Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

tinctura galbenele fares

buna ziua DORESC SFATUL UNUI MEDIC SPECIALIST LA PROBLEMA MEA. acum 2 zile in timpul actului sexual cu partenerul meu am folosit un vibrator dur, si el m-a lovit rau intre clitoris si uretra toata portiunea si labia mica stanga . am avut hemoragie puternica . nu am fost la urgente am oprit-o acasa cu o compresa sterila si tinctura de iod . rana. a vea aspectul unei taieturi pana la carne de sub clitoris si pana la uretra. dupa ce am reusit sa opresc sangerarea mi-am aplicat crema de galbenele. de 2 ori pe zi . astazi simteam o jena si mi-am inspecat lovitura arata asa: ca o echimoza de culoare movalie si galbuie pe alocuri si la baza labiei mici simt o umflatura mai proeminenta decat in partea dreapta unde nu am fost lovita. va rog din suflet nu ignorati mesajul meu disperat . de atunci in fiecare minut ma gandesc ca e ceva grav si ca urmeaza sa mor sau sa raman mutilata . va rog ajutati-ma [continuare]

Fitoterapie

Din Dictionar Termeni

tratament sau prevenire a bolilor prin folosirea plantelor. fitoterapia face parte dintre ramurile medicinei paralele. In majoritatea tarilor, indeosebi in Occident, doar medicii au dreptul sa practice fitoterapia sub forma de consultatie, si doar farmacistii si vanzatorii de plante medicinale (in tarile in care aceasta profesie este recunoscuta) sunt abilitati sa dea sfaturi in momentul cumpararii. Diferite tipuri de fitoterapie - In zilele noastre si in tarile occidentale exista mai multe specialitati, eventual combinate intre ele, care utilizeaza plantele in scopuri medicale. - aromaterapia este o terapeutica ce utilizeaza esentele de plante, sau uleiurile esentiale, substante aromatice secretate de numeroase familii de plante ca, de exemplu, asteraceele, laminaceele sau opiaceele, si extrase prin distilare. Aceste uleiuri sunt produse complexe care se utilizeaza cu precautie si respectand dozele prescrise, deoarece ele nu sunt chiar lipsite de nocivitate. Calea de... [continuare]

Ginseng

Din Plante medicinale

Aceasta planta provine din China si America de Nord, suporta si clima racoroasa. Se incearca si aclimatizarea la noi in tara, in sere si gradini botanice. Face parte din familia Araliaceae si creste pana la 30-50 cm in inaltime. Frunzele sunt dispuse in varful tulpinii, in numar de trei, fiecare este compusa din 5 frunzulite mai mici, ovale, alungite spre varf, cu marginile dintate. Florile sunt de culoare galbena,iar pe o tulpina apar intre 6 si 20 de inflorescente in perioada iulie- august. fructele sunt rosii. Radacina are forma unui corp uman si este cunoscuta drept "radacina vietii", este groasa, ramificata, acoperita cu o coaja subtire, galbuie, este aromata si are un gust dulceag. Compozitie chimica: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, B12, D3, E, acid folic, penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, zinc, potasiu, fier, siliciu, un steroid care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Ginsengul are urmatoarele... [continuare]

Dracila (berberis vulgaris)

Din Plante medicinale

Dracila face parte din familia Berberidaceae si este un arbust originar din Europa, dar apare si in Africa si Asia. creste si in Romania la marginea padurilor, in zone insorite, dar se regaseste si cultivata pentru aspectul ei, ajunge la inaltimi de maxim 2 m. Frunzele sunt simple, pieloase, ovoidale, de culoare verde si sunt grupate sub forma de rozeta. Pe tulpina se gasesc spini, care sunt grupati cate trei. Florile sunt de culoare galbena, grupate in formatiune racemoasa (ciorchine). Fructele apar in octombrie, sunt bace, elipsoidale, de culoare rosie si au gust acrisor, astrtingent. Planta contine numerosi alcaloizi ca berberina, oxiacantina, berbamina, palmatina, iotrorizina, vitamina c, rasini si taninuri. In fitoterapie sunt folosite mai ales scoarta de pe radacini si tulpini. Perioada acestora de recoltare este aprilie - mai. De asemenea se mai utilizeaza restrans si fructele si frunzele. Are proprietati coleretice, colagoge, stomahice, febrifuge,... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Splinuta (solidago virgaureae)

