zilele fertile din luna
Paducel (crataegus monogyna)
Paducelul este un arbust spinos, care creste pana la 5metri inaltime, intalnit in zona de munte, campie, deal. Frunzele Florile sunt de culoare alba, iar fuctele sunt sferice, mici ca dimensiune, de culoare rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, fructele si rareori coaja de pe ramurile tinere. Infloreste in lunile mai sau iunie. Florile se culeg in lunile mai sau aprilie, frunzele se recolteaza dupa perioada de inflorire, iar fructele se recolteaza din luna septembrie pana in noiembrie. Planta contine flavonoizi, acizi triterpenici, acid crategic, acid ursolic, pectine,vitamina c, steroli vegetali, taninuri. Paducelul este tonic cardiac, astringent, antiasmatic, vasodilatator, hipotensiv. Uz intern: - flori, frunze, fructe - hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, angina pectorala, manifestari neurovegetative cardiace, aritmii cardiace, insomnii, vertij, diaree, enurezis, litiaza renala, insuficienta cardiaca, afectiuni... [continuare]
Cartoful (solanum tuberosum l.)
Cartoful se cultiva in majoritatea regiunilor tarii noastre, atat ca aliment dar si ca planta medicinala. tulpina este inalta, dreapta, fructul este o baca de culoare violet-verzuie, toxica. Forile sunt de culoare alba sau violeta. tuberculii (cei care se consuma in scop alimentar, mai ales) se formeaza prin ingrosarea varfurilor stolonilor subterani ai plantei. cultivarea cartofului se face din luna martie pana in aprilie, iar recoltarea din luna iulie pana in august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberculul. Cartoful contine apa, glucide, amidon, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, protide, lipide, saruri minerale de sodiul, fosfor, fier, calciu, magneziu, mangan, cupru, potasiu, vitamine din complexul b, acid folic, vitamina c, vitamina k. Cartoful are efect diuretic, emolient, antispasmodic, antiulceros, cicatrizant al mucoasei digestive. Uz intern: - boli reumatice, diabet, obezitate, hiperaciditate, stari febrile, guta, astenie, oxiuroza, ulcer,... [continuare]
Gentiana (hydrastis canadensis)
Planta medicinala care creste in tara noastra in zona alpina, pe stanci si in pasuni (este ocrotita de lege). Frunzele au dimenisuni mari, forma ovala. Florile au culoare galbena si sunt strabatute de puncte brune. Planta contine principrii amare, alcaloizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Gentiana infloreste din luna iulie pana in septembrie. Radacina se recolteaza dinluna august pana in luna octombrie. Are calitati stomahice, carminative, laxative, antimicrobiene, hepatice, imunostimulatoare, vermifuge, antipiretic, antipsihotice, antibiotice, expectorante, antiiflamatoare. Uz intern: - stimularea poftei de mancare, stimularea sistemului nervos, imbunatatirea functiei ficatului, marirea secretiei biliare, paraziti intestinali, febra, guturai, constipatie, afectiuni catarale, stimularea secretiilor gastrice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - eczeme, mancarimi ale pielii, conjunctivita, pecingine - sub forma de comprese,... [continuare]
Porumbul (zea mays)
Cereala cultivata atat ca planta alimentara, medicinala, industriala, furajera, intalnita. Porumbul are doua tipuri de flori: masculine si feminine. Florile femeiesti sunt cele care formeaza stiuletele iar cele barbatesti se afla in varful tulpinei. Fructul este o cariposa. Frunzele sunt mari, lineara si ascutite. Porumbul contine amidon, ulei volatil, alantoina, vitamina C, vitamina e, albumine, vitamine din grupul B, saruri de potasiu, saponinehidrocarburi, fier, vitamina k, magneziu, fosfor, zinc, potasiu. In scop medicinal se foloseste matasea de porumb, dar si faina de porumb. Matasea de porumb se recolteaza in perioada de inflorire, din luna iunie pan ain luna august. Porumul are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice. Porumul este utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. Uz intern: - matasea de porumb - pielocistite acute sau cronice, colecistita, dischinezie biliara, climax. metrorargii, litiaze... [continuare]
