febrifug

medicament care reduce febra. [continuare]

Medicament utilizat in tratamentul simptomatic al febrei. Sinonim : febrifug. [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei si Americii de Nord. In Romania este foarte raspandita pe terenuri virane, in culturi, pe marginea drumurilor, in gradini. Este considerata a fi o planta invadatoare, care se intinde cu rapiditate. Are tulpini taratoare, lungi de pana la 2 m, ramificate. Frunzele cresc opuse, cate patru, sunt mici, ovale, ascutite la varf. Florile se formeaza in varful tulpinilor, sunt mici, albe, au forma de stea si se deschid numai atunci cand este soare. Principalele substante chimice din compozitia plantei sunt: saponine, mucilagiu, triterpenoide, cumarine, flavonide, acizi carboxilici si carotenoizi, siliciu si vitaminele a si C. Cele mai importante proprietati ale plantei sunt: antiinflamatoare, digestiva, tonica, febrifuga, calmanta. In fitoterapie se utilizeaza partile aeriene. Uz intern: - ulcere gastro-intestinale, tuse, probleme digestive, oboseala, lipsa de energie, bronsita, pleurezie, raceli, constipatie, scorbut - sub... [continuare]

Este o planta originara din America de Nord si Asia, dar este raspandita si in Europa. In tara nostra poate fi intalnita la margini sau raristi de paduri, formand tufisuri, mai ales in Dobrogea si Banat. Scumpia este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale si lungi, avand marginea dreapta. Florile sunt grupate in panicule, sunt gri- galbui si par pufoase, dand aspect de fum in jurul plantei. Planta infloreste in luna iunie. Dintre elementele chimice din compozitie amintim: taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina, glicozid- fustinozidul, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: febrifuga, hemostatica, antiinflamatore, cicatrizanta, antivomitiva, stimuleaza pofta de mancare, antidiareica. In fitoterapie se utilizeaza  frunzele si coaja, ce trebuiesc recoltate astfel: coaja atunci cand da frunza, iar frunzele in momentul infloririi.     Uz intern:   - afectiuni gastrice, afectiuni hepatice, afectiuni intestinale, alergie,... [continuare]

Vindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]

Planta anuala, intalnita mai ales in zona de campie si deal, in zona de stepa, in locuri cultivate. Romanita de camp are radacina subtire, tulpina curbata si ramificata. Frunzele au peri lungi, iar florile au petale de culoare alba si receptacul semiglobulos de culoare galbena. Fructul este o achena. Romanita de camp infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, recoltate in luna august sau septembrie. Planta contine acizi fenolici, alcaloizi, furanocumarine, taninuri, steroli, triterpene, glucide, acizi grasi,substante minerale, hidrocarpuri, glicozide, principiu amar, ulei volatil. Romanita de camp are efect antiseptic, stomahic, antiinflamator, febrifug. Uz intern: - hiperhidroza, febra, gripa, constipatie, meteorism abdominal, inflamatii, dismenoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, eczeme - sub forma de compresa, cataplasma, infuzie. Contraindicatii: - Consumul... [continuare]

