto-vegetarian. Dieta Vegan este mai pretentioasa din punct de vedere nutritional datorita caracterului ei restrictiv. Pentru a preveni aparitia unor sindroame carentiale pe fondul acestui tip particular de regim trebuie consultat un nutritionist. Acesta poate ajuta pacientul sa intocmeasca o lista de produse care sa satisfaca necesarul nutritiv al organismului si in acelasi timp sa respecte alegerea dietetica facuta.

De retinut!

Vegetarienii trebuie sa acorde atentie si alimentelor care, desi nu contin printre ingrediente, produse de origine animala, ajung, prin procesul de productie sa fie "contaminate" cu: gelatine, enzime animale (provenite, de exemplu, din cheagul natural), carbune sau praf de oase (folosit la albirea zaharului).

In ceea ce priveste dieta vegetariana a copiilor, sfaturile expertilor includ:
- alimentarea sugarilor cu lapte matern sau cu formule de lapte imbogatite cu proteine de soia trebuie facuta pana la varsta de 1 an;
- utilizarea laptelui integral se recomanda sa se realizeze doar pana la varsta de 2 ani;
- in cazul in care copilul nu consuma lactate, este indicata utilizarea suplimentelor nutritive sintetice continand calciu, magneziu, vitamina D, riboflavina si proteine;
- administrarea suplimentelor de vitamina B12 (in special daca meniul exclude carnea sau produsele din carne);
- asigurarea unui aport suficient de fier. In situatia in care regimul este strict Vegan sau lacto-vegetarian, se indica sporirea consumului de prune (atat sub forma bruta, cat si in sucuri), cereale pentru micul dejun fortificate cu fier si alte minerale, stafide, spanac.

Inaintea inceperii unei astfel de diete pacientul este sfatuit sa consulte medicul pentru a stabili o lista cu alimente care nu il expun pe termen lung riscului de aparitie a sindroamelor carentiale.

Citeste si

Arhiva
  •  Scaderea in greutate: exista o dieta ideala? Scaderea in greutate: exista o dieta...

    Generalitati Probabil ca multi oameni si-au pus intrebarea daca exista o dieta ideala pentru scaderea in greuate. Unora li s-au oferit raspunsuri afirmative iar altora negative. Afirmativ - Da, exista o dieta ideala pentru pierderea in greutatea, intrucat...citeste mai mult

  • Celule stem vegetale din floare de colt Celule stem vegetale din floare de colt

    Generalitati Provenite de la terminalele radacinilor, celulele stem de origine vegetala, au caracteristica speciala de a se reproduce la infinit si sunt capabile de a repara orice tip de tesut, pentru ca, in contact cu pielea pot crea procesele de regenerare a...citeste mai mult

  • 10 greseli in alimentatie 10 greseli in alimentatie

    Generalitati Greselile in alimentatie pot influenta greutatea. Greselile simple pot sa duca spre esec eforturile tale de a te reintoarce in perechea de blugi preferata. In cazul in care obiectivul pare de neatins sau greutatea doar oscileaza fara a se mentine...citeste mai mult