Urzica (urtica dioica)
Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona alpina. Urzica are pe tulpina si frunze peri urticanti (atingerea lor provoaca urticarie de contact). Frunzele sunt dintate, iar florile sunt de dimensiuni reduse si culoare verde. Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana, frunzele recoltate inainte sau in timpul infloririi (din luna mai pana in luna octombrie), dar si semintele. urzica este o planta care contine saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor) vitamine din grupul b, vitamina C si K, clorofila, flavonoide, provitamina A, mucilagii, ulei esential, ulei grahmic. Planta are efect emolient, hemostatic, antiseptic, diuretic,tonic, hipotensiv, expectorant. Uz intern: - hemoragii, anemie, cefalee, diabet, obezitate, boli reumatice, dizenterie, metrorargii, hematurii, epistaxis, hemofilii, anemie, rahitism, tuberculoza, menopauza, dermatoza, urticarie, nefrite, boli hepatobiliare, meteorism abdomnal, enurezis,... [continuare]
Anghinare (cynara scolymus)
Este o planta medicinala viguroasa, cu frunze spinoase si mari, flori rosii violacee invelite la baza de solzi carnosi, comestibili. Este cultivata mai ales in zonele de deal, campie si la marginea padurilor. Infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Contine polifenoli, cinarina, flavonozide, oxidaze, polifenoli, insulina, glicozidele A si B, zaharului, acid clorogenic, tanoizi, saruri de potasiu si magneziu, derivati triterpenici, acizi, compusi sterolici. Se va recolta toata planta (desi cel mai des se folosesc frunzele care ating lungimi de peste 30 de cm) incepand cu luna iunie pana in septembrie. Componentele plantei au efect depurativ, diuretic, tonic, colagog, coleretic, antioxidant. Uz intern: - frunzele - boli urinare, enterite, dischinezii biliare, litiaze biliare, icter, fermentatii intestinale, boli hepatice, hipercolesterolemie, ateroscreloza, dislipidemii, obezitate, astm bronsic, constipatie, balonare, inapetenta, greata, dureri abdominale,... [continuare]
Romanita de camp (anthemis arvensis)
Planta anuala, intalnita mai ales in zona de campie si deal, in zona de stepa, in locuri cultivate. Romanita de camp are radacina subtire, tulpina curbata si ramificata. Frunzele au peri lungi, iar florile au petale de culoare alba si receptacul semiglobulos de culoare galbena. Fructul este o achena. Romanita de camp infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, recoltate in luna august sau septembrie. Planta contine acizi fenolici, alcaloizi, furanocumarine, taninuri, steroli, triterpene, glucide, acizi grasi,substante minerale, hidrocarpuri, glicozide, principiu amar, ulei volatil. Romanita de camp are efect antiseptic, stomahic, antiinflamator, febrifug. Uz intern: - hiperhidroza, febra, gripa, constipatie, meteorism abdominal, inflamatii, dismenoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, eczeme - sub forma de compresa, cataplasma, infuzie. Contraindicatii: - Consumul... [continuare]
Calinul (viburnum opulus)
Calinul este un arbust stufos, care poate atinge in inaltime chiar si 5 metri. La noi in tara este inalnit in paduri umede si prin tufarisuri, incepand din zona de campie si deal, dar si in zone alpine si subalpine. Florile au culoare verde deschis, alba sau roz pal. Fructele sunt grupate in forma de ciorchine si au culoare rosie. Cand apar fructele, frunzele isi schimba culoarea, din verde in rosu. Planta infloreste primavara, din luna mai pana in luna iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor si tulpinilor tinere. Recoltarea se face incepand din luna aprilie. Planta contine rezine, glucide, pectine, proteine, flavonoide, tanin, acizi, tritermene, steroli, saponine, pectine, flavonoide, etc. Calinul are actiune astringenta, antidismenoreica, hipotensiva, sedativa, cardiotonica, laxativa. Uz intern: - diaree, edeme, dismenoree, menstruatii dureroase, crampe musculare, crampe abdominale, colici, hipertensiune, tahicardie - sub forma de infuzie,... [continuare]