Lichenul de prun este o planta simbiotica, se formeaza mai ales pe arborii foiosi si este creste in zonele cu climat temperat din Europa si in America. La noi in tara este intalnit in padurile de foioase, dar mai ales pe stejari, iar in livezi se dezvolta pe pruni. Este un lichen tufos, de marime medie, corticol, erect sau pendul, are culoarea cenusie sau oliv inchis si ramificatiile talului elastice si moi. Talul este mai inchis la culoare pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara. Dintre substantele chimice continute se numara: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina, ulei volatil (care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere). Principalele proprietati sunt: emolient, calmant, stimuleaza secretiile... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Planta cu tulpina ramificata, flori albastre, mari dispuse pe tulpuni si ramuri, la baza frunzelor. Cicoarea este una din plantele comune, des intalnite in tara noastra, atat la marginea campiilor, pe pasuni, poienite, pajisti dar si la marginea drumurilor. Recoltarea plantei se face in timpul infloririi, in prima parte a zilei, pentru a nu se inchide florile, in lunile incepand din luna august pana in luna octombrie. De la aceasta planta, in scop fitoterapeutic se utilizeaza planta, fara partile lemnoase ale tulpinii dar si radacina. Radacinile se vor recolta in lunile septembrie sau octombrie. Planta are actiune febrifuga, hipotensiva, are efect colagog, laxativ dar si diuretic. Cicoarea contine principii amare, inulina, acid cichoric. Din radacini se obtine o licoare, inlocuitor natural pentru cafea care combate astenia. Frunzele de la baza plantei cu gust amarui sunt utilizate la diverse tipuri de salate. Uz intern: - planta intreaga recoltata in timpul... [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in unele zone din Africa si Siberia. In tara noastra aceasta planta se dezvolta in zone mocirloase, pasuni sau terenuri virane. Tulpina este dreapta, lipsita de frunze, acoperita cu perisori fini si poate atinge pana la 80 cm inaltime. Frunzele sunt dispuse sub forma de rozeta bazala si sunt acoperite cu perisori fini. Florile au 4 petale, sunt violacee, mai rar roz si cresc grupate intr-o inflorecenta globulara in varful tulpinii. Infloresc din iunie pana in octombrie. Cea mai importanta componenta chimica se afla in partile aeriene si este taninul. Principalele calitati ale plantei sunt: astringenta, dezinfectanta, poate fi folosita ca antidot in diferite forme de intoxicatii accidentale, emenagoga, emolienta, diuretica, febrifuga. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si florile, ce se recolteaza in septembrie.   Uz intern:   - diaree,  hiperaciditate gastrica, metroragii, tuse, stari febrile - sub... [continuare]

Este o planta din flora spontana din Europa si Asia. In Romania poate fi intalnita in zonele de campie si deal. creste sub forma de arbust, ce poate ajunge la 1,5 m inaltime. Frunzele emana un miros neplacut de burduf de capra atunci cand sunt zdrobite. Frunzele sunt alcatuite din 6-8 perechi de foliole ovale, ascutite la varf, de un verde stralucitor. Florile cresc in inflorescente in varful tulpinilor, au forma de fluture si sunt albe sau roz. Infloresc din iulie pana in septembrie. Semintele se dezvolta in pastai lungi, care atunci cand se coc se rasucesc eliberandu-le.  Dintre substantele chimice continute cele mai importante sunt: alcaloidul galegina, crom, tanin, flavonide. Principalele calitati ale Ciumaraei sunt: combate deficitul de absobtie a glucozei, scade glicemia, reduce apetitul, diuretica, amelioreaza constipatia cronica, antibacteriana, antiinflamatoare, febrifuga. In fitoterapie se utilizeaza florile, ce trebuiesc recoltate in iulie-septembrie. Uz intern: [continuare]

Dracila face parte din familia Berberidaceae si este un arbust originar din Europa, dar apare si in Africa si Asia. creste si in Romania la marginea padurilor, in zone insorite, dar se regaseste si cultivata pentru aspectul ei, ajunge la inaltimi de maxim 2 m. Frunzele sunt simple, pieloase, ovoidale, de culoare verde si sunt grupate sub forma de rozeta. Pe tulpina se gasesc spini, care sunt grupati cate trei. Florile sunt de culoare galbena, grupate in formatiune racemoasa (ciorchine). Fructele apar in octombrie, sunt bace, elipsoidale, de culoare rosie si au gust acrisor, astrtingent. Planta contine numerosi alcaloizi ca berberina, oxiacantina, berbamina, palmatina, iotrorizina, vitamina c, rasini si taninuri. In fitoterapie sunt folosite mai ales scoarta de pe radacini si tulpini. Perioada acestora de recoltare este aprilie - mai. De asemenea se mai utilizeaza restrans si fructele si frunzele. Are proprietati coleretice, colagoge, stomahice, febrifuge,... [continuare]

Plopul este original din Iran si Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes si in  Europa. Face parte din familia Salicaceae si in prezent este raspandit pe toate continentele. In Romania ocupa un areal foarte vast, de la campie, pe dealuri si coline joase, pana in zonele submontane, la altitudini de 1.800 metri. Este frecvent intalnit in paduri, poieni umede, zavoaie, depresiuni, luncile raurilor si Delta Dunarii. Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si a liniilor de cai ferate ca element decorativ. Plopul este un copac inalt, ce poate ajunge pana la 35 de metri, iar diametrul trunchiului poate ajunge pana la 2 m. coroana sa este larga si rara, are ramuri rasfirate. Scoarta este cenusie, brazdata longitudinal. Frunzele sale sunt rombic-ovoidale sau triunghiulare si sunt lobate. Partea superioara a frunzelor are o culoare mai inchisa decat cea inferioara, care este alburie datorita faptului ca este acoperita de perisori. Florile au forma de matisori roscati... [continuare]