Din Plante medicinale

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste  pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.   Uz intern:... [continuare]

Usturoiul (allium sativum)

Din Plante medicinale

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Schinel (cnicus benedictus)

Din Plante medicinale

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Marar (anethum graveolens)

Din Plante medicinale

Planta anuala, cu flori de culoare galbena, care creste pe orice fel de teren bogat in umiditate. In scop fitoterapeutic se exploateaza partea aeriana a plantei si semintele recoltate inainte sau in timpul infloririi. Semintele se recolteaza in momentul in care culoarea lor devine maronie. Mararul este un remediu folosit in cazul bolilor sau proceselor inflamatorii, stimuleaza lactatia, este antispastic, antimicrobian si carminativ. Mararul contine flavonoide, ulei volatil (carvona) fitoestrogeni si fitonutrienti, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru, vitamina B3, vitamina C cu efect antioxidant asupra organismlui. Este o planta cu aroma intensa, care se utilizeaza intergral in gastronomie, ca ingredient si condiment.   Uz intern: - seminte - meteorism abdominal, colici abdominale, stimularea secretiei lactate, inflamatii ale aparatului urinar, sindrom de colon iritabil, dispepsie, cistite,... [continuare]

Corn (cornus mas)

Din Plante medicinale

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]

sclipeti (potentilla erecta)

Din Plante medicinale

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Arnica (arnica montana)

Din Plante medicinale

Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile sunt de culoare galbena. Sunt utilizate in scop medicinal dar si cosmetic, florile fara codite (rareori radacinile sau restul plantei). Se recolteaza in momentul infloririi. arnica montana are in componenta siliciu in cantitati mari, camfor, kaliu, calciu, taninuri. Florile contin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici si substante colorate. Principiile active din flori au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, cicatrizante si antifungice. Sub forma de uleiuri eterice are rol antiinflamator si dezinfectant. Uz intern: - florile - pneumopatii, bronsite, tuse convulsiva, cistite, pielonefrite, retentie urinara, hemoragii uterine - sub forma de tinctura, laringite - sub forma de gargara, greata, boli ale sistemului nervos, astenie, arterioscreloza, miocardita, boli reumatismale, parazitoza, tabagism, dizenterie. [continuare]

Efedra (efedra sinica)

Din Plante medicinale

Efedra este o planta vesnic verde, face parte din familia Ephedraceae si este originara din zonele din emisfera nordica cu climat uscat din Europa si Africa de Nord, Asia centrala. In Romania exista o planta din aceeasi familie care se utilizeaza local- Ephedra distachya. Efedra creste sub forma de tufe, are multiple tulpini subtiri, ca niste vergi, ce isi pastreaza culoarea verde tot anul. Florile sunt mici si galbene si se formeaza la baza nodurilor fine de pe tulpini. In fitoterapie sunt utilizate ramurile (ce pot fi recoltate pe toata durata unui an) si uneori semintele. Altfel se poate gasi in comert sub forma de extrase de plante. Planta contine efedrina si pseudoefedrina (alcaloizi) in proportie de 40-90%. Principalele sale calitati sunt: vasoconstrictor, creste tensiunea si ritmul batailor inimii, termogenic, ajuta la decongestionarea bronhiilor, creste metabolismul, diaforetic. Este un ingredient nelipsit din componenta produselor destinate... [continuare]

Boldo (peumus boldus)

Din Plante medicinale

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Rostopasca (chelidonium majus)