Musetel (matricaria chamomilla)
Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]
Salvia (salvia officinalis)
Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]
Izma sau menta (mentha piperita)
Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Izma infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Izma are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Izma este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - frunze, planta intreaga - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli... [continuare]
Cinci degete (potentilla reptans)
Planta medicinala care creste salbatica in soluri cu umiditate ridicata, in mod special in zona montana. Cinci degete este o planta taratoare, cu frunze digitiforme. Florile au culoare galbena. Planta infloreste din luna mai pana in august. Se recolteaza radacinile sau planta intreaga din luna mai pana in septembrie. Are actiune antidiareica, antiiflamatoare, antihemoragica, antitermica, antireumatismala. Uz intern: - stari febrile, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - afte, ulceratii bucale, angine - sub forma de gargara, compresa. [continuare]
Obligeana (acorus calamus)
Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]
Talpa gastei sau creasta cocosului (leonurus cardiaca)
Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]
Tataneasa (symphytum officinale)
Planta medicinala des intalnita in tara noastra. Frunzele au peri aspri, iar florile au culoare roz-purpurie. In scop fitoterapeutic se recolteaza jumatatea superioara a tulpinii (varfurile) cu ramuri, frunze si flori, dar si radacina. Tataneasa infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea varfurilor se face in perioada de inflorire, iar radacina se recolteaza din luna martie pana in luna aprilie sau din septembrie pana in noiembrie. Planta contine ulei volatil, rezine, tanin, alantoina, mucilagii, vitamina b12, amidon, acizi organici, principiu antigonadotropic. Tataneasa are efect antiinflamator, expectorant, astringent, atimicotic, hemostatic, cicatrizant Uz intern: - bronsite, boli ale sistemului digestiv, afectiuni ale aparatului respirator, colita, diaree, dizenterie, enterita, demoptizii, metrorargii, ulcere, tuberculoza- sub forma de infuzie, tinctura,... [continuare]
Traista ciobanului (capsella bursa pastoris)
Planta medicinala, considerata buruiana, care intalnita in majoritatea zonelor de relief. Florile sunt de culoare alb-cenusie, mici ca dimensiune. Semintele au culoare brun deschis. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Traista ciobanului infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Se recolteaza la inceputul perioadei de infloririre (din luna mai pana in luna iulie). Planta contine amine, glicozide, derivati fenolici, acizi organici, tanin, saponine, saruri minerale, tiramina, glucozide, saruri de potasiu. Traista ciobanului are caracteristici astringente, analgetice, vasodilatatoare, uterotonice. Uz intern: - hemoragii (stomacale, intestinale, renale, uterine, ale aparatului urinar, menstre abundente, hemoroidale, etc.), afectiuni ale rinichilor, metrorargii in perioada de pubertate sau menopauza, metrite, hemoptizii, hemofilii, litiaza urinara, blenoragie, varice, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]
Mustarul negru (brassica nigra)