Planta are frunze paroase si doua tipuri de tulpini (sterile si florifere). Florile sunt albe sau trandafirii. Acestea se ramifica in partea superioara si se termina cu mici capitule care contin 4-6 flori, cu fructe de tip achena. Este des intalnita, creste din campie, margini de drum, pana in regiuni subalpine. coada soricelului infloreste din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie) inflorescentele si partea aeriana a plantei. coada soricelului este cunoscuta pentru calitatile sale ca remediu fitoterapeutic antiseptic, febrifug, diaforetic, antiinflamator, hepatic, diuretic. Planta contine urmatoarele principii active: borneol, pinen, ulei volatil, valerianic, limonen, cariofilen, achilicina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, alcool etilic si metilic. Uz intern: - florile, planta cu inflorescente - anorexie, nevroza, epilepsie, astm bronsic, bronsite, rinite, rinosinuzite, alergii, colici, ulcere, boli ale... [continuare]

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara, oleaginoasa cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Tulpina este dreapta, paroasa si poate atinge chiar si 3 metri inaltime. Frunzele sunt aspre, mari, ovale. Florile au petale de culoare galben-portocaliu. Fructul este o achena, care variaza ca si culoare de la alb, negru sau pestrit. Planta infloreste din luna iulie pan ain octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele, florile marginale ligulate, frunzele si tulipinile verzi recoltate din perioada de inflorire. Floarea soarelui contine glucide, proteine, lipide, celuloza, acid oleic, palmitic, stearic, arahidic, lecitina, antociani, carotenoide, fitesteroli, carotenoide, flavone, vitamine. Planta are caracteristici emoliente, febrifuge. Uleiul obtinut din semintele de floarea soarelui este utilizat in mod special in alimentatie, dar este utilizat si in componenta altor tipuri de uleiuri (combustibili, uleiuri cosmetice, etc.). Uz intern: - boli... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, intalnit in zone de campie si stepa. Tulpina este in forma de pai iar frunzele sunt liniare si late. Florile cresc sub forma de spic compus. Fructul este o cariopsa. Orzul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Recoltarea se face in faza de coacere deplina, de obicei toamna. Planta contine proteine, glucide, alcaloizi, maltina, amidon, saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, potasiu, vitamina a, B, C), enzime. Orzul are efect emolient, antidiareic, tonic, antiinflamator, febrifug. Planta se utilizeaza si in industria alimentara pentru fabricarea berii, glucozei, alcoolului, produselor de panificatie. Uz intern: - bronsite cronice, boli renale, convalescenta, boli hepatice, diaree, hipotensiune, hemoroizi, guta, tuberculoza, rahitism, febra, inflamatii ale cailor urinare (cistite, nefrite), boli ale aparatului respirator superior, diabet- sub forma de... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in America de Nord si apartine familiei  Crassulaceae. In tara noastra este flora spontana, intalnita pe pajisti, locuri nisipoase si pietroase. Frunzele sunt simple, au marginile netede si sunt suculente; cresc opus pe tulpinile numeroase si au o placuta nuanta de verde deschis. Tulpinile nu sunt mai inalte de 30 de cm si sunt taratoare. Florile sunt galbene, au forma stelata si cresc in inflorescente, deasupra frunzelor, in varful tulpinii. Infloreste in primavara. Dintre elementele chimice constitutive amintim: alcaloizi, acid malic, rezine, tanin, mucilagii,  acid formic, alcaloizi, flavone. Principalele calitati sunt:  ajuta la vindecarea cancerului, a bolilor de piele, are efecte rubefiante, detersive, febrifuge. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, recoltata din mai pana in iulie. Uz intern: - stari febrile - sub forma de infuzie. Uz extern: - acneea rozacee, bataturi,... [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Planta medicinala ierboasa, inalta (poate atinge chiar si 70 de cm) care creste in mod special in zona de campie. Frunzele sunt de culoare verde deschis. Florile au culoare roz-violet, purpurii spre varf si albe la baza. Frunctele sunt silicule rotunde, de mici dimensiuni. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana sau varfurile inflorite Fumarita infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana in perioada de inflorire. Planta contine acid fumaric, alcaloizi izochinoleinici, fenantrenici, fumarina, bulbocapnina, rasini, principii amare, vit K, tanin. Fumarita are actiune carminativa, spasmolitica, laxativa, depurativa, sedativa, tonica, coleretica, hepatica, tonica, febrifuga,   Uz intern: - boli hepatobiliare, renale, icter, obezitate, amenoree, constipatie, atreroscreloza, hipertensiune arteriala, febra, acnee, urticarii alimentare - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Lamaiul este un arbust care se intalneste la noi in tara ca planta de cultura. Ramurile de lamai au tepi, frunze ascutite la varf, lucioase, de culoare verde inchis. Frunzele emana miros placut cand sunt rupte. Florile sunt albe, iar fructul este rotund si are coaja de culoare galbena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul. Planta contine, proteine, apa, ulei volatil, flavonoide, adelhide, acid citric, acid malic, citrat de potasiu, citrat de calciu, vitamina pp, A, D, E, vitamine din grupul b. Lamaia are actiune antiseptica, antioxidanta, astringenta, cicatrizanta, calmanta, diuretica, depurativa, vermifuga, antireumatica, bactericida, carminativa, febrifuga, tonica, antiinflamatoare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, paraziti intestinali, stari febrile, inflamatii, boli gastrointestinale, stari de greata, boli hepatice, boli ale aparatului respirator, cefalee, convalescenta, litiaza urinara, litiaza biliara, boli reumatice, guta, epitaxis, icter,... [continuare]