Din Plante medicinale

Planta medicinala des intalnita in toata tara, dar mai ales in zona sudica a tarii, in zone cu umiditate ridicata. Florile sunt mici ca dimensiune, au culoare galbena si sunt grupate. Fructul are forma de capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Infloreste intre lunile aprilie si octombrie. Roinita se recolteaza anterior perioadei de inflorire (in lunile mai-august) pana cand apar primele fructificatii uscate. Planta contine alcaloizi, ulei eteric, saponine, flavonoide, carotinoide, enzime, rezine. Rostopasca are actiune analgetica, spasmolitica, antimicotica, vasodilatatoare, sedativa, bacteriostatica, antivirala, hipotensiva. Extractele obtinute in rostopasca au efect antibiotic asupra a numerosi germeni patogeni.   Uz intern: - partea aeriana a plantei - boli hepatice, afectiuni biliare, boli intestinale, tulburari gastrice si duodenale, angina, sifilis, paraziti... [continuare]

Rodiul (punica granatum)

Din Plante medicinale

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona de campie, dar si in locuri calcaroase, in zona de deal, pe coline, coaste insorite, pasuni, poieni. Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena. In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente. Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele. Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc. Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.     Uz intern: - partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii,... [continuare]

Brancuta (sisymbrium officinale)

Din Plante medicinale

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Silur (euphrasia rostkoviana)

Din Plante medicinale

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Vasc (viscum album)

Din Plante medicinale

Vascul face parte din familia Loranthaceae si este originar din Europa si Asia. In Romania, aceasta planta semi-parazita se gaseste mai ales in padurile de foioase, dar si pe unii arbori coniferi si creste pe tulpinile copacilor. Ajunge la inaltimea de maxim 1 metru, creste sferic pe tulpinile plantei gazde, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la noduri (de unde se rupe cu usurinta), are culoarea galben- verzuie. Frunzele cresc opuse, sunt lunguiet- ovale, mai late la baza, pieloase, de culoare galben- verzui, raman verzi tot timpul anului. Florile cresc la subsuara frunzelor, grupate cate 2-3. fructele sunt rotunde, sticloase, verzi la inceput si apoi albe, gresc cate 2-3, si au in interior seminte acoperite de o substanta cleioasa, sunt toxice si apar din octombrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Gingko biloba

Din Plante medicinale

Este poate unul dintre cei mai vechi arbori, este originar din China si Japonia si face parte din familia Ginkgoaceae. La noi in tara a fost aclimatizat in gradinile botanice, dar si in unele spatii inchise, in ghiveci ca si bonsai. creste pana la 30 m inaltime, are frunze cazatoare si este foarte rezistent la poluare. Frunzele sale sunt formate din doi lobi, forma lor este triunghiulara, au nervuri radiare, care nu creaza o retea, nu se intretaie, iar coroana este foarte bogata. Frunzele sunt de doua feluri: cele care cresc pe ramurile principale sunt lobate, iar cele care cresc pe ramurelele adiacente, care apar axilar ramurilor principale, sunt simple. Florile sale sunt fie numai feminine, fie numai masculine. Cele masculine produc conuri de polen, iar cele feminine se formeaza la capatul lujerilor, iar dupa polenizare formeaza samanta. Fructele sunt rotunde si de culoare galbena si au un bogat continut de acid butanoic, care le confera un miros neplacut. Din punct de... [continuare]

Acacia catechu

Din Plante medicinale

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Pir (agropyron repens)

Din Plante medicinale

Pirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran  tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]

Coada vacii este o planta din flora spontana din regiunile de clima temperata din Europa, in unele zone din Africa si Asia. In Romania este intalnita in solurile nisipoase din zonele montane. Planta poate creste pana la un metru inaltime, frunzele sale au dintisori mici si sunt acoperite de perisori galbeni. Florile sale sunt mari, galbene si infloresc in iulie - august. In componenta chimica a plantei intra urmatoarele substante: mucilagii, saponozide, verbascozid, tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, carotenoizi, fitosteroli, substante minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, calmanta, antihistaminica, antimicrobiana, emolienta, expectoranta, fluidifica secretiile bronhice, diaforetica, sudorifica. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi. Uz intern - astm, bolile vezicii urinare, bronsite, cataruri intestinale, cataruri urinare, dureri de stomac, dureri de piept, inflamatii acute bronhice,... [continuare]