Mustarul negru este o planta medicinala de cultura, uneori spontana. Florile sunt de culoare galbena. Fructul creste in pastai, este de dimensiuni reduse are forma sferica, si culoare bruna sau neagra. Gustul este intepator, specific. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele (fructele) care vor fi recoltate dimineata sau in zilele noroase, in lunile iulie sau august. Mustarul contine sinigrozida, glucide, lipide, mucialgii, aminoacizi, substante minerale, vitamine, acizi organici. Mustarul are proprietati diaforetice, diuretice, emetice, carminative, stomahice. Semintele se utilizeaza si in alimentatie, ca si condiment. Uz intern: - bronsita, boli reumatice, gripa, nevralgii, intoxicatii, greata - sub forma de decoct, infuzie. Uz extern: - boli reumatice, guta, nervralgii, cefalee, congestii pulmonare sau cerebrale, degeraturi - sub forma de... [continuare]
Cicoare (cichorium intybus)
Planta cu tulpina ramificata, flori albastre, mari dispuse pe tulpuni si ramuri, la baza frunzelor. Cicoarea este una din plantele comune, des intalnite in tara noastra, atat la marginea campiilor, pe pasuni, poienite, pajisti dar si la marginea drumurilor. Recoltarea plantei se face in timpul infloririi, in prima parte a zilei, pentru a nu se inchide florile, in lunile incepand din luna august pana in luna octombrie. De la aceasta planta, in scop fitoterapeutic se utilizeaza planta, fara partile lemnoase ale tulpinii dar si radacina. Radacinile se vor recolta in lunile septembrie sau octombrie. Planta are actiune febrifuga, hipotensiva, are efect colagog, laxativ dar si diuretic. Cicoarea contine principii amare, inulina, acid cichoric. Din radacini se obtine o licoare, inlocuitor natural pentru cafea care combate astenia. Frunzele de la baza plantei cu gust amarui sunt utilizate la diverse tipuri de salate. Uz intern: - planta intreaga recoltata in timpul... [continuare]
Soc (sambucus nigra)
Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]
Pelin (artemisia absinthium)
Planta medicinala aromata, inalta de aproximativ un metru, care creste in zona de camp si de deal. Frunzele sunt subtiri si au culoare arginitie. Florile au culoare galbena, Pelinul infloreste in din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si florile din varf. Recoltarea se face la sfarsitul perioadei de inflorire. Gustul plantei este foarte amar. Pelinul contine ulei volatil, principii amare, tuiol, artamarina, dinina, pinen, sabinen. Pelinul are efect antibacterian, colagog, vermifug, antimicotic, carminativ. Uz intern: - convalescenta, anemie, astenie boli infectioase, dischinezii biliare, tulburari de menstruatie, diaree, gastrite cronice, inflamatii ale mucoasei intestinale, parazitoze intestinale, afectiuni hepato-biliare - in scop curativ si preventiv - sub forma de infuzie, decoct, pulbere. Uz extern: - ulceratii... [continuare]
Feciorica (herniaria glabra)
Planta medicinala bianuala intalnita sporadic in zona subalpina si alpina, preferand solul nisipos. Caracteristic este faptul ca tulpina creste intinsa la sol, alcatuind tufe dese. Frunzele sunt dispuse opus, mici, eliptice, cu varful ascutit. Florile sunt de dimensiuni reduse, de culoare verde-galbui. Fructul contine seminte negre. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltate in perioada de inflorire. Feciorica infloreste din luna iulie pana in luna septembrie.Planta contine saponozide, flavonozide, cumarine, ulei volatil. Feciorica are efect diuretic, creste excretia ureei. Uz intern: - cistita, albuminurie, litiaza renala, litiaza vezicala, prostatita, nefrita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - eczeme - sub forma de decoct, comprese, spalaturi locale. [continuare]
Hreanul (cochlearia armoracia)
Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita. Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august. Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice. Hreanul este folosit si in... [continuare]
Bostanul sau dovleacul (curcubita maxima, curcubita pepo)