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]

Trifoistea de balta este o planta din familia Gentinaceae, care creste in zonele mlastinoase din Europa, Asia si America de Nord, ca flora spontana. In Romania planta se gaseste prin fanete, soluri umede, de la campie pana la etajul alpin. Poate fi cultivata cu succes si ca planta decorativa de gradina. Tulpina sa este inalta de 15-30 de centimetri, care se continua cu un rizom in pamant. Rizomul este lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, au coditele lungi, si au o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb- roza, au codita lunga si au 5 petale. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee, conferind un aspect foarte placut plantei. Trifoistea infloreste in lunile mai-iunie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, ce trebuie recoltate in lunile aprilie-iunie. Aceasta planta contine urmatoarele substante: trifolina - un trifoliozid echivalent... [continuare]

Arbust cu flori mici liliachii sau albe intalnit spontan in tara noastra in zona de stepa si subalpina. Frunzele sunt ovale, cu marginea intreaga.  Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta, frunzele, mugurii si florile. Liliacul contine glucide, substante amare, amidon, rezine, glucozizi, etc. Planta are efect vasodilatator, tonic, stomahic, astringent, febrifug, antireumatic. Datorita mirosului placut al florilor, liliacul se foloseste in industria cosmetica si cea a parfumurilor. Uz intern: - stari febrile, boli hepatice, boli reumatice, guta, golici, astenie, diabet - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, dureri reumatice - sub forma de compresa [continuare]

Planta este erbacee anuala, intalnita cel mai adesea in zone nisipoase, din zona de stepa pana la padurile de stejar, la ses, la marginea drumurilor, in lunci. Tulpina inalta de pana la 200 cm, usor catifelata, prezinta mici peri stelati cu frunze dispuse altern, limb subrotund, baza cordata si varf acuminat, crenat-serat, lung petiolat. Florile au petale galbene usor mai mari decat sepalele. Fructul se prezinta sub forma de capsula cu peri ce contine cate trei seminte in fiecare loja. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, in special muguri, fructe si seminte. Planta contine: in radacina taninuri (catechina, epicatechina), pigmenti flavonoidici (cianidina, delfinidina, mircetina, quercetina); in frunze kampferol, quercetina, rutina; in seminte proteine, lipide, acizi grasi (acid oleic, acid linoleic, acid palmitic, acid stearic), glucide, celuloza. Are actiune diuretica, febrifuga si astringenta. Planta este utilizata si in in... [continuare]