Musetel (matricaria chamomilla)

Din Plante medicinale

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Eurespal, sirop

Din Medicamente

Ce este Eurespal si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul simptomelor (tuse si expectoratie) aparute in cursul bronhopneumopatiilor. Nota: acest tratament nu trebuie sa intarzie decizia de instituire a tratamentului antibiotic. Mod de administrare Adulti: Doza uzuala este de 3-6 linguri (45-90 ml sirop) Eurespal (90-180 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. Sugari si copii: Doza uzuala este de 4 mg clorhidrat de fenspirida/ kg pe zi: - sub 10 kg: 2-4 lingurite (10-20 ml sirop) Eurespal (20-40 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. - peste 10 kg: 2-4 linguri (30-60 ml sirop) Eurespal (60-120 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. Daca utilizati mai mult Eurespal decat trebuie, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau farmacistului. In cazul unui supradozaj pot fi observate urmatoarele semne si simptome: somnolenta sau agitatie, greata, varsaturi, tahicardie sinusala. Daca ati uitat sa utilizati Eurespal Nu luati o doza dubla pentru a compensa doza uitata. Luati... [continuare]

Descriere Anisi fructus - fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurti. De forma ovala, subcordate la baza, de 3-5 mm lungime si 2-3 mm grosime. fiecare fruct este format din doua mericarpe (achene) unite intre ele, greu separabile, fiind ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale si 2 marginale, echidistante. In partea superioara se observa stilopodul in forma de disc purtand resturile stilulilor, iar la baza un peduncul subtire. De culoare cenusiu - verzui sau galbene - cenusii, au miros placut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzator. Compozitia chimica Fructele contin: 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcavicol sau izoanetol, cantitati mici de cetone si aldehide anisice si aldehida acetica; 10-20% lipide, colina, 20% substante albuminoide (protide), zaharuri, amidon, 6-10% substante minerale. Proprietati - stimulent al functiilor pancreatice - antispastic - carminativ - aromatizant - expectorant - stimuleaza apetitul -... [continuare]

Mi-au aparut niste bubite(seamana cu niste cosuri) in zona genitala si ceva mai sus,spre buric.Nu simt nici o mancarime.E deja o saptamana si ceva de cand au aparut si parerea mea e ca sunt o reactie adversa la Diclofenac(cu care m-am dat chiar in zona decrisa mai sus,in special in jurul buricului,pentru ca am avut o contractie/intindere). A mai trecut cineva printr-o situatie similara?Daca da,credeti ca ar trebui sa iau ceva masuri sau o sa treaca de la sine?(am incercat cu tinctura de galbenele si acum si cu bitter suedez) Multumesc. [continuare]

Ma lupt cu o candidoza bucala de 2 luni. In prima luna nu eram acasa si am putut merge la doctor. Dar apoi am facut candidoza vaginala si mi-am dat seama ca si petele albele de pe limba tot candidozei se datoreaza. Am facut tratament cu nistatina, glicerina si gargara cu bicarbonat. Intr-o sapt mi-a trecut. dar la doua zile dupa terminarea tratamentului mi-a reaparut. De data asta pe langa depunerile albe si cateva basici in capatul limbii , inspre gat. Am facut tratament cu fluconazol 50mg , una pe zi, plus o solutie preparata la farmacie, propolis c, tinctura de propolis, ceai de galbenele. Plus regim alimentar ( fara zahar - nici macar din fructe, fara lactate , fara paine - fara drojdie, fara cartofi etc) Dar nu cedeaza deloc. Nu stiu ce as mai putea lua [continuare]

Pagina 5 din 34 (1000 rezultate)