Planta medicinala si alimentara cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Radacina de bostan este puternic ancorata in sol. Tulpina este acoperita de peri aspri, goala in interior si ramificata. Frunzele sunt aspre si paroase, de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare galbena. Fructul este o peonida sferica, voluminoasa, de culoare alb-argintiu. Bostanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitorerapeutic se utilizeaza semintele si fructul. Bostanul contine amidon, vitamina a, saruri minerale, protide, enzime, lipide, etc. Planta are calitati laxative, vermifuge, antihelmintice, diuretice, nutritive, sedative. Bostanul este folosit si in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - constipatie, infectii urinare, prostatita, enterite, avitaminoze, dispepsie, dizenterie, boli cardiace, paraziti intestinali, insuficienta renala - sub forma de suc, fructul sau semintele consumate ca atare. Uz extern: - inflamatii, arsuri, plagi,... [continuare]
Cretusca (filipendula ulmaria)
Planta medicinala intalnita din zona subalpina si alpina, in pajist. Radacina este noduroasa, creste orizontal. Tulpina este dreapta si are culoare roscata. Florile sunt de culoare alb-galbui. Fructul este o polifolicula. In scop medicinal se utilizeaza florile, frunzele sau planta intreaga. Cretusca infloreste din luna iunie pana in luna august. Planta contine glicozizi, cumarine, rutina, hiperozid, taninuri, vitamine (acid ascorbic), amine, flavonoizi. Se recolteaza toamna. Are actiune antiinflamatoare, analgezica, diaforetica, diuretica Uz intern: - boli reumatice, ulcer gastrointestinal, insuficienta biliara, insomnii, diaree, dizenterie febra, celulita, obezitate angine, stimularea secretiei acidului uric - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - gingivite, stomatite, eruptii cutanate, rani, arsuri, plagi, ulcere cutanate, mialgii, intepaturi - sub forma de decoct, cataplasma, gagara, compresa. Contraindicatii: - Nu se consuma planta in... [continuare]
Coada soricelului (achillea millefolium)
Planta are frunze paroase si doua tipuri de tulpini (sterile si florifere). Florile sunt albe sau trandafirii. Acestea se ramifica in partea superioara si se termina cu mici capitule care contin 4-6 flori, cu fructe de tip achena. Este des intalnita, creste din campie, margini de drum, pana in regiuni subalpine. coada soricelului infloreste din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie) inflorescentele si partea aeriana a plantei. coada soricelului este cunoscuta pentru calitatile sale ca remediu fitoterapeutic antiseptic, febrifug, diaforetic, antiinflamator, hepatic, diuretic. Planta contine urmatoarele principii active: borneol, pinen, ulei volatil, valerianic, limonen, cariofilen, achilicina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, alcool etilic si metilic. Uz intern: - florile, planta cu inflorescente - anorexie, nevroza, epilepsie, astm bronsic, bronsite, rinite, rinosinuzite, alergii, colici, ulcere, boli ale... [continuare]
Febret, capsule
Forma de prezentare: Capsule 200 mg, 300 mg; ct. x 1 blist. x 10 cps. Indicatii: Tratamentul acut sau cronic al osteoartritei si al poliartritei reumatoide. Dozare si mod de administrare: Doza zilnica recomandata este de 400-600 mg, in 2 sau 3 prize. Contraindicatii: Hipersensibilitate, istoric de crize de astm, rinita, urticarie sau alte reactii alergice la aspirina sau AINS, ulcer gastroduodenal in evolutie, IR sau IH severa, copii cu varsta sub 15 ani, sarcina (incepand din luna VI). Atentionari: Prudenta la pacientii care urmeaza tratament anticoagulant, la cei cu antecedente de ulcer gastro-duodenal sau hemoragie digestiva; atentie in caz de retentie de fluide, HTA, IC. Reactii adverse: Aparat digestiv: greata, varsaturi, dispepsie, dureri epigastrice, diaree, constipatie, flatulenta, hematemeza, melena, stomatite, gastrite, colite, ulceratii gastro-intestinale, cresteri tranzitorii ale transaminazelor plasmatice, sangerari rectale. SNC: depresii,... [continuare]
Crinofizin, fiole
