Zincul si importanta sa in dieta

Principalele surse alimentare sunt reprezentate de produsele cu un bogat continut proteic: carnea de porc, de vita, de miel (aceste sortimente au mult mai mult zinc comparativ cu carnea de peste). Alte surse potrivite sunt: alunele, untul de arahide, legumele. Fructele nu reprezinta o alegere potrivita deoarece zincul din proteine vegetale nu poate fi utilizat corespunzator de catre organism (comparativ cu cel din proteinele animale). Ca urmare dietele vegetariene si cele hipoproteice sunt deficitare in zinc.

Procentul de absorbtie digestiva a zincului variaza in limite foarte largi (10-70%) si este in functie de starea generala de nutritie a organismului si de tipul alimentelor consumate. La un adult tanar, cu un regim mixt, acest procent este in jur de 30-40%.Carenta in zinc poate sa apara ca urmare a unor diete nediversificate, bazate pe produse cerealiere (acestea scad foarte mult absorbtia zincului datorita continutului bogat in fibre). Pierderile apar si in cursul bolilor infectioase, hepatice, cancerelor (si altor sindroame consumptive), menstruatiei.
Manifestarile deficitului de zinc includ: incetinirea ratei de crestere, anorexie, alopecie (caderea parului), hipogonadism (mai frecvent la barbati), modificari lezionale cutanate, vindecari tardive ale plagilor cutanate, afectarea simtului gustativ, olfactiv, aparitia infectiilor recurente si trenante, probleme de adaptare vizuala, anemie, diaree.
Suplimentele sintetice de zinc administrate in vederea corectarii dezechilibrului pot avea ca reactii adverse aparitia diareei, crampelor abdominale, greturilor si varsaturilor. Aceste manifestari apar la 3-10 ore de la administrarea suplimentului medicamentos si dispar la scurt timp dupa sistarea administrarii.

O dieta echilibrata, mixta si bazata pe recomandarile continute in piramida alimentelor poate preveni instalarea unui sindrom carential in zinc. Necesarul de zinc al organismului depinde, in general, de varsta, sex si de alti factori care influenteaza statusul nutritional si metabolic al organismului (cum ar fi sarcina, lactatia, conditii fiziologice care sporesc necesarul de zinc).Doza minima zilnica variaza, astfel:
Sugarii: 0-6 luni: 2 micrograme/zi
7-12 luni:3 micrograme/zi
Copii: 1-3 ani: 3 micrograme/zi
4-8 ani: 5 micrograme/zi
9-14 ani:8 micrograme/zi
Fetele:14-18 ani: 9 micrograme/zi
peste 19 ani: 8 micrograme/zi
Baietii peste 14 ani: 11 micrograme/zi.

De retinut!

Femeile in perioada maternitatii au nevoi mai crescute de zinc si alte minerale, acestea trebuind discutate cu medicul, care le poate propune o dieta modificata, in care sa existe mai multe produse continand minerale necesare, dar si administrarea unor suplimente de vitamine.