Ce este Crinofizin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Antagonist al hormonilor steroidieni, anabolizant proteic antidiabetic. Mastoza chistica, hiperestrogenism, tulburari de menopauza, hiperexcitatie sexuala (la ambele sexe), dismenoree, menometroragii functionale, mastodinie; hipercorticism frust; stari hipoanabolice; ca medicatie adjuvanta in hipertiroidism, diabet zaharat; adenom de prostata. Mod de administrare Injectii subcutanate sau intramusculare, la adulti, cate o fiola a 2 ml, zilnic sau la 2 zile, in serii de 10-20 fiole/luna (la femei administrarea se incepe imediat dupa terminarea menstruatiei); in adenomul de prostata, cate o fiola a 2 ml zilnic, 20 de zile in prima luna, 7-10 zile in a doua, apoi 5-8 fiole in fiecare luna. La copii cate o fiola a 1 ml de 3 ori/saptamana, in serii de 10 fiole. Posologia trebuie individualizata de catre medicul specialist. Atentionari si precautii Contraindicatii Insuficienta corticosuprarenala, hipotensiune arteriala,... [continuare]
Saliform, unguent
Indicatii Dureri reumatice cronice, dureri nevralgice, mialgii. Fenilbutazona este indicata in tratamentul gutei acute, al artritei reumatoide, al sinovitelor, osteoartritelor si spondilitelor anchilozante. Doze si mod de administrare Se aplica local de 2-3 ori pe zi, pe suprafete cutanate corespunzatoare articulatiilor inflamate. Pentru facilitarea absorbtiei se maseaza usor. Compozitie Unguent continand salicilat de metil 3,75 g, camfor 0,25 g, mentol 0,80 g, acid salicilic 1,65 g, cloroform 1,6 g, excipient la 100 g (tub cu 28 g). 100 g crema contin fenilbutazona 4 g, camfor 3 g, mentol 1 g si excipienti : alcool cetilstearilic(tip A) emulsifiant (Lanette N), polisorbat 80, glicerol, vaselina alba, phidroxibenzoat de n-propil, p-hidroxibenzoat de metil, apa purificata. Actiune terapeutica Iritant local cu consecinte revulsive, activeaza circulatia si stimuleaza nespecific fenomenele de aparare; antireumatic. Contraindicatii Boli de piele, varice, accidente... [continuare]
Metenamin, comprimate
Compozitie Comprimate continand 500 mg de metenamina. Actiune terapeutica Metenamin este un antiseptic urinar, prin aldehida formica eliberata in urina acida, aciditatea favorizand actiunea eficace. Este un bacteriostatic activ fata de majoritatea bacteriilor provocatoare de infectii urinare: Escherichia coli, Aerobacter aerogenes, Pseudomonas; nu dezvolta rezistenta bacteriana, motiv pentru care poate fi folosit in tratamentul prelungit. Datorita formaldehidei eliberate ia nastere acidul diformaldehiduric solubil, dizolvant al acidului uric. Indicatii Infectii urinare acute (asociat cu antibiotice); profilaxia recidivelor in infectiile urinare cronice; profilaxia infectiilor urinare in timpul unor manevre urologice (endoscopie, sonda urinara) sau interventii chirurgicale si in tulburarile vezicale neurogene; bacteriurie asimptomatica. Doze si mod de administrare adulti: oral - 2 cp. (1 g) x 3-4 pe zi (cu apa), maximum 3 g/zi; daca urina este alcalina, se va acidifia... [continuare]
Tot'hema, solutie orala
Indicatii: Anemia cu carenta de fier. Trat. profilactic al carentei de fier la femeia insarcinata si la prematuri, gemeni, copii nou-nascuti de mame cu carente de fier. Doze si mod de administrare: Solutie se administreaza diluata in apa sau alt lichid fara alcool. Adulti: 100-200 mg fier/zi (2-4 fiole/zi). Copii (incepand de la o luna): 5-10 mg fier/kg/zi. Trat. profilactic: sarcina: 50 mg fier/zi, din luna a 4-a, de preferinta inainte de mese. Durata trat.: pentru corectarea anemiei si refacerea stocurilor de fier la adulti: 600 mg pentru barbati si 1200 mg pentru femei (in anemia cu carenta de fier 3-6 luni de tratament). Contraindicatii: Supraincarcare cu fier (normoanemie sau hipersidero-anemie): talasemia, anemia refractara, alte anemii care nu au drept cauza deficienta de fier. Atentionari: Evitarea consumului excesiv de ceai. Produsul contine 3 g zahar per doza. Reactii adverse: Tulburari gastro-intestinale: greata, disconfort, constipatie, diaree. Scaune... [continuare]
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Ginecologie , Ecografie , Mamografie , Infertilitate .


Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter